În Europa: 22 Octombrie 2011 – “ un weekend decisiv”

Posted on 22/10/2011 by

1


Titluri: Liderii UE decid în următoarele zile soarta zonei euro şi a sistemului financiar global; Preţul mare ale gazelor în UE intră în contradicţie cu excedentul de ofertă; NATO va încheia operaţiunile militare din Libia; Alegeri în Bulgaria: 12% dintre alegători şi-ar vinde votul; Revista Presei de la Deutsche Welle; ONU cere o ancheta privind circumstantele mortii lui Gaddafi.

Liderii UE decid în următoarele zile soarta zonei euro şi a sistemului financiar global. Şefii de stat şi de guvern din UE vor avea discuţii cruciale în următoarele zile la Bruxelles, la două summit-uri convocate duminică şi miercuri, unde trebuie să stabilească un plan clar, decisiv pentru rezolvarea crizei datoriilor de stat care ameninţă zona euro şi sistemul financiar global. După doi ani de tergiversări marcaţi de divergenţele dintre Germania şi Franţa, cauzate de interese politice şi economice, mai marii Europei trebuie să răspundă decisiv tensiunilor din pieţele financiare şi presiunilor venite din partea marilor parteneri economici, de la SUA şi Canada la Japonia şi China, care se tem că furtuna din zona euro ar putea degenera într-o nouă criză mondială. Miniştrii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din statele G20 au cerut săptămâna trecută liderilor europeni să prezinte la summit-ul UE de duminică un plan de soluţionare a crizei datoriilor de stat, informează Mediafax. Între timp, UE a decis amânarea deciziilor cruciale până la un al doilea summit, care va fi convocat miercuri, pentru a-i permite cancelarului german Angela Merkel să-şi asigure majoritatea parlamentară necesară pentru aprobarea hotărârilor. O analiza poate fi citita pe Ziarul Financiar.

Preţul mare ale gazelor în UE intră în contradicţie cu excedentul de ofertă. În reţeaua de gaze naturale a Uniunii Europene există un excedent de ofertă de peste 10% din consumul total înregistrat anul trecut, ceea ce nemulţumeşte consumatorii care trebuie să suporte majorări de preţuri, comentează Reuters. Supraoferta de gaze din Europa pune sub semnul întrebării decizia multor companii de utilităţi de a majora preţul de retail al gazelor din 2012. Numeroşi furnizori de gaze au încheiat acorduri pe termen lung cu preţuri fixe ale gazelor, de obicei pe doi ani, care nu permit majorarea tariferlor, dar nici reducerea acestora dacă preţurile en-gros scad. “Dacă producţia excedentară de gaze determină scăderea costurilor en-gros, ne-am aştepta în mod clar ca evoluţia să fie reflectată în preţurile de retail. Furnizorii trebuie să fie corecţi cu clienţii în privinţa schimbării preţurilor”, a declarat Audrey Gallacher”, director pentru energie la organizaţia Consumer Focus. Modificarea a fost motivată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) prin creşterea preţului gazului din import de la 460 dolari pentru 1.000 de metri cubi, preţ luat în calcul la modificarea preţurilor din luna iulie, la 495 dolari în prezent, dar şi creşterea consumului total de gaze naturale în lunile octombrie – decembrie faţă de perioada iulie-septembrie, ceea ce implică asigurarea necesarului de consum cu gaze din import sau din depozitele de înmagazinare subternă. Populaţia nu va fi afectată direct de creşterea preţurilor gazelor livrate consumatorilor industriali, întrucât Guvernul şi ANRE au decis, în luna iunie, ca pentru o perioadă de nouă luni, respectiv între 1 iulie şi 31 martie 2012, consumatorii casnici să primească mai multe gaze din producţia internă, mai ieftine cu aproape 40% faţă de cele din import, ceea ce va permite ca tarifele să nu crească. Ziarul Financiar.

NATO va încheia operaţiunile militare din Libia. NATO va pune capăt operaţiunii sale militare în Libia la 31 octombrie, a anunţat vineri seara secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la o zi după moartea fostului lider libian Muammar Kadhafi. Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT) va proclama duminică, în piaţa Martirilor din Benghazi (est), “eliberarea totală” a Libiei. Reprezentanţii celor 28 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice la Bruxelles au încheiat “un acord preliminar” pentru a pune capăt la 31 octombrie operaţiunii maritime şi aeriene, care a debutat la 31 martie, în Libia, a declarat Rasmussen, în cadrul unei conferinţe de presă. Consiliul Alianţei se va reuni din nou la începutul săptămânii viitoare pentru a adopta formal această decizie. “Până la 31 octombrie, vom supraveghea cu atenţie situaţia şi vom menţine posibilitatea de a răspunde la ameninţări împotriva civililor”, a declarat Rasmussen. El nu a vrut să comenteze moartea lui Kadhafi. Acesta “nu a fost niciodată o ţintă a operaţiunii noastre”, a precizat el. După 31 octombrie, NATO “nu intenţionează să menţină forţe armate în zona Libiei”, a adăugat Rasmussen. Acesta va fi un sfârşit “net”. RFI

