În Europa: 1 Noiembrie 2011 – “Super-Mario”

Posted on 01/11/2011 by

3


Titluri: Bursele Internationale 31  Octombrie 2011; Grecia va organiza un referendum pe tema acordului european privind susţinerea financiară a ţării; Trichet îşi ia adio de la şefia BCE, iar în scenă şi în plină furtună financiară intră italianul Mario Draghi; Revista Presei de la Deutsche Welle; Traian Băsescu în Serbia. Cum comentează presa de la Belgrad; Infractorii sărăcesc Marea Britanie; Norvegia oferă României peste 300 de milioane de euro până în 2014.

Bursele Internationale 31  Octombrie 2011. In Asia, acţiunile au scăzut ieri. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a scăzut cu 0,7%, la 8.988,39 puncte, Hang Seng al pieţei din Hong Kong – cu 0,8%, la 19.864,90, Taiex al celei din Taipei – cu 0,4%, la 7.587,69. Acţiunile tranzacţionate la bursele europene au urmat un curs descendent ieri, unii investitori fiind reticenţi în achiziţiile de titluri, în aşteptarea unor detalii privind planul de salvare a zonei euro. La ora 16.40 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 1,5%, la 5.618,65 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 1,9%, la 3.286,29, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 2,4%, la 6.196,69. Wall Street a inchis in scadere: Dow Jones a pierdut 2,25%, iar Nasdaq 1.94%. Potrivit cifrelor preliminare de la inchidere, indicele Dow Jones Industrial Average a scazut cu 275.19 puncte la 11,955.92 puncte, iar Nasdaq, la 53.02 puncte la 2684.13 de puncte.HotNews  si Bursa.

Grecia va organiza un referendum pe tema acordului european privind susţinerea financiară a ţării. Grecia va organiza un referendum pe tema noului acord european de susţinere financiară a ţării, anunţă premierul grec, Georges Papandreou. “Vom respecta voinţa poporului grec”, a declarat Papandreou în cursul unei întâlniri cu membrii grupului parlamentar socialist. De altfel, premierul grec a declarat că va solicita şi votul de încredere al Parlamentului pe tema acordului european asupra datoriei suverane a Greciei. “Oare grecii acceptă noul acord sau nu? Dacă nu îl vor, nu va fi adoptat”, avertizează primul-ministru elen. Mediafax.

