În Europa: 16 Noiembrie 2011 – “BERD mobilizează Europa”

Posted on 16/11/2011 by

4


Titluri: Bursele Internationale 15 Noiembrie 2011; BERD mobilizează Europa pentru a preveni o criză a creditului în Europa de Est; Sârbii din Kosovo cer cetăţenie rusă; Budapesta. Guvernul Orban criticat de BCE pentru măsuri „periculoase” pentru băncile regiunii; Speculanţii atacă Franţa, Belgia şi Spania; FMI: China stă în pragul prăbuşirii pieţei imobiliare; Tribunul care a readus extrema dreaptă în Guvernul de la Atena.

Bursele Internationale 15 Noiembrie 2011. În Asia, acţiunile au scăzut ieri, ca urmare a creşterii costurilor împrumuturilor Italiei. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a scăzut cu 0,7%, la 8.541,93 puncte, Hang Seng al celei din Hong Kong – cu 0,8%, la 19.348,40, Kospi al pieţei din Seul – cu 0,9%, la 1.886,12. Unele dintre acţiunile tranzacţionate pe pieţele europene s-au mai redresat ieri, în a doua parte a zilei, pe fondul unor date economice pozitive anunţate de SUA. Anterior, bursele scăzuseră în condiţiile în care premierul italian Mario Monti întâmpină dificultăţi în crearea Cabinetului de la Roma. La ora 17.15 (ora României), indicele FTSE MIB al pieţei din Milano a scăzut cu 0,6%, la 15.372,40 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 1,6%, la 3.059,70, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 0,2%, la 5.975,25. New York Stock Exchange a inchis pe plus sedinta bursiera de marti, impulsionata de indicatorul privind consumul in Statele Unite si de speranta de a vedea un guvern format repede in Italia: Dow Jones castigat 0.14%, iar Nasdaq 1, 09%.  Dow Jones Industrial Average a crescut cu 17.18 puncte la 12,096.16 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, a urcat de la 28.98 puncte la 2686.20 de puncte. Si indicele S&P 500 a castigat 0,48% (6.03 puncte) incheind la 1,257.81 puncte. Bursa si HotNews.

BERD mobilizează Europa pentru a preveni o criză a creditului în Europa de Est. n ultimul timp s-au înteţit avertis­men­tele, venite atât din partea marilor publicaţii financiare ale lumii, cât şi a FMI, că problemele băncilor din Eu­ropa de Vest acutizate de criza dato­riilor suverane din zona euro riscă să dege­nereze într-o criză a creditului în statele est-euro­pene. Avertismentelor le răspunde Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) care, pentru a doua oară în ultimii trei ani, conduce negocierile dintre instituţiile de credit şi oficiali pentru a preveni ca băncile din Vest să retragă fondurile subsidiarelor din Europa de Est, scrie Bloomberg. De această dată, soluţia va fi diferită de Iniţiativa Viena, un angajament făcut în 2008 de cele mai mari bănci europene pen­tru susţinerea unităţilor din state precum Ungaria, Polonia şi România după colapsul băncii americane de investiţii Lehman Brothers. La o înţelegere s-ar putea ajunge în câteva săptă­­mâni, a declarat Piroska Nagy, consilier al econo­mis­tului-şef al BERD. Banca a fost înfiin­ţată în 1991 pentru a ghida fostele state co­muniste pe drumul către economia de piaţă. “În această situaţie este nevoie de o coordonare mai strânsă. Altfel vom vedea efectele negative ale soluţiilor naţionale”, a spus Nagy. Motivul temerilor privind băncile din Est a pornit de la decizia liderilor europeni de a cere instituţiilor de credit să-şi majoreze capitalul de bază la 9% din activele totale ponderate la risc până la jumătatea lui 2012 pentru a face faţă turbulenţelor de pe pie­ţe­le financiare. Cu mai mult de trei sferturi din sectoarele bancare ale ţărilor est-europene sub controlul creditorilor occidentali pre­cum UniCredit sau Erste, diviziile locale ar putea primi mai puţin sprijin de la băncile-mamă, a atras atenţia BERD. Băncile vest-europene au nevoie de 106 miliarde de euro, conform Autorităţii Bancare Europene. Ziarul Financiar.

