În Europa: 18 Noiembrie 2011 – “Războiul orgoliilor”

Posted on 18/11/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 17 Noiembrie 2011; Războiul orgoliilor dintre Franţa şi Germania riscă să îngroape Europa cu totul; Programul noului premier italian: austeritate şi echitate; Buget Bulgaria: Pensia şi salariul minim vor fi majorate; Revista Presei de la Deutsche Welle; FMI dezminte că ar negocia cu Ungaria în vederea unui împrumut; Germania, Marea Britanie şi Franţa vor să prezinte ONU o rezoluţie de condamnare a Siriei.

Bursele Internationale 17 Noiembrie 2011. Acţiunile de pe pieţele din Asia au urmat un curs descendent ieri, după ce, marţi, randamentul titlurilor de stat italiene a revenit la peste 7%. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a scăzut cu 0,9%, la 8.463,16 puncte, Hang Seng al pieţei din Hong Kong – cu 2%, la 18.960,90, S&P/ASX 200 al celei din Sydney – cu 0,9%, la 4.247,40. Acţiunile societăţilor listate pe pieţele din Europa au fluctuat ieri. Totuşi, multe titluri au urmat un curs descendent, pe fondul temerilor potrivit cărora actuala criză a datoriilor afectea-ză economia mondială. La ora 17.10 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,2%, la 5.505,40 puncte, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 0,2%, la 5.923,58 puncte, CAC 40 al celei din Paris a crescut cu 0,1%, la 3.053,31. New York Stock Exchange a incheiat sedinta de joi cu  un declin accentuat, investitorii fiind afectati de agravarea crizei din zona euro: Dow Jones a pierdut 1,13% si Nasdaq 1,96%. Dow Jones Industrial Average a scazut cu 134.71 puncte la 11,770.88 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, a pierdut 51.62 puncte si a incheiat la 2587.99 de puncte. Si Standard & Poor’s 500 a scazut cu 1,68% (20.73 puncte) la 1,216.18 puncte.Bursa si HotNews.

Războiul orgoliilor dintre Franţa şi Germania riscă să îngroape Europa cu totul. Noul măr al discordiei dintre cele două puteri europene este Banca Centrală Europeană. Francezii vor ca BCE să cumpere mai multe obligaţiuni ale statelor cu probleme, dar nemţii se opun vehement cerând austeritate. Sub presiunea creşterii costurilor de finanţare pentru statele aflate în inima zonei euro, Franţa încearcă tot mai stăruitor să convingă Germania, cea mai mare economie a Europei, să permită Băncii Centrale Europene să intervină mai hotărât în lupta contra crizei datoriilor. Germania nu se lasă înduplecată, ceea ce loveşte şi mai mult în încrederea deja slabă pe care investitorii o au că liderii europeni pot găsi soluţia ieşirii din criză. Conflictul nu putea să vină într-o perioadă mai dificilă, în condiţiile în care state pre­cum Italia, Spania, Austria şi Olanda sunt în corzi din cauza creşterii costurilor de finanţare de pe pieţe, scrie agenţia Thomson Reuters. “Rolul BCE este de a asigura stabili­tatea euro, dar şi stabilitatea financiară a Europei. Avem încredere că BCE va lua măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea financiară a Europei”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului francez. Afirmaţiile sunt văzute de presa occidentală ca o revoltă a Franţei în faţa poziţiei de neclintit a Germaniei. Parisul vrea ca fondului de salvare a zonei euro, FESF, să-i fie acordată licenţă bancară, ceea ce i-ar permite să se împrumute de la BCE. Unei astfel de măsuri, care ar creşte puterea de luptă a fondului, Germania i se opune. Cancelarul german Angela Merkel a spus clar, în repetate rânduri, că Berlinul va rezista presiunii ca BCE să joace un rol mai mare în lupta contra crizei, motivând că regulile UE nu permit o astfel de măsură. Singurul mod în care se poate recâştiga încrederea pieţelor este acela de a se implementa reformele economice deja convenite şi de a construi o uniune politică europeană mai strânsă prin modificarea tratatului european, a spus Merkel. Ziarul Financiar