Trichet îşi ia adio de la şefia BCE, iar în scenă şi în plină furtună financiară intră italianul Mario Draghi. În mijlocul celei mai grave crize de la crearea monedei unice, la Banca Centrală Europeană, instituţia care a avut cel mai important rol în evitarea agravării situaţiei de pe continent, se schimbă garda. Francezul Jean-Claude Trichet îi predă după un mandat de opt ani ştafeta italianului Mario Dragi. Cât timp a condus BCE, inflaţia a avut o valoare medie de 2%, creşterea economică din zona euro a fost în medie de 1,1%, iar şomajul a crescut de la 8,9% în 2003 la 10% în prezent. Criza care a marcat ultima parte a mandatului francezului Jean Claude Trichet, 68 de ani, la şefia BCE l-a determinat pe acesta să ia măsuri împotriva voinţei sale şi să acopere golul lăsat de politicieni în gestionarea celei mai dificile perioade din istoria zonei euro, scrie Bloomberg. Trichet, al cărui mandat de opt ani s-a încheiat ieri, a fost “omul cu cel mai important rol în criza din Europa”, consideră Juergen Stark, membru al consiliului de conducere al BCE. “Rolul său a depăşit graniţele BCE pentru că a existat un vid de putere. Nu exista lidership politic în Europa. El a devenit liderul care a avertizat, admonestat şi le-a cerut imperativ politicienilor să facă ceea ce trebuie.” Dar încercarea lui Trichet de a acoperi golul lăsat de politicienii care au amânat la nesfârşit luarea de decizii radicale a costat Banca Centală Europeană. El a trebuit să schimbe regulile după care funcţionează instituţia, la crearea cărora a ajutat, pentru a duce BCE pe un teritoriu neexplorat, cel al achiziţiilor de obligaţiuni. Ziarul Financiar.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Aniversarea celor 50 de ani scurşi de la semnarea acordului dintre Bonn şi Ankara, acord ce a deschis poarta imigraţiei turceşti în Germania e unul din subiectele intens discutate de comentatorii din Republica Federală. O mare indignare domneşte printre editorialişti şi din pricina descoperirii unei greşeli de contabilitate de peste 55 de miliarde de euro, la una dintre băncile naţionalizate de guvernul german în timpul crizei financiare. Ceea mai amplă eroare de acest gen din istorie îi determină pe analişti să ceară guvernului să înţeleagă că nu se pricepe să administreze  bănci şi să renunţe la această activitate. Multă cerneală curge şi pe tema voltei spre stânga a creştin-democraţilor germani, a căror conducere favorizează mai nou satisfacerea unei îndelungate revendicări a stângii, în speţă introducerea unui salariu minim pe economie, considerat de mulţi antreprenori drept un demers contraproductiv pentru o economie liberă, de piaţă. „Acum au ajuns şi creştin-democraţii să vrea salariul minim”, jubila luni Süddeutsche Zeitung. Ziarul de stânga din München îl citează pe ministrul economiei, doamna Ursula von der Leyen, potrivit căreia chestiunea nu se mai pune dacă se va introduce această retribuţie, ci doar cum anume. În context, creştin-democraţii propun ca fixarea salariului minim să nu fie treaba conducerii politice a ţării, ci misiunea partenerilor sociali. Editorialele occidentale se mai ocupă de continuarea, cu impunitate, a masacrelor din Siria, şi de proxima ingerinţă politică a Chinei comuniste în treburile Uniunii Europene dacă Beijingul va pune umărul la salvarea monedei euro. În revista Der Spiegel, şeful ţărilor din grupul euro, premierul luxemburghez, Jean Claude Juncker, a încercat să aplaneze temerile privind viitoarele imixtiuni politice ale comuniştilor chinezi în afacerile Comunităţii. Potrivit lui, Europa s-ar putea salva de una singură, şi chiar dacă Beijingul va scoate bani din buzunar, nu ar urma să primească nici un fel de compensaţii politice. Observatorii politici sunt net mai sceptici decât liderul guvernului luxemburghez. Subiectul reapare şi în ziarele conservatoare germane, Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Die Welt. În cotidianul berlinez citim textual că Bătrânul Continent se vede obligat să aştepte fondurile din Extremul Orient, citez: „China îi lasă pe europeni să se perpelească”… Potrivit aceluiaşi ziar, „cine împarte parte-şi face”.  Altfel spus, comanda politică va aparţine celor care scot banii din buzunar, în ocurenţă chinezilor şi nu europenilor.  În ce priveşte ultimele declaraţii belicoase ale dictatorului sirian Assad Frankfurter Allgemeine Zeitung cunoaşte cauza lor profundă. Cine stă pe întuneric, ţipă de frică, zice o vorbă din popor. Pe „autocratul sirian imaginea lui Gaddafi mort nu l-a lăsat rece. I-a stârnit teama că s-ar putea să sfârşească la fel ca tiranul libian”, relevă ziarul din Frankfurt. Potrivit cotidianul conservator german, izolarea internaţională a dictatorului a luat proporţii. Ca atare, frica de un sfârşit à la Gaddafi a principalului aliat al republicii islamice iraniene din regiune e justificată  devreme ce Teheranul a început încetul cu încetul să ia distanţă. Turcia a făcut-o mai de mult şi i-a urmat până şi conducerea din exilul sirian a organizaţiei teroriste palestiniene Hamas. În lumea arabă, conchide ziarul, „lupta pentru Damasc are o importanţă crucială”. Deutsche Welle

