În Europa: 17 Noiembrie 2011 – “Euro-democraţia bufonilor!”

Posted on 17/11/2011 by

2


Titluri: Bursele Internationale 16 Noiembrie 2011; Ungaria este încolţită din nou de pieţele flămânde; Euro-democraţia bufonilor! ; Revista Presei de la Deutsche Welle; Nori întunecaţi la orizontul economiei germane; Italia: Faza tehnocraţilor; Proces de corupţie la nivel înalt în Finlanda.

Bursele Internationale 16 Noiembrie 2011. Acţiunile de pe pieţele din Asia au urmat un curs descendent ieri, după ce, marţi, randamentul titlurilor de stat italiene a revenit la peste 7%. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a scăzut cu 0,9%, la 8.463,16 puncte, Hang Seng al pieţei din Hong Kong – cu 2%, la 18.960,90, S&P/ASX 200 al celei din Sydney – cu 0,9%, la 4.247,40. Acţiunile societăţilor listate pe pieţele din Europa au fluctuat ieri. Totuşi, multe titluri au urmat un curs descendent, pe fondul temerilor potrivit cărora actuala criză a datoriilor afectează economia mondială. La ora 17.10 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,2%, la 5.505,40 puncte, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 0,2%, la 5.923,58 puncte, CAC 40 al celei din Paris a crescut cu 0,1%, la 3.053,31.  New York Stock Exchange a incheiat in scadere sedinta de miercuri dupa anuntarea reducerii ratingului de credit a 10 banci publice germane de catre Moody’s: Dow Jones a pierdut 1.58%, iar Nasdaq 1,73%. Dow Jones Industrial Average a inchis in scadere cu 190.57 puncte la 11.905,59 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, a scazut cu 46.59 puncte la 2639.61 de puncte. Si S & P 500 a cedat 1,66% (20.90 puncte) incheind sedinta la 1,236.91 puncte. Bursa si HotNews.

Ungaria este încolţită din nou de pieţele flămânde. Ungaria, stat ajuns în pragul colapsului financiar în urmă cu doar trei ani, a ajuns din nou în corzi din cauza investitorilor, care renunţă la activele ungare fiind îngrijoraţi de modul în care este gestionată economia ţării şi de impactul pe care-l are criza din zona euro asupra băncilor şi a ratingului suveran. Noile presiuni vin după ce guvernul de la Budapesta a introdus mai multe măsuri excepţionale pentru a acoperi deficitul de finanţare, printre acestea numărându-se o taxă temporară, de criză, impusă în sectoarele financiar, telecom, energetic şi de retail, naţionalizarea fondurilor obligatorii de pensii şi, din septembrie, un plan care permite gospodăriilor rambursarea creditelor ipotecare denominate în monedă străină la dobânzi reduse. Această ultimă măsură a pus pe jar băncile străine prezente în Ungaria şi a provocat indignare în Austria, de unde provin unele dintre cele mai mari bănci din Europa emergentă. Recent, directorii a opt bănci mari, între care şi Erste Group, au cerut sprijinul Comisiei Europene în disputa cu Ungaria privind legea care le obligă să accepte rambursarea anticipată a creditelor în valută la cursuri de schimb sub nivelul pieţei, plângându-se că aceasta le va provoca pierderi mari, scrie agenţia Thomson Reuters. Ungaria a plătit marţi un randament “dureros” de 6,71% pentru a vinde bonuri de trezorerie la trei luni de 40 de miliarde de forinţi (127,8 milioane euro). În aceeaşi zi, costurile asigurării datoriei suverane a Ungariei au crescut la cel mai ridicat nivel de după prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, potrivit agenţiei MTI. Miercuri, banca centrală a anunţat că datoria guvernamentală a urcat la 82% din PIB până la finele celui de-al treilea trimestru. Datoria a atins un nivel mai ridicat decât acesta de doar două ori, în 2009 după ce Ungaria a cerut ajutor financiar de le FMI şi în al doilea trimestru din 2010 (83,9% din PIB), notează portfolio.hu. Aduce Ziarul Financiar.

