În Europa: 21 Octombrie 2011 – Război total între kurzi şi turci

Posted on 21/10/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 20  Octombrie 2011; Politicienii trebuie să facă în trei zile ce nu au făcut în doi ani; Taxe, violenţe şi moarte în Grecia; Coaliţia de la Chişinău dă în clocot; Avioanele franceze au bombardat primele convoiul lui Gaddafi; Revista Presei de la Deutsche Welle; Război total între kurzi şi turci.

Bursele Internationale 20  Octombrie 2011. Acţiunile de pe pieţele din Asia au scăzut ieri, pe fondul incertitudinilor privind rezolvarea crizei datoriilor din Europa. Indicele S&P/ASX 200 al Bursei din Sydney a scăzut cu 1,6%, la 4.144,90 puncte, Nikkei 225 – al pieţei din Tokyo – cu 1%, la 8.682,15, Hang Seng al celei din Hong Kong – cu 1,8%, la 17.983,10. Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au urmat un curs negativ ieri, în contextul apariţiei informaţiilor referitoare la neînţelegerile dintre liderii zonei euro cu privire la măsurile de combatere a crizei datoriilor. La ora 16.45 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,9%, la 5.400,05 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 1,4%, la 3.112,02, DAX al Bursei din Frank-furt – cu 1,7%, la 5.815,66. Wall Street a incheiat sedinta de tranzactionare de joi fara o directie clara, pe fondul indicatorilor care confirma ca economia Statelor Unite progreseaza, insa piata de capital din SUA ramane expusa unor riscuri din Europa: Dow Jones a castigat 0,32%, in timp ce Nasdaq a pierdut 0,21%. Potrivit cifrelor finale de la inchidere, indicele Dow Jones Industrial Average a castigat 37.16 puncte, pana la 11,541.78 puncte, iar Nasdaq a scazut cu 5.42 puncte, la 2598.62 de puncte. Indicele S & P 500 a fost evaluat de 0,46% (5.51 puncte) la 1,215.39 puncte. HotNews  si Bursa.

Politicienii trebuie să facă în trei zile ce nu au făcut în doi ani. Americanii se răstesc la Europa, germanii nu se înţeleg cu francezii, nordul răcneşte la sud, iar băncile urlă la politicieni. Aceasta este atmosfera în care se va desfăşura cel mai important summit pentru moneda unică europeană.  Astăzi cei 17 miniştri de finanţe ai zonei euro se vor întâlni la Bruxelles, iar omologii lor din celelalte zece state ale UE li se vor alătura mâine, urmând ca duminică şefii de stat şi de guvern să se reunească pentru a aproba pachetul de măsuri anticriză pe care investitorii îl aşteaptă de o bună bucată de vre­me. Întâlnirile au fost programate la sfârşitul săptă­mâ­nii pentru ca pieţele financiare să fie închise şi astfel să aibă “linişte” atunci când vor lua deciziile deoa­rece toată lumea se teme de reacţia investitorilor. Miza reuniunii este mare deoarece guvernele lumii, băncile, investitorii şi populaţia deopotrivă nu mai au răbdare cu liderii europeni şi solicită un pachet de măsuri anticriză coerent şi cuprinzător care să restabilească încrederea investitorilor şi să pună capăt turbulenţelor. Elita politică europeană nu s-a mai aflat niciodată sub o astfel de presiune, iar axa Berlin-Paris a fost rareori atât de divizată. În acelaşi timp, băncile au turnat gaz pe foc după ce şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann, unul dintre susţinătorii activi ai celor mai mari bănci din lume, a declarat că se va opune unei recapitalizări forţate a băncilor şi unui writedown (reducerea valorii contabile) al datoriilor Greciei, scrie publicaţia germană Der Spiegel. Cel mai problematic este dezacordul dintre Franţa şi Germania cu privire la strategia de salvare a economiilor aflate în dificultate. Ministrul francez de finanţe François Baroin a divulgat faptul că Banca Centrală Europeană (BCE), care are de partea sa Germania, a refuzat să îşi folosească bilanţul pentru a sprijini EFSF, scrie Bloomberg. Ziarul Financiar.

