În Europa: 31 Octombrie 2011 – “două cluburi”

Posted on 31/10/2011 by

4


Titluri: Bursele Internationale sfarsit de saptamna – 28  Octombrie 2011; Editorialul care îi coboară pe politicienii europeni cu picioarele pe pământ; Kenneth Rogof: “Nu vă faceţi iluzii, Grecia tot iese din zona euro”; Europa, divizată în două „cluburi“;Europa celor două clase; 17 persoane arestate, după atacul de la ambasada SUA din Sarajevo; Poliţia bulgară a confiscat 42 de kilograme de heroină la graniţa cu România; Şase din zece greci nu privesc cu ochi buni acordul de la Bruxelles, privind reducerea datoriei.

Bursele Internationale sfarsit de saptamna – 28  Octombrie 2011. În Asia, acţiunile au crescut vineri, pe fondul datelor pozitive privind dinamica economiei SUA, anunţate joi. În plus, titlurile exportatorilor către Europa au fost stimulate de acordul la care au ajuns liderii UE în privinţa crizei datoriilor. Indicele Nikkei 225 al pieţei din Tokyo a crescut cu 1,4%, la 9.050,47 puncte, S&P/ASX 200 al Bursei din Sydney – cu 0,1%, la 4.353,30, Hang Seng al celei din Hong Kong – cu 1,7%, la 20.019,20. Acţiunile societăţilor listate la bursele din Europa au scăzut vineri, în majoritate, investitorii aşteptând cu nervozitate detaliile privind finanţarea planului de salvare a zonei euro. Indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,2%, la 5.702,24 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 0,6%, la 3.348,63, DAX al Bursei din Frankfurt a urcat cu 0,1%, la 6.346,19. New York Stock Exchange a incheiat sedinta de tranzactionare de vineri in evolutie mixta, dupa rezultatele pozitive din ziua precedenta, venite pe fondul acordului incheiat in Europa: Dow Jones a castigat 0,18%, iar Nasdaq a pierdut 0,05%. Potrivit cifrelor finale de la inchidere, indicele Dow Jones a castigat 22.56 puncte, ajungand la 12,231.11 puncte, in timp ce Nasdaq a scazut cu 1.48 puncte, pana la 2737.15 de puncte. Indicele S & P 500 a crescut cu 0,04% (0,49 puncte), pana la 1,285.08 puncte. HotNews  si Bursa.

Editorialul care îi coboară pe politicienii europeni cu picioarele pe pământ. Europa nu ar trebui să aştepte de la China salvarea pentru criza datoriilor de stat, deşi Beijingul va face tot ce va putea pentru a-şi ajuta un prieten aflat la ananghie, conform unui editorial publicat de agenţia de presă Xinhua, controlată de stat, scrie Reuters. Şeful fondului european de urgenţă EFSF a încercat să convingă China să investească în obligaţiuni emise de instituţie spunând că investitorii vor avea o asigurare care le va permite să recupereze 20% din pierderi în cazul unui default, iar titlurile ar putea fi emise în yuani, dacă Beijingul va dori acest lucru. Deşi oficialii chinezi şi-au exprimat încrederea că Europa va ieşi cu bine din criză, Beijingul nu a făcut declaraţii publice despre posibile achiziţii de obligaţiuni europene.”Bunăvoinţa Beijingului este un răspuns bun pentru cei care văd China drept un rival al Europei. În ciuda diferenţelor la capitolul politică, economie şi cultură, China şi Uniunea Europeană sunt în continuare prieteni şi parteneri buni”, scrie în editorial. Ziarul Financiar