Euro-democraţia bufonilor! Euroaleşii s-au strâns pentru a dezbate teme vitale: criza euro şi guvernanţa economică. Au reuşit doar să se acuze şi să se jignească.  Şapte sute de euroaleşi plătiţi cu mii de euro pe lună, trei preşedinţi de instituţii europene şi toţi liderii politici ai Parlamentului European s-au adunat ieri la Strasbourg, în plen, ca să discute ce e de făcut pentru a repara „greşeala istorică” a euro: o monedă comună cu 17 guverne cu reguli diferite. E nevoie de aşa-numita „Guvernanţă economică”, au spus oficialii europeni. Ce a rezultat? Un cor de hui­duieli din partea englezilor la adresa francezilor, la adresa lui Merkel, a grelei moşteniri a tratatelor şi 84 de întrebări pe lângă subiect. Prima provocare e pusă din nou în discuţie de preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso. „Fiecare stat membru trebuie să înţeleagă că economia sa este interconectată cu cea a ţării vecine”. Cum să facă toate ţările să accepte regulile Bruxelles-ului? Să vină cu bugetul în servietă, în capitala Belgiei divizate, unde funcţionarii UE au dreptul să facă amendamente, după care, să plece cu „teza corectată” şi să o ducă în Parlamentul naţional spre aprobare? „Asta nu e democraţie. Cine sunteţi voi? Nu sunteţi aleşi”, „Nu e Europa lu’ Merkel şi Sarkozy”, „Nu faceţi voi clubul euro şi noi restul”. Acestea sunt mesajele  ce s-au făcut auzite în plen când Europei i s-a cerut „unitate politică”. Adevarul.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Se va da sau nu lumină verde intrării României în spaţiul Schengen? Ziarul Bild, cel mai citit cotidian german, relua miercuri tema, după ce ieri se anunţa în Germania că Finlanda ar fi renunţat la obiecţiile ei. Miercuri informaţiile publicate de Bild contraziceau această ştire, dar confirmau principial criticile iscate nu doar la Haga şi la Helsinki, ci şi în Republica Federală de prestaţia autorităţilor române în materie de eficienţă a combaterii corupţiei . Ziarul reproduce opiniile experţilor principalelor partide germane din guvern şi opoziţie care nu consideră că ar fi oportună primirea imediată, cu drepturi depline, a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.  În rest, ziarele germane se ocupă în continuare, pe larg, de criza datoriilor ca şi de seria de asasinate neonaziste şi de avalanşa de critici abătută asupra serviciilor de securitate germane din cauza neelucidării la timp a acestor crime.  „Clasa politică se îndoieşte de Serviciul de Protecţie a Constituţiei”, titrează Die Welt, referindu-se la presiunile tot mai ample exercitate asupra serviciilor de contraspionaj şi informaţii interne ale Germaniei şi ale regiunilor ei. În colimator se află în special agenţii informatori infiltraţi în structurile neonaziste de către serviciile secrete. Süddeutsche Zeitung semnalează că ministrul de interne federal, Friedrich, propune centralizarea datelor privind extrema dreaptă, într-o manieră similară în care s-a organizat fluxul de informaţii cu privire la teroriştii islamişti. Ar urma să se creeze un registru central, iar informaţiile furnizate de serviciile secrete să fie puse şi la dispoziţia poliţiei. În mod vădit, elita germană e consternată şi alarmată. Frankfurter Allgemeine Zeitung recunoaşte că spaima generată de seria de asasinate naziste e mare şi admite că această spaimă e întemeiată.

Fiindcă se înmulţesc indiciile privind nu doar existenţa unor simpatizanţi ai extremei drepte printre cei însărcinaţi să-i combată, din umbră, pe extremişti, ci chiar şi posibila implicare în crimele trioului din Zwickau a unor complici aflaţi, ca ofiţeri, pe ştatele de plată ale serviciilor secrete.   Cotidianul din Frankfurt se arată, ca atare, şocat de apropierea unei părţi a structurilor secrete ale statului de cele extremiste. Cot la cot cu mulţi alţi comentatori, ziarul se întreabă cum de e posibil ca o serie de omucideri teroriste să nu fi fost percepută ca atare devreme ce serviciile secrete întreţin mulţi agenţi infiltraţi în organizaţiile extremei drepte. Atât de mulţi, încât, tocmai din această cauză, a eşuat cu ani în urmă, în justiţie, o tentativă concertată a guvernului şi parlamentului de scoatere în afara legii a partidului neonazist, NPD.  Neue Zuercher Zeitung semnalează că Angela Merkel doreşte reanalizarea argumentelor juridice apte să ducă la obţinerea unei interdicţii a acestui partid. Acelaşi  ziar elveţian consacră o pagină întreagă mineritului în bazinul aurifer din vestul şi nord-vestul României. Ziarul reproduce o bună parte din istoricul proiectului Roşia Montană şi se ocupă şi de controversata metodă a obţinerii de aur prin intermediul cianurilor. Deutsche Welle.

