În Europa: 7 Noiembrie 2011 – “Scenarii de salvare a Euro”

Posted on 07/11/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 4 Noiembrie 2011 (sfarsit de saptamana); Probleme lăsate nerezolvate de summitul G20 trag economia lumii mai aproape de recesiune; Alegeri anticipate în Grecia pe 19 februarie; Potop în Italia şi în Franţa; Revista Presei de la RFI; Carlos “Şacalul”, judecat la Paris; Scenarii de salvare a monedei Euro.

Bursele Internationale 4 Noiembrie 2011 (sfarsit de saptamana). În Asia, acţiunile au crescut vineri, după ce Grecia a renunţat la planul de organizare a referendumului, iar Banca Centrală Europeană a redus dobânda de politică monetară. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a crescut cu 1,9%, la 8.801,40 puncte, Hang Seng al pieţei din Hong Kong – cu 3,1%, la 19.842,80, S&P/ASX 200 al celei din Sydney – cu 2,6%, la 4.281,10. Acţiunile de pe pieţele din Europa au scăzut vineri, după ce reprezentanţii G20 au eşuat, în cadrul summitului de la Cannes (Franţa), să ajungă la un acord cu privire la majorarea resurselor Fondului Monetar Internaţional, iar Germania a anunţat unele date economice care au alimentat temerile legate de intrarea regiunii în recesiune. Indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,3%, la 5.527,16 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 2,3%, la 3.123,55, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 2,7%, la 5.966,16. Acţiunile de pe pieţele din SUA au coborât vineri, investitorii aşteptând cu nervozitate votul de încredere dat Cabinetului elen de către Parlamentul de la Atena. Indicele Standard & Poor”s 500 a scăzut cu 0,6%, la 1.253,23 puncte, Dow Jones Industrial Average – cu 0,5%, la 11.983,20, Nasdaq Composite – cu 0,4%, la 2.686,15. Bursa

Probleme lăsate nerezolvate de summitul G20 trag economia lumii mai aproape de recesiune. Perspectiva unei recesiuni la nivel mondial a devenit mai reală ca oricând după ce liderii marilor economii ale lumii, reuniţi săptămâna trecută în Franţa, nu au reuşit să aducă planuri concrete pentru sprijinirea statelor cu probleme şi stimularea economiilor. Europenii nu au convins statele din afara zonei euro să participe la finanţarea fondului de bailout al uniunii monetare FESF, element critic în strategia Europei de luptă contra crizei, scrie The Wall Street Journal. Liderii europeni sperau să primească în Franţa susţinere din partea celorlalte state participante la summit pentru planul anticriză stabilit în urmă cu două săptămâni la Bruxelles. Planul include eforturi de recapitalizare a băncilor europene, un nou pachet de bailout pentru Grecia şi majo­rarea capacităţii de creditare a FESF. “Nu sunt prea multe state care să fi anunţat că vor să coopereze cu FESF”, a afirmat cancelarul german Angela Merkel. BCE a refuzat să asigure finanţare care să crească puterea de foc a fondului, iar în aceste condiţii UE s-a îndreptat către ţările cu mari rezerve financiare din afara zonei euro, precum China. Liderii lumii nu au reuşit nici să ajungă la un angajament clar privind majorarea resurselor FMI pentru a fi utilizate la finanţarea FESF, una dintre propunerile făcute pentru a îmbunătăţi capacitatea de apărare în faţa crizei, angajându-se doar să pună la dis­poziţia instituţiei fonduri supli­men­tare dacă va fi necesar, potrivit Reuters. Guvernele aşteaptă mai multe detalii despre planurile europene de combatere a crizei datoriilor, înainte de a se angaja să contri­buie financiar, a afirmat Merkel. Mai multe in Ziarul Financiar.

Alegeri anticipate în Grecia pe 19 februarie. Cele două partide politice principale din Grecia, care au ajuns duminică seara la un acord politic pentru a forma un Guvern de unitate naţională, au convenit că 19 februarie este data cea mai potrivită pentru organizarea alegerilor anticipate, a anunţat Ministerul elen de Finanţe. În cadrul unei întâlniri care a avut loc în paralel cu cea a celor doi lideri de partid Giorgios Papandreou şi Antonis Samaras, două delegaţii din cadrul Pasok (socialişti) şi Noua Democraţie (dreapta) au convenit că “data cea mai potrivită pentru alegerile” anticipate este “19 februarie”, a anunţat ministerul într-un comunicat scurt. Liderul opoziţiei Antonis Samaras cere de mai multe săptămâni organizarea de alegeri legislative anticipate imediate înainte de orice angajament din partea sa de a susţine planul european de salvare a Greciei.El a acceptat să participe la un Guvern de uniune naţională pentru a permite ratificarea, de către Grecia, a unui plan european anticriză înainte de sfârşitul anului, cu condiţia ca alegerile generale să fie decise ulterior. Ziarul Financiar