Alegeri în Bulgaria: 12% dintre alegători şi-ar vinde votul. Vineri s-a încheiat campania electorală pentru alegerile prezidenţiale şi cele locale din Bulgaria. Sondajele de opinie dau estimări foarte incerte – există diferenţe de la un sondaj la altul de până la 12%. Au apărut şi critici din partea OSCE, pe fondul temerilor că vor exista fraude, în special de cumpărare a voturilor. Alegerile prezidenţiale de duminică din Bulgaria sunt privite drept un referendum “pro” sau “contra” politicii primului ministru Boiko Borisov, axată pe modernizarea infrastructurii rutiere ca mijloc de ieşire din criză. Omul forte al Bulgariei este criticat pentru îngheţarea salariilor şi pensiilor – cele mai mici în cadrul Uniunii, creşterea şomajului, dispariţia unui număr mare de companii mici şi mijlocii, scandalurile de corupţie şi contrabanda de ţigări. Favorit în sondaje este candidatul partidului de guvernământ, Rosen Plevneliev. Pe locul doi se află socialistul Ivailo Kalfin, care a redus în ultimele săptămâni distanţa. Urmează ex-comisarul european Meglena Kuneva, în calitate de independent. Diferenţa de la sondaj la sondaj între primii doi – între 6 şi 17% – o depăşeşte cu mult pe cea acceptabilă, ceea ce pune sub semnul întrebării, nu pentru prima dată, imparţialitatea agenţiilor de sondare a opiniei alegătorilor. Numărul mare de alegători care nu doresc să răspundă la întrebările anchetatorilor – între 25 şi 50% – poate răsturna previziunile. Alte probleme apar în legătură cu disponibilitatea exprimată în sondaje, de aproximativ 12%, de vindere a votului. Preţul cerut variază între 15 şi 50 de euro. RFI

Revista Presei de la Deutsche Welle. La auzul veştii uciderii unui dictator, omenirea răsuflă uşurată, iar restul tiranilor în viaţă au de ce să se teamă. Moartea lui Gaddafi a declanşat însă infinit mai multe reacţii decît satisfacţie, speranţă şi teamă.

Părinte al unui Islam modern, admirat de toţi stîngiştii lumii pentru lupta lui împotriva imperialismului, sforar al terorismului internaţional, curtat de unele democraţii europene şi în cele din urmă călău al propriului popor – rolurile pe care le-a jucat Gaddafi în ochii noştri par a povesti mai mult despre versatilitatea principiilor morale ale occidentului decît despre tiranul însuşi. Moartea lui stîrneşte entuziasm pe străzile capitalei libiene, fiind considerată începutul unei noi ere. Ne alăturăm acestei bucurii, deşi după uciderea dictatorului simţim o stînjeneală ştiind că el a fost tolerat de europeni pentru simplul fapt de a-i fi putut feri pe aceştia de valul refugiaţilor africani.

Fragmentul citat din paginile cotidianului NÜRNBERGER ZEITUNG focalizează sugestiv reacţiile emoţionale stîrnite de vestea uciderii lui Gaddafi, dar în acelaşi timp şi atitudinea ambiguă a occidentului faţă de un dictator care, deşi s-a dezis de terorism, deşi a renunţat la armele de distrugere în masă, deşi a plătit despăgubiri apusului, a continuat să-şi tortureze şi ucidă adversarii politici în temniţele Libiei, completează ideea DER TAGESSPIEGEL.

Cotidianul berlinez deplînge faptul că în loc să condamne vehement aceste grave încălcări ale drepturilor omului, unii lideri occidentali au dat mîna cu furnizorul de ţiţei, scuturîndu-şi nedumeriţi capul la văzul gărzii de corp feminine, al uniformelor fanteziste, al excentricităţilor acestui miliardar maghrebian, descins în vizită în capitalele apusului, cu propriul său cort de beduin. Această atitudine a apusului a întreţinut iluzia că Gaddafi ar fi fost doar un psihopat, perminţîndu-i astfel să facă noi şi noi victime.

Coşmarul Gaddafi, cum etichetează LA REPUBBLICA îndelungata tiranie exercitată de despotul de la Tripoli, ucis pe 20 septembrie, a luat sfîrşit.

