În Europa: 5 Noiembrie 2011 – “G20-Un haos istoric”

Titluri: Guvernul lui Papandreou a câştigat votul de încredere al parlamentului elen; G20: 29 de bănci de importanţă sistemică vor fi obligate la rezerve de capital mai mari; Grecia – o problemă, Italia – o catastrofă; Un haos istoric; Italia, luată sub aripa FMI?

Guvernul lui Papandreou a câştigat votul de încredere al parlamentului elen. Cabinetul executiv condus de premierul grec George Papandreou a primit vineri votul de încredere din partea parlamentului elen, reuşind astfel să evite subminarea pachetului internaţional de salvare a Greciei şi accelerarea tensiunilor la nivelul zonei euro, scrie Reuters. Guvernul socialist al lui Papandreou a primit votul de încredere din partea tuturor membrilor din formaţiunea sa politică, în cadrul celor 300 de membri ai Parlamentului, însă poziţia sa în funcţia de premier nu mai are viaţă lungă. Votul a fost anunţat în jurul orei 01:00 (ora României), după un proces care a durat mai multe ore în legislativul de la Atena. Într-un discurs susţinut în faţa membrilor parlamentului, premierul grec a cerut alegerea unui nou guvern de coaliţie care să adopte planul de salvare de 130 de miliarde de euro pentru Grecia şi a sugerat că se va retrage. Preşedintele reuniunii, Filippos Petsalnikos a anunţat la postul de televiziune grecesc, Vouli TV, că din cei 300 de parlamentari prezenţi, 153 au votat “pentru”, iar 145 de deputaţi au votat “împotrivă”. Potrivit Reuters, unele surse spun că Papandreou ar putea renunţa la funcţie în favoarea ministrului de finanţe, Evangelos Venizelos, în schimbul aprobării parlamentare a planului de salvare a Greciei.George Papandreou a cerut votul de încredere luni, după ce şi-a anunţat intenţia de a convoca un referendum privind planul de salvare, la care a renunţat însă după trei zile, ca urmare a panicii create pe pieţele financiare şi a presiunilor exercitate asupra sa de ceilalţi lideri europeni. Ziarul Financiar

G20: 29 de bănci de importanţă sistemică vor fi obligate la rezerve de capital mai mari. Autorităţile de reglementare internaţionale au identificat 29 de bănci, dintre care 17 din Europa, care au o importanţă sistemică pentru sistemul financiar mondial şi vor fi obligate să deţină rezerve de capital mai mari cu 1-2,5 puncte procentuale faţă de alte instituţii de credit, transmite AFP. Dintre băncile menţionate la reuniunea G20 de la Cannes, 17 sunt din Europa, 8 din Statele Unite şi 4 din Asia, se arată într-un comunicat al Fondului de Stabilitate Financiară (FSF). Unele bănci din Uniunea Europeană sunt deja obligate să ajungă la o rată de adecvare a capitalului de 9% până la 30 iunie 2012, potrivit acordului de la Bruxelles de săptămâna trecută. Potrivit estimărilor Autorităţii Bancare Europene, aceste bănci vor avea nevoie de capital suplimentar de 106 miliarde de euro. Între băncile europene de importanţă sistemică patru sunt din Franţa, respectiv BNP Paribas, Credit Agricole, Societe Generale şi BPCE, acestea fiind deja anunţate de preşedintele Nicolas Sarkozy.Băncile germane Deutsche Bank şi Commerzbank se află şi ele pe listă. Alte patru bănci sunt din Marea Britanie, între care HSBC Holdings şi Royal Bank of Scotland Group. Pe listă mai figurează din Europa ING (Olanda), Banco Santander (Spania), UniCredit (Italia) şi UBS (Elveţia). Goldman Sachs, JP Morgan şi Citigroup se află între băncile americane anunţate, iar între instituţiile de credit din Asia se numără Bank of China. Lista nu este definitivă, ci va fi actualizată anual şi publicată în noiembrie. Ziarul Financiar.

Grecia – o problemă, Italia – o catastrofă. Dacă Grecia reprezintă o problemă pentru zona euro, Italia are potenţialul unei catastrophe. În timp ce FMI a decis să monitorizeze măsurile de austeritate decise la Roma, tot mai mulţi se tem că Italia ar putea fi următoarea victimă. Francezii de la BNP Paribas au renunţat săptămâna asta la obligaţiuni suverane elene în valoare de 2,62 miliarde de euro. Dar Banca nu renunţă doar la bondurile greceşti, ci şi la cele italiene. În ultimul timp, francezii au vândut obligaţiuni emise de Roma în valoare de 8,3 miliarde de euro, reducându-şi expunerea pe Italia cu 40%. „Eclipsată” de haosul creat de anunţul premierului grec, George Papandreu, privind organizarea unui referendum, Italia revine în atenţie într-un mod pe care nu şi l-ar fi dorit. Costurile de îndatorare au crescut săptămâna aceasta la 6,4%, iar analiştii cred că investitorii nu vor mai fi interesaţi de obligaţiunile italiene, dacă dobânda va ajunge la 7%. Iar săptămâna care vine se anunţă furtunoasă. Mai mulţi foşti apropiaţi ai premierului Silvio Berlusconi au publicat o scrisoare deschisă în „Corriere della Sera” în care cer o schimbare la vârf. Un parlamentar a precizat, sub acoperirea anonimatului, că ar putea apărea o revoltă împotriva premierului, în contextul votării bugetului, vot care va avea loc marţi. „Financial Times” scrie că ministrul de Finanţe, Giulio Tremonti, i-ar fi cerut premierului să plece. De altfel, tensiunile dintre cei doi s-au intensificat odată cu criza. Adevarul.

