În Europa: 28 Octombrie 2011 – “plata oalelor sparte”

Posted on 28/10/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 27  Octombrie 2011; Grecia are datorii mai mici, băncile se vor întări, iar fondul EFSF va ajunge la 1.000 mld. euro. Este de ajuns pentru a scoate Europa la liman? Sarkozy vrea implicarea Chinei în salvarea zonei euro; David Cameron: Londra, ţinta atacului constant al directivelor UE; Standard &Poor’s coboară cu o treaptă nota Ciprului; Lituania, în proces pentru închisorile secrete CIA;Revista presei de la Deutsche Welle.

Bursele Internationale 27  Octombrie 2011. Acţiunile de pe pieţele din Asia au urcat ieri, ca urmare a acordului la care au ajuns liderii europeni în privinţa crizei datoriilor, dar şi pe fondul speculaţiilor potrivit cărora China şi-ar putea relaxa politica monetară. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a crescut cu 2%, la 8.926,54 puncte, Hang Seng al pieţei din Hong Kong – cu 3,3%, la 19.688,70, S&P/ASX 200 al celei din Sydney – cu 2,5%, la 4.348,20. Piaţa australiană a fost oprită timp de patru ore, ieri, din cauza unor probleme tehnice. Acţiunile societăţilor listate la bursele din Europa au revenit pe curs ascendent ieri, după ce, în noaptea de miercuri spre joi, în cadrul summitului de la Bruxelles, liderii regiunii au decis extinderea capacităţii financiare a fondului de salvare a zonei euro şi reducerea datoriei Grecie.  La ora 16.50 (ora României), indicele Athex al pieţei din Atena a urcat cu 5,2%, la 813,65 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 5,8%, la 3.354,55, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 5,4%, la 6.340,26. New York Stock Exchange a incheiat sedinta de tranzactionate de joi in crestere puternica, dupa acordul incheiat in zona euro, investitorii americani concentrandu-se acum asupra economiei Statelor Unite care pare sa se melioreze: Dow Jones a castigat 2,86%, iar Nasdaq 3.32%, potrivit AFP. Potrivit cifrelor finale de la inchidere, indicele Dow Jones a crescut cu 339.51 puncte, la 12,208.55 puncte, iar Nasdaq cu 87.96 puncte, pana la 2738.63 de puncte. Indicele S&P 500 a avansat cu 3.43% (42.59 puncte), ajungand in final la 1,284.59 puncte. HotNews  si Bursa.

Grecia are datorii mai mici, băncile se vor întări, iar fondul EFSF va ajunge la 1.000 mld. euro. Este de ajuns pentru a scoate Europa la liman? La nicio zi după summit-ul prin care liderii europeni au elaborat un plan amplu anticriză, calificat de preşedintele francez Nicolas Sarkozy drept un “răspuns global, ambiţios, credibil la criza care mătură zona euro”, au început să apară primele îndoieli legate de principalele măsuri pe care se bazează liderii europeni. Pe hârtie, măsurile adoptate de liderii europeni sunt clare, hotărâte şi decisive pentru contracararea crizei datoriilor suverane. Istoria ne arată însă că realitatea este diferită de teorie. Nu trebuie uitat faptul că acesta a fost al 14-lea summit din ultimii doi ani în care Europa a promis Greciei solidaritate, iar paşi decisivi păreau a fi luaţi şi după reuniunea din iulie. Atunci, în loc să se remedieze criza datoriilor suverane, turbulenţele de pe pieţele financiare s-au agravat. De aceea, contează mult modul şi rapiditatea cu care vor fi implementate măsurile anticriză şi felul în care ele vor fi validate de piaţă. Efectul summit-ului s-a resimţit imediat pe burse, unde indicii au crescut susţinut.Cu o jumătate de oră înainte de închiderea şedinţei de tranzacţionare, indicele german DAX câştiga 5,18%, indicele francez CAC 40 avansa cu 5,71%, iar indicele londonez FTSE 100 creştea cu 2,6%.Pe de altă parte, deşi au fost trase liniile principale care să ghideze implementarea măsurilor stabilite, planul se poate lovi de anumite detalii care nu au putut fi puse la punct în regim de urgenţă. Aspectele cheie ale planului, respectiv recapitalizarea Fondului European de Stabilitate Financiară şi reducerea datoriilor Greciei, trebuie puse la punct până la cel mai mic detaliu în următoarele săptămâni pentru a fi un “medicament” eficient pentru criză. Integral pe Ziarul Financiar.