Potop în Italia şi în Franţa. Oraşul italian Genova arată ca după război. Ploile au făcut prăpăd şi în sudul Hexagonului. Nord-vestul Italiei a fost măturat de ploi şi de furtuni în acest weekend. Asupra oraşului Genova s-a abătut vineri noaptea un adevărat potop, o treime din cantitatea de precipitaţii ce cade de obicei într-un an. Canalizarea nu a făcut faţă, traficul a fost paralizat, magazine şi cartiere întregi au fost inundate, la fel şi pasajele subterane. Viitura râului Feraggiano a ajuns pe neaşteptate în Genova şi a luat totul în cale, inundând clădirile din cartierul Marassi.  Primarul localităţii, Marta Vincenzi,  a decretat sâmbătă interdicţia de circulaţie şi închiderea şcolilor pentru ca echipele de intervenţie să poată să-şi facă treaba mai uşor. „Este ca şi cum am fi în stare de război. Dezastrul a survenit în jurul râului Feraggiano. A fost un zid de apă înfricoşător, incredibil. Nu am văzut în viaţa mea aşa ceva. Un adevărat tsunami”, a declarat Vincenzi, citată de „La Repubblica”. Şase persoane şi-au pierdut viaţa în urma acestor inundaţii, printre care şi o femeie de origine albaneză de 28 de ani, care s-a înecat împreună cu cele două fiice ale sale, una de un an şi cealaltă de 8 ani, într-un subsol inundat.Adevarul.

Revista Presei de la RFI. Europa trebuie să privească în oglinda propriilor minciuni (Die Welt) – Criza din UE ar putea reprezenta o oportunitate istorică pentru reformă: distanţarea de Europa datoriilor şi pornirea către o Europă a pluralismului sănătos. Crizele pot fi percepute drept o forţă constructiv-destructivă. Doar Europa nu le percepe într-o atare manieră. În zilele noastre, UE pare a trăi de pe o zi pe alta, sub controlul suprem al pieţelor financiare, iar procesul decizional autoritar şi netransparent ar reuşi să distrugă şi ultimele rămăşiţe de democraţie continentală. Realitatea e că UE este obligatorie, dar noi trebuie să o suportăm. Vedem o armată de politicieni, care în ultimul deceniu se chinuie de la summit la summit să facă ceva cu această construcţie. Dar totul e prea lent, regresele sunt multe şi lipsesc elanul şi motivaţia. Că UE a reprezentat o jumătate de secol de pace e adevărat, dar istoric e numai jumătate de adevăr, pentru că nimeni nu precizează preţul plătit pentru pace: caracterul exagerat social al statelor din componenţa Uniunii. Miracolul economic postbelic a creat impresia că aşa va fi mereu. Acum trebuie să ne punem întrebarea dacă toate ţările europene trebuie să aibă acelaşi scop şi aceleaşi idealuri.Europa cu mai multe viteze de dezvoltare nu este un lucru rău. A visa la acelaşi standard pe tot continentul este o sinucidere europeană. Mai trebuie să renunţăm şi la unipolaritatea Europei. Germania este percepută ca fiind singurul motor, politic şi economic, al Uniunii. Este într-adevăr un model bun, dar Polonia este de fapt campionul european al transformării. În consecinţă, pluralismul este unica şansă a Europei de a mai exista. The Guardian: Nou Guvern elen, pe fondul unui viitor incert Pieţele financiare se pregătesc pentru noi turbulenţe, în condiţiile în care detaliile privind noul Cabinet de la Atena nu sunt încă stabilite. Actualul premier nu a demisionat încă oficial, luni mai sunt programate discuţii între liderul Opoziţiei de dreapta şi şeful Cabinetului de stânga, dar un rezultat este aşteptat mult după deschiderea burselor. Noul element de instabilitate europeană vine în contextul în care temerile privind capacitatea Italiei de a face reforme pentru evitarea unei crize a datoriilor cresc. De asemenea, liderii Eurogroup se reunesc luni pentru a căuta noi soluţii de finanţare a Facilităţii de Stabilitate Financiară, în contextul în care SUA şi economiile emergente au refuzat la summit-ul G20 să participe cu fonduri proprii. Cel mai mare obstacol între cele două mari partide tradiţionale elene ar fi “succesorul lui Papandreou” la cârma noului Guvern. Se pare aşadar că Grecia nu scapă de certurile politice mărunte, chiar dacă este ameninţată cu excluderea din UE, dacă nu va reuşi să adopte acordul de salvare. Washington Post: Salvarea Rusiei de ea însăşi.  Putin is back! Şi odată cu el, o serie de iniţiative de politică externă de factură primitivă. Pe măsură ce se pregăteşte Vladimir Putin de un nou mandat, devine din ce în ce mai evident că actualul premier şi probabil viitor preşedinte e serios în ceea ce priveşte crearea unei “Uniuni Eurasiatice” cu ţări ex-sovietice. Putin ştie bine că jumătate dintre alegătorii Federaţiei Ruse îşi aduce aminte cu nostalgie de URSS. Aşa că e gata să ignore fapte în favoarea unor aspecte ideologice. Faptele ne arată că PIB-ul în fostele state sovietice este de râsul lumii. Plus că cele mai multe sunt conduse de regimuri autoritare (ca să fim rezervaţi în exprimare). Aşa că Putin ne anunţă de fapt că Rusia sa este un centru de putere, care nu are interes să consolideze relaţiile cu instituţii sau ţări democratice. Aşa cum este desenată harta economică (şi politică) a lumii, cu cei trei mari jucători, UE, SUA şi China, Rusia ar face mai bine să întărească polul european în plină criză. De cealaltă parte, UE ar trebui să renunţe la o serie de mituri nefondate. Rusia e un stat mare, dar nu prea mare pentru a face parte din Uniune. După ce comunitatea europeană a reuşit să aducă state pe calea democraţiei (Spania, Portugalia, Grecia şi întregul bloc estic), ar trebui să se concentreze pe Rusia. Ţara are o populaţie cvasi-europeană, ce-i lipseşte este un Guvern european.RFI.