Nori întunecaţi la orizontul economiei germane. În prezent, Germania este, fără îndoială, locomotiva conjuncturii economice europene. În timp ce la nivelul zonei euro, în perioada iunie – septembrie, nu s-a înregistrat decât o creştere economică de 0,2 procente, în Germania economia înfruntă cu stoicism ciza. Mai mult, se află pe o traiectorie ascendentă. Persepctivele nu sunt, însă, la fel de pozitive, consideră unii experţi.  Criza europeană nu se face simţită în Germania. Mai ales în al treilea trimestru al anului, când Produsul Intern Brut a fost cu 0,5 procente mai ridicat decât în primăvară. Chiar şi în perioada aprilie – iunie, economia a înregistrat o creştere de 0,3 la sută, mai mare decât estimase Oficiul Federal de Statistică. Acesta preconizase o creştere de doar 0,1 procent. Experţii au fost pur şi simplu surprinşi de o astfel de evoluţie pozitivă a economiei germane.  Experţii Centrului de Cercetări Economice Europene, ZEW, din Mannheim, privesc, însă, cu scepticism spre viitor. Aceştia estimează o evoluţie extrem de slabă a economiei germane, aşa cum nu s-a mai înregistrat din octombrie 2008. Cu toate acestea, Uwe Angenendt, economist-şef la Banca BHF, se aşteaptă doar la o recesiune destul de “blândă”, în condiţiile în care piaţa muncii e stabilă, în care veniturile sunt bune, iar economia germană este influenţată puternic de situaţia de pe piaţa internă.Deutsche Welle.

Faza tehnocraţilor. Tentaţia unui guvern tehnocrat este un calmant care promite o potolire temporară a suferinţei. Pe termen lung însă ea creează o periculoasă dependenţă. Italia a mai trecut o dată recent prin aşa un tratament cu Azeglio Ciampi, iar ce a urmat după aceea vedem cu toţii astăzi.  Când politicienii nu mai ştiu cum să o scoată la capăt, scot de la naftalină tehnocraţii. E o mişcare strategică pentru ca, după calmarea pieţelor şi asanarea crizelor, să ne întoarcem la vechile obicieiuri de clientelism şi creditare de proporţii absconse.  În acest context de cicilitate istorică, Berlusconi trebuie să se fi bucurat că cineva îi ia locul şi se apucă de trebile murdare gen reforme sau restrângerea privilegiilor parlamentare. Să fie Monti!, iar la Atena să fie Papademos! Politicienii au o dilemă mare. Ei au distrus ţări întregi şi acum cheamă specialiştii să strângă mizeria. Efectul pe termen lung este însă slăbirea (deloc nejustificată) a încrederii în sistemul partidelor politice. Pare că politicienii europeni nu sunt Baronul Münchhausen. El putea să se tragă singur de păr pentru a ieşi din mlaştină...RFI

Proces de corupţie la nivel înalt în Finlanda. La Helsinki a început procesul fostului ministru de externe al Finlandei, lkka Kanerva, acuzat de corupţie şi trafic de influenţă. Actualmente membru al parlamentului, el ar fi primit peste 50.000 de euro – bani pentru campania electorală şi cadouri în schimbul acordării de permise de construcţie unor promotori -, spune acuzarea, care cere o pedeapsă de doi ani de închisoare, fără a preciza însă dacă sentinţa va fi cu suspendare sau nu. Presa finlandeză acoperă pe larg procesul, considerat de experţi drept un eveniment care poate marca o noua eră, mult mai etică, în politică. „Politicienii trebuie să aibă un cod moral, nu numai să respecte legea”, spune în presă Pentti Mäkinen, directorul asociaţiei Transparenţă în Finlanda. Finlanda este lăudată în sondajele internaţionale ca având cel mai mic nivel de corupţie din lume. Într-adevăr, corupţia este redusă, dacă ne referim la cea clasică, în care dai un plic cu bani sau un cadou funcţionarului care îţi face un serviciu. În Finlanda însă, o ţară cu numai 5,2 milioane de locuitori, corupţia apare la nivel înalt – cei care ocupă poziţii importante se cunosc între ei de mici copii sau sunt înrudiţi. Oamenii de afaceri şi politicienii îşi fac servicii şi se recompensează pentru ele fără vorbe multe, dar cu înţelegerea nespusă şi nescrisă că un serviciu care ţi s-a făcut trebuie returnat pe măsură. Uneori, căile de recompensare sunt întortocheate, aşa cum au arătat alte cazuri de corupţie în parlament şi guvern. De pildă, Kanerva nu ar fi dat aceste aprobări direct, ci prin organisme pe care le superviza şi care aveau această putere. În schimb, el a primit cadou organizarea unei petreceri fastuoase de peste 35.000 de euro la împlinirea a 60 de ani, precum şi aproape 20.000 de euro pentru campania electorală. Mai multe in RFI.

Advertisements