Sârbii din Kosovo cer cetăţenie rusă. Mai mult de 20.000 de sârbi din Kosovo au cerut Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus) să le acorde cetăţenia rusă. Potrivit Ambasadei Rusiei la Belgrad, paşaportul rusesc  e văzut ca un garant al securităţii lor. Consilierul Ambasadei Rusiei la Belgrad, Oleg Buldakov, i-a informat pe jurnalişti că mai multe mii de sârbi kosovari au cerut Dumei cetăţenie rusă. Potrivit diplomatului rus, principala cauză a acestei avalanşe de cereri este frica sârbilor pentru propria lor siguranţă. Cererea către Duma de Stat a fost primită de la diferite asociaţiii ale sârbilor din Kosovo şi a fost semnată de aproape 21.000 de sârbi. Această solicitare a fost transmisă Ambasadei Rusiei la Belgrad, care, la rândul său, a înaintat-o  Ministerului rus al Afacerilor Externe, care urmează să o prezinte Camerei inferioare a Parlamentului rus. Astăzi, există o nouă încercare de integrare a „popoarelor frăţeşti slave”, deşi consecinţele ar putea fi chiar mai grave pentru Rusia decât era Uniunea Rusia-Belarus-Iugoslavia. În cazul în care deputaţii ruşi şi apoi guvernul susţin iniţiativa sârbilor, aceasta ar însemna că, pe viitor, responsabilitatea pentru siguranţa noilor cetăţeni ar cădea în sarcina Moscovei. Ciocniri periodice între sârbii kosovari şi forţele de menţinere a păcii ar putea fi interpretate de către Rusia drept acte de represiune împotriva cetăţenilor săi şi o atingere adusă drepturile lor. În acest sens, experţii citează exemplul Osetiei de Sud, unde majoritatea populaţiei a avut paşaport rusesc atunci când a izbucnit războiul cu Georgia în 2008. Atunci,  Kremlinul a pus intervenţia armatei  pe seama faptului că armata georgiană a ucis cetăţeni ruşi. Dar în cazul Kosovo, Rusia nu va mai avea de-a face cu Saakaşvili, ci cu NATO. Adevarul.

Budapesta. Guvernul Orban criticat de BCE pentru măsuri „periculoase” pentru băncile regiunii. Credibilitatea financiară a Ungariei se află în colimatorul agenţiilor de rating, iar retrogradarea notelor suverane pe Ungaria şi alte ţări din jurul României creează un context nefavorabil climatului financiar în ansamblu. Standard&Poor’s a plasat nota suverană a ţării „sub supraveghere negativă”, decizie care a provocat iritarea guvernului de la Budapesta, care a reiterat că Ungaria nu are nevoie de vreun acord cu FMI.  S&P estimează că mediul economico-politic ungar a devenit „imprevizibil din cauza slăbirii organismelor de supervizare şi din cauza unor decizii privind reţetele bugetare care vor avea efecte negative asupra creşterii economice ungare şi asupra finanţelor statului”. Punerea „sub supraveghere negativă” este o măsură mult mai gravă decât „perspectiva negativă” din partea unei agenţii de rating, lasă de înţeles o scădere iminentă a notei suverane a unei ţări şi S&P va anunţa o decizie peste câteva săptămâni. Decizia S&P a venit a doua zi după cea a altei agenţii de notaţie, Fitch, care a anunţat că trece de la „stabil” la „negativ” perspectiva sa privind nota suverană ungară, în prezent BBB- la ambele agenţii. Nota Ungariei se situează numai cu o gradaţie sub rangul investiţiilor speculative, potrivit scării celor trei principale agenţii de rating. Mai multe in Romania Libera.

