În Europa: 24 Octombrie 2011 – “replici dure”

Posted on 24/10/2011 by

1


Titluri: Liderii UE decid în următoarele zile soarta zonei euro: Deciziile luate până miercuri vor pune capăt crizei sau vor declanşa uraganul financiar; Ciocniri verbale Cameron-Sarkozy; Filialele bancare din Est sunt ameninţate de criza de lichiditate; Şifonata imagine a Ungariei; GERB a câştigat primul tur al alegerilor din Bulgaria, opoziţia reclamă fraudarea lor; Italia, presată de liderii UE în privinţa reformelor economice.

Liderii UE decid în următoarele zile soarta zonei euro: Deciziile luate până miercuri vor pune capăt crizei sau vor declanşa uraganul financiar. Liderii europeni s-au întâlnit ieri la Bruxelles pentru a dezbate soluţiile cu ajutorul cărora să pună capăt crizei care mătură continentul de doi ani de zile, dar au lăsat luarea unor decizii concrete pentru o întâlnire ce va avea loc miercuri. Dacă nici atunci nu vor fi luate măsuri convingătoare, investitorii, care aşteaptă de un timp îndelungat ca elita politică europeană să se pună de acord în ceea ce priveşte soluţionarea crizei, ar putea ieşi în număr mare din Europa, agravând şi mai mult problemele băncilor şi ale economiilor şi aşa şubrezite.  Pe agenda liderilor s-au aflat trei subiecte importante: cum poate fi majorat fondul EFSF, plasa de siguranţă a Europei, fără a pune presiune asupra finanţelor publice ale ţărilor de pe continent, cât din datoria Greciei va fi ştearsă şi cu câte miliarde de euro vor fi recapitalizate băncile de pe continent, îngenuncheate de expunerea faţă de datoriile suverane. EFSF, cu resurse de 440 mld. euro, a fost creat anul tre­cut ca soluţie temporară până la elaborarea cadrului legal care să permită introducerea Mecanismului European de Stabilitate, un fond de “bailout” permanent al zonei euro, cu resurse de 500 mld. euro. EFSF a consumat deja, prin plăţi sau alocări, 160 mld. euro din fondurile de care dispune, în principal pe împrumuturi către Grecia, Portugalia şi Irlanda. Mediafax

Ciocniri verbale Cameron-Sarkozy. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a avut mai multe ciocniri cu premierul britanic, David Cameron, la Consiliul European de duminică. Motivul: liderul de la Elysée a încercat să excludă Marea Britanie şi statele non-euro de la summitul crucial pentru salvarea băncior europene, de săptămâna viitoare.  În cele două ore de replici dure din timpul întâlnirii celor 27 de lideri UE, preşedintele Sarkozy a luptat din greu să îl excludă pe premierul britanic de la discuţiile care ar trebui să se finalizeze miercuri cu injectarea a 100 de miliarde de euro în băncile europene, relatează “Daily Telegraph”. “Ne-am săturat să ne critici şi să ne spui ce să facem. Spui că deteşti moneda euro, nu ai vrut să aderi la zona euro şi acum vrei să intervii în întâlnirile noastre”, i-a spus Sarkozy lui Cameron, potrivit unor diplomaţi prezenţi la întâlnire. n urma sprijinului foarte vocal de care a avut parte de la Polonia şi Suedia, David Cameron s-a asigurat că Marea Britanie şi restul statelor non-euro vor participa la summitul de miercuri ce vizează salvarea băncilor. Cameron a mai obţinut o victorie: includerea unei clauze de salvgardare, care ar împiedica Eurozona să ia decizii, mai ales în ceea ce priveşte reglementarea serviciilor financiare, care ar afecta toate celelalte 27 de state membre UE. Adevarul

Filialele bancare din Est sunt ameninţate de criza de lichiditate. Bancherii şi economiştii avertizează că o parte din instituţiile financiare din Europa Centrală şi de Est îşi pot pierde accesul la lichidităţi dacă problemele din sistemul bancar al zonei euro continuă să se agraveze, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Fluxurile bancare din centrul şi sud-estul Europei “ar putea fi grav perturbate de creşterea presiunilor la care vor fi supuse băncile-mamă” dacă mai mulţi creditori europeni ar intra în insolvenţă, potrivit unui raport publicat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Mai mult, în cazul în care băncile-mamă primesc injecţii de capital de la guvernele naţionale sau prin fondul european de stabilitate financiară (EFSF), bilanţurile lor ar putea fi res­truc­turate, decizie care ar avea impact şi asupra subsidiarelor. “Restructurarea este rezonabilă, dar trebuie realizată într-o manieră care respectă grupul per ansamblu şi fără dis­cri­minări între subsidiare”, apreciază economistul-şef al BERD Erik Berglof. Ziarul Financiar.

