În Europa 2 Noiembrie 2011 – “ 112 -Merkozy ”

Posted on 02/11/2011 by

3


Titluri: Bursele Internationale 1 Noiembrie 2011; Sub umbrela democraţiei, Grecia aruncă pieţele în aer şi euro într-o nouă criză; G20: Reuniuni la Cannes cu privire la situaţia Greciei; Pilotul care a salvat viaţa a 230 de persoane este eroul întregii Polonii; Criza datoriilor şi aservirea Europei; Operaţiunile militare din Libia au fost oficial încheiate.

Bursele Internationale 1 Noiembrie 2011. In Asia, acţiunile au scăzut ieri, ca urmare a anunţului privind încetinirea creşterii producţiei industriale a Chinei şi a celui referitor la referendumul din Grecia. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a scăzut cu 1,7%, la 8.835,52 puncte, S&P/ASX 200 al pieţei din Sydney – cu 1,5%, la 4.232,90, Hang Seng al celei din Hong Kong – cu 2,5%, la 19.370.   Bursele europene au închis în scădere puternică una dintre cele mai tensionate şedinţe de tranzacţionare de la izbucnirea crizei, indicele FTSE 100 (Marea Britanie) pierzând 2,37%, DAX (Germania) 5,03%, iar CAC 40 (Franţa) 5,38%. Bursele au fost zdruncinate de ştirea bombă conform căreia Grecia va organiza un referendum în funcţie de rezultatul căruia va decide dacă va mai apela la un nou ajutor extern sau nu. Decizia vine la numai câteva zile după ce liderii europeni au căzut de acord să ofere un nou acord de 130 de miliarde de euro Greciei, iar investitorii privaţi vor şterge jumătate din valoarea titlurilor greceşti pe care le deţin, adică 100 de miliarde de euro. Wall Street a incheiat sedinta de tranzactionare de marti in scadere, dupa anuntul referendumului solicitat de catre prim-ministrul grec, care ameninta stabilitatea zonei euro: Dow Jones a pierdut 2,48%, iar Nasdaq 2.89%, relateaza AFP. Potrivit cifrelor finale de la inchidere, indicele Dow Jones Industrial Average a scazut cu 297.05 puncte, la 11,657.96 puncte, iar Nasdaq cu 77.45 puncte, la 2606.96 de puncte. Indicele Standard & Poor 500 a pierdut 2,79% (35.02 puncte), ajungand in final la 1,218.28 puncte. Bursa din Tokyo este in puternic declin miercuri dimineata dupa anuntul premierului grec ca va fi organizat un referendum pe tema acordului incheiat intre tarile din zona euro, care include un plan de reducere a datoriei Atenei. La jumatatea sedintei de tranzactionare, indicele Nikkei 225 a pierdut 170,32 puncte adica 1,93%. Indicele Topix a scazut cu 1,90%. ZF, .HotNews si Bursa.

Sub umbrela democraţiei, Grecia aruncă pieţele în aer şi euro într-o nouă criză. Decizia guvernului grec de a supune unui referendum naţional noile planuri de bailout stabilite de liderii zonei euro riscă să arunce statul elen într-un default de amploare şi să submineze structura zonei euro. Vestea referendumului a zguduit marţi bursele europene şi a aruncat în aer acţiunile băncilor. Premierul grec George Papan­dreou a şocat Europa anunţând că va organiza un referendum privitor la noul pachet de salvare stabilit de oficialii europeni pentru Grecia săptămâna trecută. Printre măsurile convenite figurează un al doilea program de asistenţă financiară, de 130 de miliarde de euro, şi un plan ca băncile, fondurile de pensii şi asigurătorii să accepte o reevaluare în scădere a datoriilor statului cu 50% astfel încât acestea să ajungă la 120% din PIB până în 2020. Proiectul a stârnit furia grecilor din cauza preţului care trebuie plătit – mai multă austeritate, scrie Reuters. Grecii şi-au făcut deja clară nemulţu­mirea legată de pachetul de ajutor, care implică măsuri dure de austeritate. Un sondaj de opinie preluat de Reuters arată că 60% dintre aceştia cred că pachetul de bailout va avea efecte negative. De ase­menea, circa jumătate dintre participanţii la sondaj consideră că acordul convenit săptămâna trecută la Bruxelles reprezintă o lovitură pentru suveranitatea Greciei, întrucât conferă UE şi FMI un control mai mare asupra economiei ţării. Ziarul Financiar.

G20: Reuniuni la Cannes cu privire la situaţia Greciei. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, urmează să discute, cu începere de la ora 16.30 GMT, la Cannes, cu lideri ai UE şi FMI, înainte de a se întâlni, la ora 19.30 GMT, cu premierul grec, Georgios Papandreou, a anunţat marţi seara preşedinţia Franţei, notează AFP. La prima reuniune de ‘consultări’ vor mai participa, alături de şeful statului francez şi de cancelarul german, preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, premier al Luxemburgului, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, cel al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi directoarea generală a FMI, Christine Lagarde. Toţi aceşti participanţi se vor întâlni la orele 19.30 GMT cu premierul grec şi ministrul său al economiei, Evangélos Vénizélos, pentru a discuta despre situaţia provocată după anunţul referitor la organizarea unui referendum în Grecia cu privire la planul de salvare adoptat de zona euro săptămâna trecută la Bruxelles. Preşedintele Nicolas Sarkozy şi cancelarul Angela Merkel au avut marţi o discuţie telefonică în urma căreia s-au declarat ‘hotărâţi’ să pună în aplicare planul de salvare a Greciei şi au cerut adoptarea rapidă a unei ‘foi de parcurs’ pentru a asigura respectarea acestui plan. Bursele europene au închis în scădere puternică în sesiunea de marţi, continuând tendinţa şedinţei precedente, afectate în special de căderea acţiunilor băncilor, investitorii fiind îngrijoraţi de recenta decizie a liderilor de la Atena. Agerpres

