În Europa: 10 Noiembrie 2011 – “Merkel cere o nouă Europă”

Posted on 10/11/2011 by

3


Titluri: Bursele Internationale 9 Noiembrie 2011; Cu Italia pe marginea prăpastiei, cancelarul german Angela Merkel cere formarea unei “noi Europe”; Italia a fost îngenuncheată de pieţele financiare; Mii de studenţi au manifestat la Londra; Grecii au retras 5 miliarde de euro din bănci în ultima săptămână; Bulgaria profită involuntar de criza elenă.    

Bursele Internationale 9 Noiembrie 2011. În Asia, acţiunile au crescut ieri, pentru prima oară în ultimele trei zile, după ce premierul italian Silvio Berlusconi a promis că va demisiona, iar China a anunţat o încetinire semnificativă a inflaţiei. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a urcat cu 1,2%, la 8.755,44 puncte, S&P/ASX 200 al celei din Sydney – cu 1,2%, la 4.346,10, Hang Seng al pieţei din Hong Kong – cu 1,7%, la 20.014,40. Acţiunile societăţilor listate la bursele din Europa au scăzut ieri, după ce diferenţa dintre randamentul obligaţiunilor italiene şi cel al titlurilor germane a continuat să urce până la niveluri record. La ora 16.50 (ora României) indicele FTSE MIB al pieţei din Milano a scăzut cu 4%, la 15.043,63 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 2,6%, la 3.061,84, DAX al Bursei din Frank-furt – cu 2,1%, la 5.834,25. New York Stock Exchange a incheiat sedinta de tranzactionare de miercuri in scadere, pe fondul ingrijorarilor privind situatia economica si politica din Italia: Dow Jones a pierdut 3.20%, iar Nasdaq 3,88%, relateaza AFP.  Potrivit cifrelor finale de la inchidere, Dow Jones Industrial Average a scazut 389.24 puncte, pana la 11,780.94 puncte, iar Nasdaq s-a depreciat cu 105.84 puncte, pana la 2621.65 de puncte. Indicele Standard & Poor 500 a scazut cu 3.67% (46.82 puncte), ajungand in final la 1,229.10 puncte. Astazi (joi 10.11) Pietele bursiere din Asia au scazut joi cel mai mult in ultimele sapte saptamani. Indicele MSCI Asia Pacific a pierdut 3,2%. Indicele japonez Nikkei 225 a inchis sedinta de joi in scadere cu 2,91% dupa ce in debutul zilei pierduse 2,6%. Bursa din Coreea de Sud a avut o corectie de 3,8%, in timp ce indicele S&P/ASX 200 al bursei australiene a scazut cu 2,8%. Si bursa din Hong Kong a avut pierderi grele, indicele Hang Seng a coborat cu 4,5%, scrie Bloomberg. Moneda unica s-a devalorizat pana la nivelul de 1,3515 dolari, cel mai scazut din 10 octombrie. Apoi si-a revenit usor, un euro fiind cotat la 1,3542 dolari. Bursa si HotNews.

Cu Italia pe marginea prăpastiei, cancelarul german Angela Merkel cere formarea unei “noi Europe”. Partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin Democrată, caută căi prin care să facă posibilă ieşirea ţărilor Uniunii Europene din zona euro, conform unui material ce urmează să fie publicat mâine în ziarul german Handelsblatt. O comisie din cadrul partidului, care realizează proiectul de legislaţie, va prezenta acest proiect în cadrul unei întâlniri ce va avea loc joi. Conform proiectului, o ţară membră euro care nu vrea sau nu este capabilă să se conformeze regulilor monedei unice va putea să părăsească zona euro fără a pierde calitatea de membru al Uniunii Europene. “Franţa şi Germania au avut consultări intense pe această temă în ultimele luni, la toate nivelurile”, a declarat un oficial UE pentru Reuters. “Trebuie să acţionăm cu mare atenţie, dar adevărul este că trebuie să stabilim exact lista celor care nu vor să facă parte din club şi a celor care nu pot face parte din el. Făcând acest exerciţiu, vom fi foarte serioşi în privinţa criteriilor ce vor fi folosite ca puncte de reper pentru integrarea şi adoptarea politicilor economice”. “Încă îi puteţi spune euro, dar vor fi mai puţine ţări”, a mai spus oficialul care a dorit să îşi păstreze anonimatul. În aceeaşi ordine de idei, cancelarul Angela Merkel a cerut în această noapte adoptarea accelerată de reforme, care par “neplăcute”, atenţionând că restul lumii nu va aştepta. “Asta va însemna mai multă Europă, nu mai puţină Europă”, a spus cancelarul într-o conferinţă susţinută la Berlin. Ziarul Financiar.