Speculanţii atacă Franţa, Belgia şi Spania. Situaţia Italiei este critică, dar investitorii încep să aibă îndoieli şi a propos de Franţa şi Belgia. Randamentele la titlurile de stat ale acestor ţări au crescut la un nou record, iar situaţia Spaniei nu este deloc mai uşoară. Deutsche Bank a cerut în acest context îngrijorător o acţiune de urgenţă a Băncii Centrale Europene pentru calmarea pieţelor. Motivul pentru creşterea primelor de risc la obligaţiunile franceze, belgiene, spaniole şi italiene cu scadenţa la zece ani este lipsa de încredere a investitorilor în capacitatea guvernelor de a ţine promisiunea reformelor structurale anunţate în contextul crizei. Astfel, ei nu mai sunt dispuşi să împrumute bani acestor state decât în schimbul unor randamente mai mari care să facă meritorie investiţia. Experţii afirmă că principala sursă de îngrijorare o reprezintă dificultăţile noului premier italian Mario Monti de a forma un guvern la Roma. Dar nici Spania nu o duce mult mai bine. Dacă în Italia randamentele au crescut la peste 7%, Madridul s-a împrumutat marţi cu 6,31% la o nouă serie de obligaţiuni. Nici Franţa nu a scăpat de acest trend: Parisul este obligat să plătească 3,6% la titluri pe zece ani. Astfel, diferenţa de randament între obligaţiunile germane şi cele franceze este la acelaşi nivel precum înainte de introducerea monedei euro. Şi titlurile belgiene s-au tranzacţionat cu dobânzi de 4,8%, ceea ce reprezintă un record absolut. Mai multe la RFI.

FMI: China stă în pragul prăbuşirii pieţei imobiliare. În vreme ce China riscă explozia unei noi bule imobiliare, comisarul european pentru piaţă internă, Michel Barnier, lansează, astăzi, propunerile privind reglementarea pieţei agenţiilor de rating.  Piaţa proprietăţilor din China, unul dintre motoarele dezvoltării Republicii Populare, se îndreaptă spre o bulă de genul celei care a stârnit avalanşa mondială din 2008 – iar efectele ar urma să fie comparabile, avertizează Fondul Monetar Internaţional. Tranzacţiile de profil au scăzut după ce autorităţile de la Beijing au luat o serie de măsuri cum ar fi interzicerea achiziţionării, în numeroase zone, inclusiv în capitală, a unei a doua locuinţe, creşterea plafonului minim de cofinanţare în cazul cumpărării prin credit bancar, dar şi a impozitelor. Nici antreprenorii chinezi nu au o viaţă uşoară, ca urmare a restricţiilor impuse de către guvern relaţiei dintre bănci şi constructori. O prăbuşire a sectorului construcţiilor din China ar afecta puternic o serie de pieţe conexe – cea a cimentului, a oţelului, a aluminiului. În prezent, în Beijing sunt contabilizate 120.000 de proprietăţi nevândute, 177 de agenţii imobiliare închizându-se în ultima lună. În vestul Chinei, o asemenea firmă a propus primilor 150 de clienţi un BMW în valoare de 47.000 de euro inclus în preţul noii locuinţe. Deutsche Welle

Tribunul care a readus extrema dreaptă în Guvernul de la Atena. Mişcarea Populară Ortodoxă (LAOS) va deţine patru portofolii în guvernul de tranziţie de la Atena, al premierului tehnocrat Lukas Papademos. Gruparea populistă de extremă dreapta, condusă acum de Giorgos Karadzaferis, revine după aproape patru decenii într-o coaliţie ce deţine puterea în Grecia.  Karadzaferis este un fel de om-partid. Părerile despre liderul grupării ultranaţionaliste LAOS sunt împărţite: unii îl cataloghează drept înfierbântat radical de dreapta, alţii îl văd drept un simplu oportunist fără scrupule. Poate că este o combinaţie din cele două. Privit de pe margine, pare mai degrabă omul care miroase ocaziile şi are tot timpul un discurs adecvat pentru auditoriul în faţa căruia se află. Provine, de fapt, din gruparea conservatoare Nea Dimokratia pe care a părăsit-o înspre finalul anilor 90, când fostul premier, Kostas Karamanlis, a împins dreapta parlamentară înspre centru. Bazinul electoral şi l-a câştigat cu sloganuri antisemite (“Nu sunt evreu, chiar dacă şi Simitis susţine că nu e. Nu sunt comunist, chiar dacă şi Karamanlis susţine că nu e. Şi nu sunt homosexual, ceea ce prea puţini pot susţine”) sau populisme ieftine, de genul “tinerilor din Boston” care nu ar cunoaşte deloc ce înseamnă viaţa reală – spre deosebire de el, exmatriculat dar revenit pe calea cea bună prin jurnalism, publicitate, culturism, mici afaceri, proprietăţi şi agenţii de fotomodele (“tinerii” cu pricina sunt Giorgos Papandreou şi Antonis Samaras, cei doi lideri ai partidelor tradiţionale, absolvenţi – ambii – ai unor universităţi americane). Deutsche Welle

Advertisements