Kenneth Rogof: “Nu vă faceţi iluzii, Grecia tot iese din zona euro”. Planul european de stopare a crizei datoriilor din Grecia prin ştergerea unei părţi din creanţele statului elen şi recapitalizarea băncilor nu va face decât să amâne inveitabilul, pentru că în următoarea decadă Grecia va părăsi zona euro, anticipează economistul Kenneth Rogoff, de la Universitatea Harvard. “Nu au găsit decât o soluţie temporară. Au mai câştigat câteva luni”, a afirmat Rogoff, la un summit organizat de Bloomberg, la New York.Reducerea datoriilor Greciei cu 100 mld. euro, majorarea capacităţii de creditare a fondului european de stabilitate financiară (EFSF) pentru susţinerea statelor aflate în dificultate la 1.000 mld. euro şi recapitalizarea băncilor sunt cele trei coordonate principale sub care s-a desfăşurat cel mai important summit UE din ultimii doi ani. Kenneth Rogoff susţine că reacţia pozitivă a pieţelor, după summitul UE nu reprezintă decât un reflex pe termen scurt. “În opinia mea (pieţele – n.red.) au salutat faptul că zona euro e încă în viaţă. În scurt timp, îndoielile vor apărea din nou”, prognozeaz` economistul. Ziarul Finaciar

Europa, divizată în două „cluburi“. Odată cu noul pachet de salvare a euro, a devenit clară diviziunea dintre eurozonă, care conduce luarea deciziilor,  şi restul UE. Noua ordine a fost clară la summitul de miercurea trecută, când liderii Marii Britanii, Irlandei, Poloniei, Suediei sau României au participat numai la aperitiv dar nu au fost invitaţi la cină şi au absentat de la discuţiile de peste noapte. Charles Grant, directorul Centrului pentru Reformă Europeană, cu sediul la Londra, a declarat pentru BBC că e vorba de o schimbare fundamentală. „De aici înainte, vor fi două cluburi: clubul euro, cu propriile reguli şi instituţii, şi restul UE”. De aceeaşi părere este şi Josef Janning, director de studii la European Policy Centre din Bruxelles, care vede „o prăpastie din ce în ce mai mare” între cele 17 ţări ale eurozonei şi restul UE. La summitul de miercuri au fost conveniţi mai mulţi paşi paşi pentru a oficializa conducerea eurozonei, potrivit BBC. Liderii au căzut de acord cu organizarea de summituri ale zonei euro de cel puţin două ori pe an (nu neapărat când se întâlnesc cei 27 de lideri ai UE), pregătite de miniştrii de Finanţe din ţările eurozonei, cu agende care să conţină politici economice şi financiare şi legate de competitivitate. Au existat întotdeauna decizii separate ale zonei euro, dar de data aceasta se merge mai departe. Deocamdată, Herman van Rompuy va conduce atât summiturile celor 27, cât şi summiturile zonei euro, dar acest lucru se va schimba pe viitor, potrivit BBC. Date fiind dimensiunile crizei, e puţin probabil ca vreuna dintre cele 10 ţări din afara eurozonei să intre prea curând în acest club. Adevarul.

Europa celor două clase. Cât de vie mai este, zilele acestea, viziunea care a condus odinioară la crearea instituţiilor comune europene? La văzul antipatiilor abia voalate şi neîncrederii generale dintre liderii unor mari state europene, evidente cu ocazia recentelor summit-uri de criză ale UE, se poate concluziona că acea viziune a dispărut. A apărut în schimb o Europă împărţită în două clase – clasa zonei euro şi clasa statelor care sunt poftite în faţa uşii atunci când se iau decizii cruciale pentru toţi. Ţări mici ca Luxemburg sau Slovacia contează astăzi, graţie monedei unice pe care au adoptat-o, mai mult decât state membre mari precum Marea Britanie sau Polonia. Săptămâni întregi, Franţa şi Germania s-au certat pe rolul Băncii Centrale Europene în soluţionarea crizei, pe măsurile de suplimentare a fondului european de stabilitate financiară (EFSF) şi au obiectat la varii eforturi de salvare a Greciei. Duopolul franco-german, botezat mai nou „Merkozy” de către presă, şi-a zâmbit zeflemitor când a venit vorba de capacitatea lui Silvio Berlusconi de a salva Italia de la dezastrul economico-financiar, pe când David Cameron nu a avut parte nici măcar de atât: premierului principalului stat occidental al Uniunii din afara zonei euro Sarkozy i-a retezat-o scurt, enunţând că ar fi cazul să-şi ţină gura în chestiunea crizei monedei unice, deşi banii britanicilor vor fi cât se poate de bineveniţi în vederea creşterii fondului de salvare european. Romania Libera