Sarkozy vrea implicarea Chinei în salvarea zonei euro. Preşedintele francez a discutat telefonic cu omologul chinez, Hu Jintao, la o oră după încheierea summitului istoric de la Bruxelles. Nicolas Sarkozy, care va prezida reuniunea G20 de săptămâna viitoare, l-a sunat pe preşedintele Chinei pentru a obţine sprijinul acestuia în privinţa redresării zonei euro. Liderul francez l-a informat pe omologul chinez în legătură cu deciziile luate la summit şi cei doi au căzut de acord asupra „unei colaborări apropiate” pentru asigurarea stabilităţii şi creşterii pe plan mondial. Hu şi-a exprimat speranţa că măsurile luate vor stabiliza pieţele. Sarkozy speră să obţină la summitul G20 din 3 şi 4 noiembrie, de la Cannes, sprijinul cât mai multor ţări pentru creşterea contribuţiilor la Fondul Monetar Internaţional. Japonia şi-a exprimat deja disponibilitatea în acest sens, şi nici China nu respinge ideea. Australia, în schimb, a precizat că europenii ar trebui să găsească resurse proprii pentru planul de salvare. Adevarul.

David Cameron: Londra, ţinta atacului constant al directivelor UE. Premierul britanic, David Cameron, a afirmat vineri că Marea Britanie se află sub “atacul constant” al directivelor UE, iar situaţia creează îngrijorare şi necesită o strategie defensivă, relatează BBC News. El a apreciat, a doua zi după ce liderii europeni au ajuns la un acord privind recapitalizarea băncilor, că sectorul financiar din Marea Britanie reprezintă “un interes naţional esenţial”.  “Londra – centrul serviciilor financiare din Europa – este ţinta unui atac constant, prin directivele de la Bruxelles. Este o zonă de îngrijorare, este vorba despre un interes naţional esenţial pe care trebuie să-l apărăm”, a spus el. Acordul încheiat de liderii statelor din zona euro mai prevede şi ştergerea a jumătate din datoria Greciei şi consolidarea principalului fond de salvare european, însă Partidul Laburist britanic consideră că acesta ar fi trebuit să includă şi un plan de impulsionare a creşterii economice în Europa. Mediafax.

Standard &Poor’s coboară cu o treaptă nota Ciprului. Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s a coborât joi cu o treaptă nota Ciprului din cauza gradului de expunere a sistemului său bancar la datoria Greciei şi a avertizat că încă ar putea să o coboare în lunile următoare. Nota Ciprului revine la “BBB” contra “BBB-” mai înainte. O retrogradare suplimentară de două trepte ar arunca această ţară membră a zonei euro în categoria “speculativă”, având drept consecinţe dificultăţi sporite de refinanţare a deficitului său bugetar, menţionează AFP. S&P a coborât deja la sfârşitul lunii iulie nota ţării, înainte de a avertiza câteva zile mai târziu că ea ar putea face acelaşi lucru din nou, plasând-o sub supraveghere negativă. Agerpres

Lituania, în proces pentru închisorile secrete CIA. Lituania a fost acţionată în judecată la CEDO în legătură cu presupuse închisori secrete pe care CIA le-ar fi instalat pe teritoriul său ca parte a unui program de “extrădări extraordinare” extins în toată lumea, iar România ar putea fi următoarea vizată. Executivul lituanian a devenit astfel cel de-al treilea guvern european care se confruntă cu urmăriri judiciare în urma sprijinului acordat operaţiunilor agenţiei, după ce Macedonia şi Polonia au fost deja acuzate de încălcarea Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, scrie The Guardian. Parlamentul lituanian a recunoscut că CIA a înfiinţat două închisori cu ajutorul serviciilor de securitate ale ţării, SSD. Una se afla într-un centru de echitaţie dintr-un sat situat în apropierea de capitala Vilnius, iar cealaltă într-o fostă casă de oaspeţi din Vilnius. Raportul parlamentului nu a putut stabili însă dacă în cele două închisori au fost deţinuţi suspecţi de terorism. Potrivit unor informaţii din presa americană, CIA a operat o închisoare secretă şi în centrul Bucureştiului, generând speculaţii că şi România s-ar putea confrunta cu proceduri juridice la CEDO. RFI.

