În Europa: 17 Octombrie 2011 – “Siemens nu crede în lacrimi”

Posted on 17/10/2011 by

1


Titluri: Europa are doar câteva zile la dispoziţie să pună capăt crizei datoriilor suverane; UE ar vrea ca băncile să şteargă 50% din valoarea obligaţiunilor greceşti; Trichet, după protestele de sâmbătă: Liderii politici trebuie să înveţe mai multe lecţii din criză; „Orban-Împărat“ irită Statele Unite; În ciuda violenţelor din Siria, Siemens încheie un nou contract cu regimul Assad; China susţine în”secret” moneda euro.

Europa are doar câteva zile la dispoziţie să pună capăt crizei datoriilor suverane. Politicienii europeni încă nu au o soluţie pe care să o promoveze public şi în care pieţele financiare să creadă Indiferent de soluţie, pe masă trebuie puse câteva sute de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor Dacă Grecia ar ieşi din euro ar fi un dezastru pentru comerţul lor, iar costul plătit de populaţie ar fi de 11.500 de euro/capita numai în primul an Americanii fac eforturi disperate să-i convingă pe europeni să scoată bani din buzunar. Europa mai are o săptămână la dispoziţie pentru a-şi rezolva problemele, însă una dintre măsurile pe care mizează politicienii europeni – recapitalizarea sectorului bancar – este “subminată” de acţionarii creditorilor care nu vor să vină cu bani de acasă pentru a întări băncile. În aceste condiţii, statele vor fi nevoite să intervină şi să pompeze sute de miliarde de euro din banii contribuabililor, într-o perioadă în care protestele cauzate de problemele economice se înmulţesc. Miniştrii de finanţe şi bancherii centrali din cele mai importante economii ale lumii (G20) cer Europei să vină cât mai repede cu o soluţie pentru criza datoriilor suverane pentru că aceasta aduce riscuri semnificative pentru economia mondială, scrie The Wall Street Journal. Pe de altă parte, unul din guvernatorii Băncii Centrale Europene (BCE), Juergen Stark, a propus crearea unui Oficiu European pentru Buget pentru a “monitoriza modificările de buget şi execuţia bugetară” ale membrilor zonei euro. În timpul summit-ului G20 de la Paris au avut loc mişcări ample de protest în multe oraşe ale lumii, de la Tokio, Seul şi Sydney până la New York. Ziarul Financiar.

UE ar vrea ca băncile să şteargă 50% din valoarea obligaţiunilor greceşti. Uniunea Europeană intenţionează să impună băncilor pierderi de 50% din valoarea datoriilor greceşti, dar acestea nu sunt dispuse să accepte un writedown (reducere a valorii contabile a activelor) mai mare de 21%, stabilit în vară odată cu cel de-al doilea bailout oferit Greciei. Liderii politici europeni lucrează la un plan în cinci puncte prin care vor să rezolve criza datoriilor Greciei, să susţină băncile, să reducă diferenţele de competitivitate dintre economiile europene, să suplimenteze resursele mecanismului european de stabilitate financiară (EFSF) şi să modifice legile fundamentale ale Europei pentru a îmbunătăţi guvernanţa economică. Pe de altă parte, constrângeri de ordin tehnic, politic şi legal îngreunează remedierea crizei, în timp ce investitorii şi politicienii din întreaga lume pun o presiune tot mai mare pe liderii europeni pentru a lua o decizie până la summit-ul din Bruxelles. Mai mult, directorul general al International Institute of Finance (IIF), Charles Dallara, avertizează că majorarea pierderilor suportate de deţinătorii de obligaţiuni greceşti peste procentul de 21% convenit în vară i-ar determina pe investitori să vândă datoriile suverane ale altor membri din zona euro şi ar destabiliza moneda unică, conform Financial Times. Ziarul Financiar

Trichet, după protestele de sâmbătă: Liderii politici trebuie să înveţe mai multe lecţii din criză. Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, una dintre ţintele protestelor de sâmbătă din întreaga lume, a declarat că a “auzit” mesajul manifestanţilor şi este necesar ca liderii politici să înveţe mai multe lecţii din criză, însă a avertizat că nu trebuie să se ajungă la soluţii radicale. La o zi după protestele din întreaga lume împotriva inechităţii economice, Trichet a arătat, duminică, că criza l-a învăţat că sistemul financiar nu trebuie să rămână într-o stare atât de fragilă, şi a cerut o reglementare mai dură. “Este de datoria noastră să facem sistemul financiar mondial mult mai solid. Aşa interpretez, parţial, mesajul acestei mişcări. De aceea, încă de la început, de la primele summit-uri G20, s-a spus că este necesar să consolidăm semnificativ reglementările şi constrângerile impuse sectorului financiar”, a afirmat duminică şeful BCE, într-un interviu difuzat de postul de radio Europe 1 şi televiziunea iTele, preluat de Reuters.Trichet a avertizat însă că autorităţile nu trebuie să meargă până la desfiinţarea băncilor, care finanţrează trei sferturi din economie. “Am parcurs jumătate din drum. Am consolidat deja reglementarea băncilor comerciale. Avem încă mult de lucru, în principal la instituţiile nebancare”, a continuat oficialul. Mediafax