Însă naşterea unei Libii noi nu va fi scutită de dureri – avertizează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG şi nici de vărsări de sînge, crede LANDESZEITUNG, întrevăzînd scenariul unei răfuieli viitoare între diversele clanuri. Un motiv suficient pentru ca NATO să-şi elaboreze strategia retragerii. Mandatul de a proteja persoanele civile de mînia tiranului nu acoperă implicarea Alianţei într-un război al clanurilor.

Chiar dacă războiul a încetat, victoria se lasă încă aşteptată, atrage atenţia cotidianul francez LA CROIX, insistînd şi asupra riscului unei instrumentalizări a uciderii lui Gaddafi, care i-ar fi putut conferi acestuia postura de martir. Apoi, imposibilitatea de a-l mai aduce pe Ghaddafi în faţa instanţelor judecătoreşti curmă şi posibilitatea de a face lumină în cele patru decenii de dictatură, de a elucida crimele comise de fostul lider al Jamahiriyei libiene.

Dar în eventualitatea că Gaddafi ar fi fost deferit justiţiei, unde s-ar fi desfăşurat procesul, cine l-ar fi judecat, cine ar fi pronunţat sentinţa: un magistrat libian sau unul al Curţii penale Internaţionale de la Haga, cea care de altfel a şi emis un mandat de arestare împotriva dictatorului pe cînd acesta era încă în viaţă – se întreabă şi observă cotidianul olandez DE VOLKSKRANT, salutînd fireşte moartea lui Gaddafi, care astfel a cruţat Libia de necazuri suplimentare. Fiindcă, în eventualitatea că dictatorul libian ar fi fost capturat şi deferit justiţiei, ar fi existat riscul ca, prin patosul său militant, el să fi întreţinut încă multă vreme îndoielile cu privire la legitimitatea noii puteri.

De fapt nimeni nu l-a mai vrut pe Gaddafi viu iar dacă ar fi ajuns la Haga ar fi scăpat cu viaţă – estimează cotidianul rus MOSKOWSKI KOMSOMOLEZ, care continuă: adversarii colonelului Gaddafi au ştiut acest lucru şi de aceea nici nu s-au grăbit să-l expedieze la Haga iar occidentul a fost dispus să renunţe la satisfacţia de a-l fi văzut pe dictator după gratii, ştiind că poporul oricum l-ar fi ucis.

Din fericire, dictatorii nu sunt nemuritori, scrie GAZETA WYBORCZA, apreciind angajarea aliaţilor occidentali de partea victimelor despotului libian: Gaddafi s-a putut apăra destul de multă vreme, fiindcă a avut armata de partea sa, la fel ca dictatorul sirian. Şi el ar fi luptat mai departe dacă intervenţia militară franco-britanică nu ar fi avut loc. Faptul că ţările occidentale i-au apărat pe cei prigoniţi în lupta lor împotriva despoţiei are valoarea de semnal lansat  naţiunilor oprimate de tirani violenţi: dictaturile nu sunt imune în faţa justiţiei, dictatorii nu sunt nemuritori. Căci există încă ţări, precum Belarus, unde dictatori de teapa lui Lukaşenko. Deutsche Welle

ONU cere o ancheta privind circumstantele mortii lui Gaddafi. Inaltul Comisariat al ONU pentru drepturile omului a cerut vineri declansarea unei anchete cu privire la circumstantele in care a murit fostul lider libian Muammar Gaddafi, anunta AFP. “In legatura cu moartea lui Gaddafi, circumstantele sunt inca neclare. Consideram ca o ancheta este necesara”, a declarat jurnalistilor purtatorul de cuvant al Inaltului Comisariat, Rupert Colville, referindu-se la inregistrarile video difuzate joi de presa despre capturarea si uciderea fostului lider libian. “Ar trebui sa existe o ancheta, tinand cont de ceea ce am vazut ieri (joi, n.r.)”, a spus el. Potrivit lui Colville, cele doua inregistrari video cu Gaddafi difuzate joi, “una cu el in viata, alta cu el mort (…) sunt foarte ingrijoratoare”. El nu a precizat cine ar trebui sa efectueze aceasta ancheta, dar a amintit ca o comisie de experti a fost mandatata in cursul acestui an de catre Consiliul ONU pentru drepturile omului sa investigheze violentele din Libia. Colville a mai spus ca moartea lui Gaddafi “pune capat unei perioade de opt luni de extreme violente si suferinte pentru poporul libian”. “O noua era incepe in Libia, una care trebuie sa raspunda aspiratiilor poporului in favoarea democratiei si a drepturilor omului”, a adaugat el. HotNews

Advertisements