Traian Băsescu în Serbia. Cum comentează presa de la Belgrad. Preşedintele României, Traian Băsescu, se află în Serbia pentru o vizită de două zile. Presa de la Belgrad vorbeşte despre România ca despre o “ţară prietenă”, remarcând interesul şefului statului român pentru comunitatea românească de pe Valea Timocului. Preşedintele României Traian Băsescu soseşte  pe întâi noiembrie într-o vizită de două zile în Serbia. Presa la Belgrad anunţă că după o scurtă convorbire tête-à-tête cu preşedintele Serbiei Boris Tadici, şefii celor două “ţări vecine şi prietene” vor continua discuţia la nivel de delegaţii. La ordinea zilei se vor afla situaţia din Kosovo, mai multe teme internaţionale, iar la capitolul relaţii bilaterale  figurează problema drepturilor românilor din Timoc. Bucureştiul cere şi pentru această populaţie aceleaşi drepturile de  care se bucură românii din Voivodina. Ziarele sârbesti observă că Romania cere tot mai insistent ca Serbia să asigure românilor din Timoc dreptul la şcoli în limba maternă şi  oficierea  slujbii  bisericeşti în limba română. Se constată că Timocul a fost tema mai multor întâlniri româno –sârbe, la diferite niveluri, iar preşedintele Băsescu în urma cu doi ani a întreprins o vizită particulară în Timoc.De data aceasta va merge oficial la Negotin, prilej cu care va vizita şi biserica ortodoxă din satul Malainiţa, biserică construită cu ajutorul României şi încă nerecunoscută de Biserica Ortodoxă Sârbă. RFI

Infractorii sărăcesc Marea Britanie. Ministerul de Justiţie din Marea Britanie cheltuie anual 60 de milioane de lire sterline pentru translatorii angajaţi pentru a-i înţelege pe infractorii străini de pe teritoriul lor. Printre cei mai căutaţi traducători sunt cei pentru limbile română, poloneză şi lituaniană. Cifrele au fost făcute publice în temeiul legii libertăţii informaţiei, de unde a reieşit faptul că unul din 7 persoane care au luat parte la revoltele din Londra a fost străin. Statisticile arată că cele mai căutate limbi sunt poloneza, lituaniana şi româna. Acestea sunt urmate de rusă, indusa, iraniana, mandarina, portugheza, pakistaneza şi ceha. Printre infractorii care au utilizat aceste servicii se numără ucigaşii Abdulaziz bin Nasser Al Saud, un prinţ saudit, care ţi-a ucis servitorul în Londra şi turcul Goren Mehemt, care şi-a omorât fiica de numai 15 ani, numind acţiunea sa “o ucidere de onoare”. În prezent, interpreţii din instanţa Marii Britanii sunt plătiţi cu 85 de lire sterline pentru primele 3 ore şi apoi cu 7,50 de lire sterline la fiecare 15 minute. Adevarul

Norvegia oferă României peste 300 de milioane de euro până în 2014. Într-o perioadă de criză, Norvegia pune la dispoziţia României peste 300 de milioane de euro pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării prin intermediul a două mecanisme de finanţare, Granturile SEE şi cele Norvegiene. Norvegia continuă astfel să susţină dezvoltarea de proiecte care să contribuie la reducerea discrepanţelor socio-economice dintre statele membre ale Spaţiului Economic European şi la întărirea relaţiilor bilaterale cu România. În perioada 2009-2011, Norvegia alături de alte state SEE, respectiv Islanda şi Liechtenstein, au oferit României 98,5 de milioane de euro prin Granturile SEE şi cele Norvegiene. Contribuţia Norvegiei la această schemă de finanţare este de 97 la sută. Suma a fost destinată co-finanţării proiectelor din sectoare cheie precum protecţia mediului, eficienţa energetică, dezvoltarea durabilă, sănătatea şi îngrijirea copilului, conservarea patrimoniului cultural, dezvoltarea resurselor umane, dar şi a organizaţiilor non-guvernamentale. Mai mult de 65 de proiecte individuale şi 117 proiecte ale ONG-urilor au fost finanţate în acest interval. Romania Libera.

Advertisements