„Orban-Împărat“ irită Statele Unite. Ungaria Legile promovate de guvern atrag criticile Washingtonului. Premierul ungar se face că plouă. Încă de la elaborarea primelor legi, Statele Unite au privit cu suspiciune activitatea noului cabinet de centru-dreapta al lui Viktor Orban. Washingtonul a transmis, prin intermediul secretarului de stat, Hillary Clinton, unele nemulţumiri. Dată fiind lipsa de reacţie a părţii ungare, Departamentul de Stat a vrut să revină, dar nu a avut posibilităţi de comunicare. Această situaţie a determinat cotidianul american “The Washington Post” să publice un articol critic la adresa guvernului de la Budapesta. „Stil Lukaşenko”. „Poate din cauza unor poziţii antidemocratice din ce în ce mai evidente ale lui Orban, ca de pildă înăsprirea măsurilor legate de libertatea presei, reducerea independenţei justiţiei, atacuri împotriva minorităţilor sau orientarea către instaurarea domniei unui singur partid. Sau poate este vorba de elogierea iritantă a investiţiilor chineze, în paralel cu denigrarea constantă a Europei occidentale şi previziunile lui privid declinul Occidentului, în condiţiile în care Ungaria este membră a ­NATO  şi a UE. Adevarul.

În ciuda violenţelor din Siria, Siemens încheie un nou contract cu regimul Assad. Concernul german Siemens a încheiat un contract în valoare de 300 de milioane de euro cu guvernul de la Damasc, în vederea modernizării unei centrale electrice din Siria.  Totuşi, în ţara din Orientul Mijlociu se înregistrează de la mijlocul lunii martie ample proteste împotriva regimului condus de preşedintele Bashar el Assad. Armata şi serviciile de securitate intervin periodic în forţă împotriva opozanţilor, înecând protestele în sânge. Potrivit unui bilanţa al Naţiunilor Unite, mai bine de 2900 de persoane şi-au pierdut viaţa în timpul ciocnirilor. Chiar dacă alte 20 de persoane şi-au pierdut viaţa zilele trecute în timpul unor noi ciocniri între demonstranţi şi forţele de ordine sau în cursul schimburilor de focuri între armată şi dezertori, chiar dacă UE şi-a înăsprit sancţiunile împotriva firmelor controlate de statul sirian, concernul Siemens nu pare deloc impresionat. Cu mândrie, agenţia de presă Sana a anunţat că Siria a încheiat cu concernul german un contract în valoare de 300 de milioane de euro, pentru modernizarea şi extinderea centralei Nassirija din apropiere de Damasc. Proiectul va fi realizat de Siemens, care va şi livra şi instala echipamentele necesare. În acelaşi timp, UE a instituit sancţiuni împotriva băncii comerciale a Siriei. Aceasta gestionează principala rezervă valutară a ţării, estimată la 17 miliarde de dolari. Până în prezent, UE a adoptat în şapte etape limitări de călătorie în spaţiul comunitar împotriva membrilor regimului de la Damasc şi a oamenilor de afaceri care le sunt apropiaţi. Au fost de asemenea blocate conturi siriene în străinătate şi a fost decisă, începând de luna viitoare, o stopare a tuturor importurilor de petrol provenind din această ţară. Totuşi, Siemens pare a fi hotărât să-şi continue afacerile în această ţară, până la o eventuală interdicţie expresă, venind din partea cabinetului de la Berlin. Deutsche Welle

China susţine în”secret” moneda euro. China s-a angajat să susţină din culise zona euro, în schimbul adoptării unor decizii privind reducerea deficitului şi restricţii bugetare drastice, scrie în ediţia sa de duminică Sunday Times, citat de AFP. Conform publicaţiei de duminică, reprezentanţi ai Chinei la reuniunea miniştrilor de finanţe ai G-20, organizată sâmbătă, la Paris, au subliniat disponibilitatea Beijingului de a investi zeci de miliarde în zona eruro, prin achiziţionarea de infrastructuri în ţări puternic îndatorate din zonă. Surse participante la discuţii au relatat că diferite bănci chinezeşti ar putea susţine eforturile de diminuare a datoriei publice în zona euro, conform publicaţiei britanice. China doreşte să se asigure că zona euro cunoaşte amploarea dificultăţilor financiare cu care se confruntă şi nu se va prăbuşi, înainte să înceapă redresarea economică, a indicat pentru Sunday Times un participant la dezbateri. Reuniţi la Paris, reprezentanţi ai G-20 au subliniat progresele înregistrate în Europa pe calea rezolvării crizei datoriilor publice, exprimând totodată preocupări legate de viitorul progresului economic regional şi mondial.Agerpres

Advertisements