Italia a fost îngenuncheată de pieţele financiare. A promis că restructurează statul, dar s-a hotărât prea târziu. În pofida angajamentelor lui pre­mie­rului Silvio Berlusconi de a adopta reforme şi de a demisiona la sfârşitul lunii, investitorii arun­că Italia în ghearele dobânzilor de peste 7%.  Tensiunea a urcat brusc ieri pe pieţele finan­ciare internaţionale după ce una dintre cele mai mari case de clearing din lume, LCH Clear­net din Marea Britanie, a cerut o garanţie de 11% în loc de 6% pentru decontul obligaţiunilor italiene scadente la zece ani. Acesta a fost momentul de la care a plecat deriva pieţelor financiare, deţinătorii de obliga­ţiuni italiene vrând dintr-odată să scape de expunerea pe Italia. Bursele europene au înregistrat scăderi puternice ieri, de până la 2,7%, iar costurile de împrumut ale Italiei au atins nivelurile la care Grecia, Irlanda şi Portugalia au fost nevoite să ceară ajutor financiar internaţional, în con­diţiile în care promisiunea controversatului premier italian Silvio Berlusconi de a demisiona nu a reuşit să tempereze temerile pieţelor, scrie presa internaţională. Randamentele obligaţiunilor italiene scadente la 10 ani au depăşit valoarea de 7,4%, prag la care costurile de împrumut sunt considerate ca fiind nesustenabile. De asemenea, euro a coborât pe pieţele europene cu 2% faţă de moneda americană, la 1,3631 dolari. Ziarul Financiar.

Mii de studenţi au manifestat la Londra. Mii de studenţi au ieşit ieri în stradă în centrul Londrei, protestând faţă de creşterea taxelor de şcolarizare şi faţă de reducerile bugetare, sub o atentă supraveghere a poliţiei. Protestatarii au mărşăluit paşnic prin centrul capitalei britanice, unde au fost dispuşi circa 4.000 de poliţişti, care au avertizat că vor folosi gloanţe de cauciuc. Douăzeci de persoane au fost arestate, iar câteva sute încă mai protestează la această oră. Potrivit estimărilor poliţiei, circa 2.000 de tineri au participat la demonstraţie. Câţiva dintre protestatari şi-au ridicat corturi în Piaţa Trafalgar, dar ulteriorau fost evacuaţi. Demonstraţia are loc la un an după protestele studenţeşti de amploare ce au degenerat în violenţe.Organizatorii sperau ca la această manifestaţie organizată în centrul capitalei britanice să participe aproximativ 10.000 de persoane. În prezent, taxele de şcolarizare sunt în valoare de 3.300 de lire sterline (aproape 4.000 de euro). Dar ele urmează să fie cel puţin dublate, în aproximativ două treimi dintre universităţile engleze, iar într-o treime ar urma să atingă 9.000 de lire sterline (aproximativ 10.500 de euro). Adevarul

Grecii au retras 5 miliarde de euro din bănci în ultima săptămână. 5 miliarde de euro au fost retraşi din băncile elene, reprezentând circa 3% din totalul depozitelor, anunţă surse bancare, citate de Reuters. Valul de retrageri de lichidităţi vine pe fondul crizei politice şi a temerilor că ţara ar putea părăsi Zona Euro. Joi şi vineri, după anunţul premierului Giorgios Papandreou privind organizarea unui referendum asupra pachetului de ajutor financiar extern, oamenii au venit în număr mare pentru a-şi lua banii acasă. „Băncile au întâmpinat dificultăţi în a asigura lichidităţile conform cu cererea”, a declarat un bancher. Instituţiile de credit au recurs la măsuri de urgenţă, asigurând dobânzi de până la 7% pe an, care să convingă populaţia să îşi păstreze banii în conturi. „E incredibil, au fost clienţi care au solicitat sume de 600.000-700.000 de euro pentru a le lua acasă!”, afirmă un alt bancher. Săptămâna aceasta, guvernatorul Băncii centrale a Greciei a făcut un apel public şi a cerut constituirea unui nou guvern, avertizând că în joc este statutul ţării de membră a Zonei Euro. Grecii se tem de colapsul instituţiilor financiare, dar cel mai mult îi sperie perspectiva ca ţara lor să renunţe la moneda euro. Potrivit Mediafax, soldul depozitelor bancare din Grecia a scăzut cu peste 21% din ianuarie 2010, iar băncile au devenit tot mai dependente de lichidităţi de la Banca Centrală Europeană. RFI

Bulgaria profită involuntar de criza elenă. Viceprim-ministrul şi ministrul bulgar de finanţe Simeon Diankov, fost înalt funcţionar al Băncii Mondiale, recunoaşte că Bulgaria profită într-un mod involuntar de pe urma crizei elene. În ultimii doi ani, aproximativ 2000 de companii greceşti şi-au transferat activitatea în Bulgaria. Printre cele mai mari companii care au făcut acest gest se numără CocaCola Hellenic Bottling, Hellenic Petroleum şi producătorul de ţigări LTAM, care a construit o fabrică cu 2500 de salariaţi la Sandanski. Compania Furlis a deschis primul hipermarket Ikea şi construieşte cel mai mare centru comercial din Sofia. Afluxul de capital elen este evaluat la aproape 1 miliard de euro numai în ultimii doi ani, ceea ce este foarte mult pentru cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. Până la finele anului 2011, alte 800 de firme elene se vor stabili aici. Viceprim-ministrul Diankov adaugă însă că este de preferat ca situaţia să se normalizeze în ţara vecină, întrucât ar stimula comerţul bilateral care acum stagnează. Site-ul economic Greek Reporter informa luna trecută că investitorii greci au creat 100.000 de locuri de muncă, îndeosebi în Bulgaria de sud-vest. Companiile elene sunt atrase de stabilitatea sistemului financiar bulgar, dar şi de cheltuielile cu salarii, de trei ori mai mici decât în Grecia. La aceasta se adaug[ taxa pe profit de numai 10 procente, o taxă de trei-patru ori mai mic decât cea în Grecia, TVA-ul mai mic şi proceduri simplificate pentru demararea unei afaceri. RFI

Advertisements