Revista presei de la Deutsche Welle. Între speranţă şi scepticism oscilează reacţiile comentatorilor la rezultatul summitului de la Bruxelles şi la extinderea paraşutei de salvare în ceasul al 12-lea. În pofida aşteptărilor, summitul euro nu a izbutit să furnizeze un răspuns la întrebarea cum poate fi curmată criza – constată cu resemnare cotidianul EL PAIS. Riposta nu întîrzie:Cine pretinde din partea unor guvernanţi să soluţioneze de azi pe mîine o criză de felul celeia prin care trece acum moneda comună europeană şi Uniunea însăşi, acela dă dovadă de necugetare şi infantilism – consideră DIE WELT în articolul de fond publicat pe prima pagină, elogiind răbdarea Angelei Merkel dar şi abilitatea cu care ştie să apere interesele germane, la modul discret. Chiar dacă multe i se pot reproşa cancelarei, este în interesul Germaniei să-i dorim în actuala situaţie, noroc, fermitate, perseverenţă. Dacă moneda europeană poate fi salvată atunci doar sub controlul Germaniei, crede cotidianul francez L`ALSACE, nutrind totuşi îndoiala că ţările meridionale se vor supune exigenţelor Berlinului. Fiindcă, este normal ca cei care s-au încumetat să ia măsurile necesare spre a evita prăbuşirea să fie şi cei care au cuvîntul cel mai greu de spus – deduce un alt cotidian francez, L`UNION, interpretînd sprijinul aproape unanim dat de parlamentarii germani cancelarei drept expresie a voinţei lor de a nu renunţa la Europa. Însă în acelaşi timp, membrii Bundestagului au lăsat să se înţeleagă că nota de plată o vor achita cei  care i-au susţinut pe politicienii uşurateci şi iresponsabili: Există adevăruri neplăcute care trebuie totuşi rostite fiindcă ziua încheierii socotelilor soseşte negreşit. Iar Germania de azi nu mai este cea de odinioară notează LE FIGARO şi continuă: culpa ei morală pentru al doilea război mondial nu mai este pusă azi la socoteală. Europa va trebui începînd de azi să se supună priorităţilor germane, mai ales disciplinei bugetare care din perspectiva Berlinului, a luat-o razna de cînd criza elenă a scăpat de sub control. Summitul de la Bruxelles a demonstrat că Uniunea Europeană dispune de forţa de a lua o decizie dificilă opinează BERLIGSKE TIDENDE, nutrind respect faţă de această performanţă, realizată în pofida diversităţii membrilor Uniunii. Sceptic şi sentenţios, THE GUARDIAN reaminteşte celor prea încrezători că în cele din urmă pieţele vor fi cele care în decursul următoarelor luni vor decide soarta monedei Euro. Pe de altă parte, există riscul ca parlamentele naţionale să nu aprobe deciziile Bruxelles-ului. Germanii vor spune, trebuie, grecii vor riposta nu putem, Sarkozy consideră important ceea ce în ochii Angelei Merkel trece drept imposibil, paharul plin pentru Slovacia este unul gol pentru Spania. Pe scurt conchide cotidianul britanic, această cacofonie zilnică a democraţiilor naţionale va cădea pradă superputerii pieţelor care acţionează global. Iar criza, deduce LIBERATION nu va fi curmată nici cu unul nici cu două şi nici cu trei summituri. Dar trebuie la un moment dat să ne oprim, să evaluăm peisajul politic european spre a constata că ceea ce pînă nu demult au refuzat politicile naţionale să accepte a reuşit să impună nebunia speculativă a pieţelor: de facto Uniunea Europeană a devenit de acum o federaţie. Quod erat demonstrandum…O federaţie pîndită de un pericol încă mai mare decît falimentul Greciei şi anume insolvabilitatea Italiei. Impotenţa guvernului Berlusconi face ca Roma să nu-şi mai poată achita datoriile, se teme deja citautl EL PAIS. Doar un curaj peste măsură şi o nouă mentalitate politică ne poate scăpa de criză, ajutîndu-ne să ne recîştigăm suveranitatea condiţionează LA STAMPA. Neîncrezător, DER STANDARD dă următorul verdict: berlusconismul îi va supravieţui lui Berlusconi. De notat că spre deosebire de resutl ziarelor germanofone care publicau azi pe prima pagină  în diverse variante, instantanee din şedinţa de ieri a Bundestagului, o Angela Merkel zîmbitoare înconjurată de deputaţi, NEUE ZURCHER ZEITUNG reproduce o imagine fotografică a unei clădiri bucureştene, acoperită parţial de o reclamă publicitară pentru deodorante. In cuprins, ziarul elveţian oferă  sub titlul Cataractele realităţii impresiile de călătorie ale lui Markus Bauer prin România şi Republica Moldova la două decenii după prăbuşirea regimurilor comuniste. Deutsche Welle

Advertisements