Taxe, violenţe şi moarte în Grecia. „Mama tuturor grevelor“ a fost folosită ca pretext pentru bătăi de stradă şi jafuri. De la începutul anului rata sinuciderilor a crescut cu 40%. Pe fondul violenţelor de stradă, parlamentarii greci au votat noul pachet de austeritate cerut de creditori.  Vor fi concediaţi 30.000 de angajaţi din sectorul public, vor îngheţa contractele colective (ceea ce lasă porţi deschise pentru o generalizare a tăierilor de salarii în sectorul privat). Vor creşte din nou taxele şi impozitele. Nu exista însă nicio altă soluţie pentru a obţine următoarea tranşă de împrumut (8 miliarde de euro), fără care Grecia nu ar mai fi fost capabilă să plătească nici salarii, nici pensii începând cu noiembrie. Votul în primă lectură a trecut miercuri seară cu 154 de voturi „pentru”. Întreaga opoziţie – 141 de deputaţi – a votat „contra”. Un al doilea vot urma să aibă loc ieri-seară. Chiar dacă unii dintre protestatari erau conştienţi că votul este necesar şi că nu poate fi blocat, nimic nu i-a împiedicat să întâmpine vestea cu noi violenţe. Peste 70.000 de greci furioşi au mărşăluit şi ieri la Atena, în cadrul celor două zile de grevă generală – „mama tuturor grevelor”, cum a fost botezată. Adevarul.

Coaliţia de la Chişinău dă în clocot. Tensiune tot mai mare în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), coaliţia de guvernare din Republica Moldova. Partidul Liberal Democrat, condus de premierul Vlad Filat solicită destituirea procurorului general, Valeriu Zubco, în timp ce alte două partide din Alianţă, Partidul Democrat şi Partidul Liberal, se opun demiterii acestuia. Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat a cerut destituirea mai multor înalţi demnitari de stat, inclusiv a procurorului general, pe motiv că aceştia nu ar fi reacţionat la timp şi adecvat în cazul preluării ilegale a unor pachete de acţiuni de la mai multe bănci din Republica Moldova, în urma căreia au fost prejudiciaţi mai mulţi investitori europeni. Liberal-democraţii au declarat că în cazul în care preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, lider al Partidului Democrat, va refuza să declanşeze procedura de demitere a procurorului general, ei vor solicita şi destituirea sa. În replică, Marian Lupu a propus ca procurorul general să fie audiat, săptămâna viitoare, de către Parlament, în cadrul unei şedinţe cu uşile închise. RFI