Şifonata imagine a Ungariei. Europa are toate motivele să fie îngrijorată. Pentru că extremismul politic de pe Bătrânul Continent nu s-a oprit câtuşi de puţin la frontierele ruseşti, ucrainene şi bieloruse. La Budapesta, şi-a re-iţit chipul hidos. Şi tot acolo s-a amplificat rezistenţa contra preluării unui teatru de către extremişti. Multă vreme Ungaria a trecut drept elevul model al sistemelor occidentale. Nu întâmplător, pentru că, înainte de a inventa gulaş-comunismul, Ungaria a devansat cu decenii Polonia „Solidarităţii” în tentativa ei, din păcate eşuată, de a-şi recuceri, sub Imre Nagy, libertatea sugrumată de stalinism.  Odată cu prăbuşirea comunismului libertatea, societatea deschisă şi democraţia autentică au părut să fie la ele acasă în ţara revoluţiei izbucnite acum exact 55 de ani. Apoi şi-au făcut intrarea în scenă rând pe rând, antiromânismul lui Istvan Csurka, antisemitismul său declarat, xenofobia şi rasismul anti-ţigănesc, laolaltă cu formaţiuni extremiste şi paramilitare maghiare, bucurându-se, ca Jobbik, de mult succes electoral. Aceasta e situaţia actuală. În după-amiaza zilei de sâmbătă aproape 2.000 de oameni au demonstrat la Budapesta împotriva proiectatei preluări a unui teatru de către extremiştii de dreapta. Primarul capitalei, Istvan Tarlos, l-a numit pe Csurka nici mai mult nici mai puţin decât director general al teatrului Uj Szinhaz. Sub el ar urma să activeze, la acelaşi teatru, ca director, György Dörner, un actor care şi-a făcut în repetate rânduri apariţia la manifestările de tip neonazist organizate de Jobbik, un partid parlamentar care a alarmat întreaga Europă civilizată. Aparent irepresibila alunecare înspre extremism şi ultranaţionalism a Ungariei a suscitat în ultimul an numeroase şi îngrijorate luări de poziţie în Apus. Protestele, care au debutat odată cu adoptarea unei extrem de controversate legi a presei în Ungaria, continuă să se ţină lanţ, nu în ultimul rând în occident. La fel şi deciziile de boicotare a  instituţiilor culturale maghiare.DW

GERB a câştigat primul tur al alegerilor din Bulgaria, opoziţia reclamă fraudarea lor. Candidaţii desemnaţi de partidul GERB al premierului bulgar Boiko Borisov au câştigat cele mai multe voturi în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale şi locale ce au avut loc duminică în Bulgaria, arată rezultatele numărării paralele a buletinelor de vot efectuată de agenţiile sociologice. Noul preşedinte al Bulgariei va fi ales în cadrul unui al doilea tur al alegerilor care va avea loc la data de 30 octombrie. Potrivit rezultatelor agenţiilor Gallup şi Alpha Research, tandemul Rosen Plevneliev-Margarita Popova, candidaţii respectiv de preşedinte şi vicepreşedinte numiţi de partidul GERB, au strâns 41% din sufragii, în timp ce candidaţii Partidului Socialist, Ivailo Kalfin şi Stefan Danailov, au 28% din voturi. Pe locul trei în scrutinul prezidenţial rămâne fostul comisar european Meglena Kuneva, candidat independent, cu 13-14% din sufragii. Această victorie este un vot de încredere pentru guvern şi ne dă dreptul să continuăm să guvernăm, a declarat pemierul Borisov. Agerpress

Italia, presată de liderii UE în privinţa reformelor economice. Liderii UE au intensificat, duminică, presiunile asupra Italiei pentru accelerarea reformelor economice, astfel încât a treia mare economie din zona euro să evite o prăbuşire financiară precum a Greciei, transmite Reuters.  Înainte ca reuniunea celor 27 de şefi de state sau guverne din UE să înceapă, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, au avut o întâlnire separată cu premierul italian, Silvio Berlusconi, au declarat oficiali europeni. Diplomaţii au afirmat că Merkel şi Sarkozy au vrut să crească presiunea asupra Italiei pentru aplicarea de reforme în sistemul de pensii şi piaţa muncii, îmbunătăţind astfel potenţialul de creştere economică şi reasigurând investitorii cu privire la gradul ridicat de îndatorare. Povara datoriei Italiei, de circa 120% din PIB, este depăşită în UE doar de cea a Greciei. Merkel a avertizat, sâmbătă, într-un discurs, că dacă îndatorarea Italiei rămâne la 120% din PIB, “nu va conta cât de puternic va fi sistemul de protecţie, întrucât acesta nu va ajuta la recâştigarea încrederii pieţelor”. Ziarul Financiar

Advertisements