Pilotul care a salvat viaţa a 230 de persoane este eroul întregii Polonii. Marţi, 1 noiembrie, un Boeing 767 a aterizat perfect la Varşovia fără să folosească roţile. Pilotul Tadeusz Wrona, care a salvat viaţa a 230 de persoane, este eroul Poloniei. Un avion Boeing care transporta 230 de persoane avea o defecţiune la sistemul hidraulic. Prin urmare, pilotul a fost nevoit să aducă aparatul de zbor la sol fără să folosească trenul de aterizare. Acum căpitanul Tadeusz Wrona, pilotul care a reuşit o aterizare perfectă, nu este doar eroul celor 230 de persoane cărora le-a salvat viaţa, ci şi a întregii ţări care a fost marcată în ultimii ani de multe accidente aviatice dezastruoase. Cel care a rămas bine tipărit în istoria Poloniei este cel din aprilie 2010 în care au murit 96 de persoane printre care şi preşedintele Lech Kaczynski. Tadeusz Wrona are 53 de ani, lucrează pentru compania aeriană poloneză LOT de la începutul anilor ’80 şi este membru al al Aero Club Leszczynski, un club al piloţilor de planoare. Preşedintele polonez Bronislaw Komorowski a mulţumit echipajului şi în mod special pilotului că nimeni nu a fost rănit. Adevarul.

Criza datoriilor şi aservirea Europei. Viaţa politică europeană e plină de stranii paradoxuri. Principalele puteri economice din zona euro, Germania şi Franţa, sunt conduse de guverne de centru-dreapta. Dar politicile lor poartă pecetea unui tot mai pronunţat stângism. Mai nou, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble a subliniat că va milita în grupul G-20 în favoarea unei taxe pe tranzacţii financiare chiar dacă această revendicare – una tipică pentru mediile anticapitaliste –   nu va putea fi impusă pe plan internaţional. Or, ţine de evidenţă că, într-o lume globalizată, asemenea taxe, dotate eventual cu unele virtuţi, întrucât ar contribui la asanarea visteriilor publice din fonduri adesea speculative, trebuie percepute tuturor actorilor de la burse. Altminteri n-au sens şi  riscă să fie pernicioase chiar pentru statele şi regiunile care le percep, în măsura în care ar favoriza transferurile de capital. Ce anume l-a determinat pe ministrul german de finanţe, un creştin-democrat care nu poate fi bănuit de simpatii stângiste, să militeze în favoarea acestei măsuri? E frica de verdictul maselor, cele atât de lesne de manipulat. E frica de impactul la urne al agitaţiilor neomarxiste, potrivit cărora băncile reprezintă marele baubau, iar capitalismul n-ar fi fost domesticit în mod suficient nici măcar în economiile de piaţă sociale. Măsurile de reinstituire a autorităţii clasei politice asupra pieţelor, prin îngrădirea tot mai accentuată a libertăţii lor, deschid larg poarta ingerinţei în Europa a Chinei comuniste. Dat fiind că se aşteaptă ca regimul chinez să pună umărul, prin investiţii, la salvarea Europei înglodate în datorii, e clar că nu va dura mult înainte ca Beijingul să emită ordine şi să dea note de bună purtare chiar şi „vechilor” europeni. Deutsche Welle

Operaţiunile militare din Libia au fost oficial încheiate. În paralel, ia sfârşit şi mandatul ONU – se suspendă interdicţia de zbor şi embargoul pus pe comerţul cu arme. “Mandatul istoric conferit de către Naţiunile Unite a fost îndeplinit integral, misiunea militară a luat sfârşit”, a comentat secretarul general al Alianäei Nord Atlantice, Anders Fogh Rasmussen. A fost, a completat şeful politic al NATO, “unul dintre cele mai reuşite mandate” din istoria organizaţiei. Un succes, la drept vorbind, umbrit de uciderea lui Moammar el Gaddafi. “Scopul nu a fost eliminarea fizică”, a explicat  ministrul francez de Externe, Alain Juppé, adăugând: “Aliaţii îşi propuseseră doar să-l forţeze să demisioneze”. Când se vorbeşte despre aliaţi trebuie luată în calcul participarea a doar 12 din cele 28 de naţiuni membre NATO. Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite au condus operaţiunea. Germania s-a abţinut când a fost vorba de a vota susţinerea intervenţiei militare, generând iritare printre partenerii tradiţionali ai Republicii Federale. România anunţase trimiterea unei nave militare care să susţină eforturile armate în zona Mediteranei. Şi Robert Gates, fostul şef al Pentagonului, este de părere că misiunea din Libia a scos în evidenţă problemele din interiorul pactului nord-atlantic: “există”, a constatat ex-ministrul, “ţări care îşi asumă riscurile şi ţări care trag beneficiile convieţuirii în Alianţă”. În fine: în vreme ce rezoluţia 1973 a Naţiunilor Unite vorbea despre “toate măsurile necesare” pentru a proteja populaţia civilă, adevăratul mandat asumat de NATO avea, de fapt, să fie cel relevat la 15 aprilie, într-un articol publicat simultan de Times, Le Figaro şi Washington Post: înţelegerea dintre preşedintele american Barack Obama, cel francez Nicolas Sarkozy şi premierul britanic David Cameron conferea misiunii un obiectiv unic şi precis – “Gaddafi must go and go for good”. Ceea ce, până la urmă, s-a şi întâmplat, dar peste limitere rezoluţiei ONU: Gaddafi a plecat – şi, anume, de tot. Deutsche Welle

Advertisements