Avioanele franceze au bombardat primele convoiul lui Gaddafi. Potrivit ministrului apararii Gerard Longuet, convoiul in care fostul lider Muammar Gaddafi incerca sa parasesca ultima sa reduta, orasul natal Sirte, a fost interceptat de aviatia franceza. Avioanele frantuzesti au identificat convoiului alcatuit din circa 80 de vehicule. Longuet a declarat ca ulterior Gaddafi a fost ucis de catre inamicii sai. Ministrul francez sustine ca trupele sale nu au distrus convoiul, ci i-au incetinit inaintarea. In acest timp rebelii din Mirsata au interceptat convoiul si dupa ce o parte din vehicule au fost distruse, Gaddafi a fost scos din masina crezandu-se initial ca este mort, dar s-a dovedit ca fostul lider libian era inca in viata. In data de 19 martie 2011, mai multe avioane de lupta Rafale au inceput survolarea intregului teritoriu al Libiei pentru misiuni de recunoastere, inainte ca fortele NATO sa preia comanda operatiunilor impotriva lui Muammar Gaddafi. Le Point.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Criza financiară, spectrul inflaţiei, furia grecilor, reactivarea conflictului kurdo-turc – sunt temele focalizate de editorialişti. Apolitică, flancată de un pact de stabilitate, de o bancă centrală independentă menită să vegheze asupra stabilităţii preţurilor, de guverne şi organe ale Uniunii Europene avînd obligaţia să păzească cu străşnicie independenţa Băncii Centrale Europene fără să-i influenţeze cîtuşi de puţin pe membrii acesteia, moneda comună europeană părea sortită unui destin fericit. Dar care este realitatea azi se întreabă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG după ce a trecut în revistă la începutul articolului de fond, publicat pe prima pagină, condiţiile ideale ale instituirii monedei Euro. Întrebarea este evident retorică fiindcă intactă nu a mai rămas aproape nici una din bunele intenţii şi severele măsuri luate spre a feri preţioasa monedă de influenţe politice, de riscul devalorizării. La ora actuală spectrul inflaţiei bîntuie în Marea Britanie şi China, iar în Statele Unite ale Americii precum şi în alte ţări îndatorate, din perspectiva clasei politice inflaţia trece drept cea mai comodă şi onorabilă cale de a scăpa de datorii dar pe socoteala cetăţeanului de rînd. Şi din păcate, nici în Europa, unii responsabili politici nu ezită să recomande soluţia inflaţiei drept modalitate de a curma criza datoriilor. Europa şi moneda ei comună trebuie salvate, dar nu pe spinarea contribuabililor care nu doresc să plătească doar ei oalele sparte scrie LIBERATION şi, ducînd mai departe raţionamentul, conchide: dacă criza a fost provocată de sistem, atunci întregul sistem financiar trebuie tras la răspundere. Aplicarea legii pîrghiilor în finanţe – invocată deja ca ultima ratio în soluţionarea crizei datoriilor, implică riscuri majore. Lăsînd de-o parte faptul că sumele astronomice cu care în aceste zile guvernele operează depăşesc forţa de imaginaţie a cetăţeanului de rînd, recurgerea la aşa numita pîrghie financiară  ameninţă nu numai să disloce drepturile parlamentului ci să pulverizeze şi ultima fărîmă de încredere pe care o mai au alegătorii în guvernanţi – se teme RHEIN NECKAR ZEITUNG. Iar atunci cînd aceştia le dictează să mai strîngă cureaua, nemaiexistînd nici o alternativă la ieşirea din impas, cetăţenii înşişi fiind conştienţi de acest lucru, este firesc ca ei să-şi iasă din fire consideră NEUE ZÜRCHER ZEITUNG,  manifestînd înţelegere faţă de furia grecilor care după 18 luni de cură drastică de slăbire nu au simţit nici o ameliorare a situaţiei, dimpotrivă. Grecii se învîrt acum într-un cerc vicios şi tînjesc după o perspectivă pe care politicienii de la Atena nu le-o pot oferi, ceea ce conferă o forţă tragică întregii situaţii, deduce ziarul elveţian citat. Si LUXEMBURGER WORT îşi exprimă compasiunea faţă de soarta elenilor dar atrage atenţia asupra efectelor agravante ale grevelor care-i sperie şi pe ultimii turişti .Or, Elada are nevoie de perspective concrete de viitor iar turismul este cel care-i poate oferi această şansă. Cum un necaz nu vine niciodată singur, un vechi conflict pe care unii îl considerau aproape stins, a reizbucnit: conflictul kurdo-turc. Pactul diavolesc între serviciile secrete ale Ankarei şi organizaţia extremistă kurdă PKK a fost reziliat scrie LA REPUBBLICA, semnalînd că toate concesiile făcute de Turcia minorităţii kurde au fost considerate drept insuficiente de către liderii acesteia. Deutsche Welle

Război total între kurzi şi turci. Rebelii kurzi au ucis miercuri dimineaţă 26 de soldaţi turci în sud-estul ţării. Atacul vine după ce, marţi, într-un atentat cu bombă comis de kurzi, au fost ucişi cinci poliţişti şi trei civili turci. În acest moment, comandouri turceşti urmăresc grupuri de rebeli kurzi pe teritoriul Irakului. Premierul Recep Tayyip Erdogan şi-a anulat vizita în Kazahstan şi a convocat o reuniune de urgenţă, scrie Reuters.  Unul dintre cele mai sângeroase atacuri comise de rebelii kurzi a avut loc în această dimineaţă, în apropiere de graniţa dintre Turcia şi Irak. În atacurile de la Cukurca şi Yuksekova (provincial Hakkari) au fost ucişi 26 de soldaţi turci şi alţi 16 au fost răniţi, relatează Reuters. Rebelii kurzi au lansat rachete asupra bazei în care se aflau aceştia. Este atacul cu cele mai multe victime, de 30 de ani încoace, de când militanţii kurzi au pus mâna pe arme. Imediat după atac, Turcia şi-a mobilizat armata. Comandouri turceşti s-au ciocnit deja cu trupele PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) în zona graniţei, după care au plecat mai departe în urmărirea lor pe teritoriul Irakului. Avioane turceşti de război au lansat atacuri aeriene asupra ţintelor kurde din nordul Irakului. Adevarul.

Advertisements