17 persoane arestate, după atacul de la ambasada SUA din Sarajevo. Poliţia sârbă a reţinut 17 persoane, dintre care una cu naţionalitate bosniacă, în Sandjak, regiune cu populaţie majoritar musulmană, aflată în sud-vestul Serbiei. Acţiunea autorităţilor survine după atacul fără precedent de vineri al unui islamist sârb asupra ambasadei SUA de la Sarajevo. Poliţia a declanşat o amplă operaţiune împotriva mişcării wahabbite islamiste în zonele Novi Pazar, Sjenica şi Tutin, conform ministrului sârb de Interne, Ivica Dacici. Descinderile poliţiei au avut loc în 18 locuinţe, de unde au fost confiscate mai multe computere, CD-uri, cartele telefonice şi cărţi, a mai precizat ministrul de interne sârb. Vineri, un bărbat a deschis focul cu o armă automată de tip Kalaşnikov asupra sediului ambasadei americane la Sarajevo. Atacatorul a fost împuşcat în cap de forţele speciale ale poliţiei, care au sosit rapid la faţa locului, însă apucase deja să rănească doi poliţişti. Individul în vârstă de 40 de ani era membru al mişcării wahhabite, o ramură importantă a Islamului în Arabia Saudită şi care propovăduieşte un aşa-numit islamism „fără impurităţi”. Deutsche Welle

Poliţia bulgară a confiscat 42 de kilograme de heroină la graniţa cu România. Forţele de ordine bulgare au confiscat un transport de 42 de kilograme de heroină, la punctul de control de la podul Ruse – Giurgiu, a anunţat Ministerul bulgar de Interne. Drogurile erau ambalate în 52 de pachete ascunse în capacele roţilor unei maşini BMW, controlată sâmbătă în cadrul unei operaţiuni speciale a unităţii pentru combaterea criminalităţii organizate din Ruse, în coordonare cu departamentul antimafia din Plovdiv, informează Novinite.com. Poliţia i-a reţinut pe şoferul maşinii, un bărbat în vârstă de 44 de ani, şi pe fiica acestuia, în vârstă de 19 ani. Ulterior, forţele de ordine au mai reţinut doi bărbaţi, în oraşul Karlovo. Mediafax

Şase din zece greci nu privesc cu ochi buni acordul de la Bruxelles, privind reducerea datoriei. Un procent de 58,9 % dintre cetăţenii greci consideră că acordul încheiat la Bruxelles, privind reducerea cu 50 la sută a datoriei ţării lor, nu reprezintă o măsură bună pentru statul elen, populaţia urmând să suporte efectele acestei decizii politice, reiese dintr-un sondaj realizat de Institutul ‘KAPA Research’ pentru ziarul elen ŤByma tys Kuriakysť, şi publicat duminică de Naftemporiki.gr.  Concret, 44 % dintre respondenţi sunt de părere că rezultatul obţinut în urma summitului de la Bruxelles de săptămâna trecută este unul ‘clar negativ’, în timp ce un procent de 14,4 % consideră că hotărârile adoptate cu acest prilej sunt ‘destul de nefavorabile’ pentru poporul grec. Pe de altă parte, 12,6 % dintre cetăţenii intervievaţi cred că măsurile luate de liderii politici europeni sunt unele ‘clar pozitive’, în vreme ce 23,1 % dintre respondenţii sondajului apreciază drept ‘destul de favorabile’ aceste măsuri. De asemenea, majoritatea participanţilor la sondaj doresc să se formeze un guvern pentru salvarea naţiunii, fără să menţioneze însă numele unor politicieni care ar putea să facă parte din acest guvern. Agerpres

Advertisements