Italia, luată sub aripa FMI? Premierul italian, Silvio Berlusconi, confirmă că a făcut apel la FMI pentru a supraveghea reformele ţării sale. Il Cavaliere declară însă că a refuzat o ofertă de ajutor financiar din partea Fondului Monetar Internaţional. Între timp, ministrul italian de Finanţe îi cere lui Berlusconi să-şi dea demisia, potrivit Financial Times. Premierul refuză să facă acest lucru. Şeful Finanţelor italiene, Giulio Tremonti, i-a cerut premierului Silvio Berlusconi să demisioneze, pe motiv că şeful Guvernului de la Roma este considerat “o problemă” de către Europa şi de către pieţele financiare. Executivul a adoptat miercuri seară un pachet de măsuri pentru reforma economiei, pachet pentru care Silvio Berlusconi va cere votul de încredere al Parlamentului, după cum a anunţat el vineri. Italia este privită de mulţi analişti economici drept următoarea ţară care va avea probleme economice serioase, după modelul Greciei. Datoria ţării a ajuns la un nivel uluitor: 1.900 de miliarde de euro, adică 120% din Produsul Intern Brut. Costurile la care se împrumută statul italian au crescut puternic, aproape de maxime record. Premierul Silvio Berlusconi a declarat vineri că a refuzat o ofertă de ajutor financiar din partea FMI. Asta după ce agenţia Reuters anunţase, citând surse oficiale europene, că Italia ar putea intra sub supravegherea UE şi a FMI. Berlusconi confirmă însă că a cerut FMI să supravegheze reformele Italiei.RFI

Un haos istoric. Domnului Président de la République nu i-a ieşit prea bine summitul de la Cannes. Din programul la care a lucrat luni în şir a ieşit maculatură. Haos ca la summitul G-20 nu s-a văzut prea des. Nu neapărat pentru că francezii ar fi fost incapabili să organizeze evenimentul. Programul şefilor de stat şi de guvern din cele mai industrializate naţiuni ale lumii a fost dat peste cap de premierul unei mici ţări din extremul sud-est al Europei. Referendumul anunţat, luni, de Giorgios Papandreou, a dat startul unei săptămâni agitate cum Europa nu a mai cunoscut de mult. Şi agitaţia este cuvântul concluzie pentru summitul de la Cannes. Politicieni contramandându-şi, de la o oră la alta, întâlniri bilaterale pentru a face loc altora şi mutându-se dintr-o sală în alta de dimineaţă până după miezul nopţii – şi un tabu timid încălcat: poate că locul Greciei ar fi totuşi în afara uniunii monetare. E, deja, un succes faptul că, din când în când, cei 20 au reuşit să se aşeze, simultan, la aceeaşi masă. În faţa celor veniţi din afară, europenii trebuiau să dea proba fermităţii. Şi cuvintele grele s-au lăsat, de data aceasta, rostite. Ceea ce a ieşit spre public nu este decât varianta soft a ceea ce i-a fost dat lui Papandreou să audă. Dar vorbele, singure, nu aduc investiţii. Şi furia se făcu mică, o umilă acceptare a erorii de proiectare pe care chinezii şi cine-or mai avea bani de salvat Europa o arată cu degetul: o monedă unică, o bancă centrală dar 17 bugete suverane? Aici mai e nevoie de mici corecturi. Despre războiul declarat speculanţilor de materii prime, tema peferată a preşedintelui-gazdă Nicolas Sarkozy, s-a vorbit cât să rămână înscris în minuta summitului “am început să discutăm”. La fel, şi despre reglementarea pieţei financiare extrabancare – mai exact, despre foarte riscantele şi necontrolatele plasamente ale fondurilor de tip hedge (acoperind, în prezent, peste un sfert din totalul activităţilor financiare globale). Taxa pe tranzacţii, cerută de europeni, respinsă de britanici şi americani, a nimerit într-o mai degrabă jalnică notă de subsol. Catastrofele umanitare? Schimbările climatice? Credeţi că a mai avut cineva timp de ele, când criza europeană are un nou butoi cu pulbere financiară ce stă să explodeze, la nici o oră de mers cu maşina de la Cannes? Deutsche Welle

Tagged: În Europa, Europa 2011

Posted in: În Europa, Europa 2011