Carlos “Şacalul”, judecat la Paris. Primul proces pentru terorism intentat în Franţa lui Ilici Ramirez Sanchez, zis şi Carlos, începe luni, 7 noiembrie, în faţa unei curţi speciale de la Paris. Încarcerat în Hexagon pe viaţă, Carlos fusese judecat în 1997 pentru uciderea a doi poliţişti şi a unui informator.  “Şacalul”, cum i se mai spune lui Carlos este judecat începând de luni şi până pe 16 decembrie, pentru o serie de atentate comise în Franţa, în anii 1982 şi 1983, care se soldaseră cu 11 morţi şi circa o sută de răniţi. În vârstă de 62 de ani, acuzatul care nu recunoaşte nicio complicitate în atacurile care i se atribuie, va fi faţă în faţă cu o curte specializată în judecarea actelor de terorism, o premieră în Hexagon pentru celebrul terorist. Pentru a obţine eliberarea iubitei sale germane, Magdalena Kopp şi a elveţianului Bruno Bréguet, ambii fiind membri ai grupului său terorist, arestaţi la Paris, Carlos este bănuit că ar fi orchestrat detonarea unei bombe la bordul unui tren Paris-Toulouse, în martie 1982. Atacul s-a soldat cu cinci morţi. În ziua când începea la Paris procesul lui Kopp şi Bréguet, o explozie cu o maşină-capcană în plin centru turistic al Parisului, la doi paşi de Champs-Elysées ucidea altă persoană. În sfârşit, alte două atentate, unul în decembrie 1983 în gara din Marsilia şi altul la bordul unui tren francez mai făceau cinci morţi. Cu puţin timp înaintea procesului care începe luni, Carlos fusese pus la izolare după ce acordase un interviu ziariştilor. O măsură punitivă, care l-a făcut pe Carlos să înceapă o grevă a foamei de zece zile. Inamicul numărul unu al planetei în anii ’80 a promis însă că va ţine piept audienţelor pariziene, care se anunţă deja extrem de agitate.RFI.

Scenarii de salvare a monedei Euro. In chiar ziua summitului G20, unul din cei mai prestigioşi foşti purtători de cuvînt ai industriei germane, Hans-Olaf Henkel, temut pentru radicalismul punctelor sale de vedere, respectat însă pentru competenţa profesională, actualmente consilier al Bank of America, autor a numeroase studii şi cărţi de specialitate, profesor la Catedra de Management International al Universităţii din Mannheim, avansa o idee eretică care dă fiori partizanilor conservării cu orice preţ a actualei uniuni monetare. În amplul interviu publicat în ediţia electronică a revistei lunare CICERO, Henkel evoca mai multe planuri de salvare a monedei Euro, fără să excludă posibilitatea scindării ei, a etatizării băncilor şi a întemeierii unei noi uniuni monetare „Nordeuro.” Un plan B presupune scoaterea Greciei din clubul Euro, dat fiind că pe de-o parte ţara geme sub povara unei monede prea scumpe. Apoi, nu trebuie uitat că ea a intrat în uniunea monetară uzînd de date false. Dar – adaugă Henkel – această repudiere este extrem de periculoasă deschizînd cale liberă efectului dominoului, după Grecia urmînd Italia, Portugalia şi aşa mai departe. Planul C emis de profesorul de management internaţional propune ca ţările aşa zis nordice – Germania,Olanda, Finlanda, Austria, să lase moneda Euro în seama flancului sudic – Spania, Grecia Italia, Franţa – şi să fondeze propria lor monedă, ferită de inflaţie: Nordeuro. Acest scenariu nu este nici el lipsit de riscuri dar are avantajul de a evita planul B care este cel al haosului. Oricum, la ora actuală, Euro este cel care măreşte falia între nordul şi sudul continentului. Dovezile nu lipsesc şi cea mai emoţională dintre ele este citată de Hans-Olaf Henkel: înaintea crizei monetare, Germania era foarte îndrăgită de Grecia, acum ea este pur şi simplu detestată. Argumentul că dacă moneda Euro eşuează şi proiectul european se duce de rîpă este respinsă din capul locului: Europa, respectiv Uniunea Europeană, nu este formată doar din cele 17 state membre ale uniunii monetare. Mai multe in Deutsche Welle.

Advertisements