Programul noului premier italian: austeritate şi echitate. Noul premier italian, Mario Monti, a afirmat joi, în Senat, că activitatea Guvernului său se va concentra pe „rigoare bugetară”, „creştere economică” şi „echitate”, pentru reducerea datoriei colosale şi scoaterea Italiei din criză. Programul Guvernului Monti, prezentat ieri în Senat, conţine răspunsurile la cele 39 de întrebări trimise de autorităţile de la Bruxelles, privind situaţia reformelor ţării, menite să reducă datoria de 120% din PIB, a treia din lume ca mărime. În acest sens va fi introdus un impozit pe bunurile imobiliare, din care statul va recupera 3,5 miliarde de euro, costurile cu birocraţia vor fi diminuate, prin restructurarea instituţiilor publice şi privatizarea unor companii de stat, va fi adoptă reforma pensiilor, prevăzută iniţial pentru 2026, care implică modificarea vârstei pensionării la 67 de ani, dar şi contribuţii pentru actualii pensionari la sistemul de asigurări medicale. În plus, Monti s-a angajat ca până în luna aprilie să scoată la vânzare active în valoare de 200 de miliarde de euro. Pentru respectarea obiectivului echilibrului bugetar în 2013, Guvernul va evalua „săptămânile următoare” necesitatea unor noi măsuri de rectificare bugetară. Mario Monti a promis respectarea criteriului „echităţii” în distribuirea noilor „sacrificii”, argumentând:, „cu cât distribuirea sacrificiilor va fi mai echitabilă, cu atât vor fi mai acceptate”. „Dar Italia nu va recăpăta credibilitate în faţa investitorilor dacă nu va exista creştere economică”, a subliniat Monti. Adevarul

Buget Bulgaria: Pensia şi salariul minim vor fi majorate. Nu toate ţările europene merită criticate în contextul crizei economice. În Bulgaria, guvernul demonstrează prudenţă la prezentarea proiectului de buget. Viceprim-ministrul și ministrul de finanțe Simeon Diankov a declarat că Bulgaria este cea de a cincea țară în Uniunea Europeană, raportat la criteriul de stabilitate financiară. Creșterea economică prevăzută pentru anul viitor, de 2,9%, pare însă prea optimistă pe fundalul creșterii zero în cel de al treilea trimestru 2011. Vor putea fi majorate pensia minimă, care acum este 67 de euro, pensia de urmaş și salariul minim. Acesta va fi majorat de la 135 la 145 de euro. În vederea stabilizării sistemului de pensii, va fi majorată cu un an vârsta de pensionare: 64 de ani pentru bărbați, 61 de ani pentru femei. De asemenea, ministerul de finanțe propune majorarea de la 25 la 27 de ani a stagiului și reducerea de la 20 la 15 a numărului de salarii primite la pensionare de către polițiști și militari. În vederea realizării unor economii bugetare, se va renunța la sporul de vechime în sectorul de stat. Salariile vor deveni bicomponente – 70% garantate și 30% în funcție de contribuția funcționarului respectiv. Ca primă reacţie, sindicatele au amenințat deja cu acțiuni naționale de protest. Principalul scop al bugetului îl reprezintă stabilitatea financiară, cu un deficit bugetar prevăzut la numai 1,3% din PIB. Prin lege va fi interzisă depășirea limitei de 2%. Rezerva fiscală va fi menținută la actualul nivel de 2,3 miliarde euro. Nu vor fi modificate TVA și taxele directe, care sunt printre cele mai mici în Uniunea Europeană. Taxa unică pe profit, de pildă, este de numai 10%. RFI

Revista Presei de la Deutsche Welle. Derutantul diagnostic pus de Barroso crizei, ciudata resuscitare a extremei drepte în Germania, scadenta dar prea puţin promiţătoarea instalare a tehnocraţilor la conducerea Greciei şi Italiei sunt intens comentate azi. Indiferent dacă a neliniştit sau nu pieţele deja suficient de nervoase, discursul rostit la Strasbourg de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a reuşit să sperie suficient de mulţi europeni: uniunea s-ar afla într-o autentică criză a sistemului. Să însemne aceasta oare că nu numai clubul euro ci şi comunitatea celor 27 este pe cale de a se destrăma? Sau se referă cumva Barroso la criza capitalismului – se întreabă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG dînd expresie derutei generale stîrnită de aprecierile făcute de liderul european. Acelaşi ziar se opreşte asupra unei alte situaţii incerte: se află cumva mişcarea Occupy Wall Street înaintea unui exitus letalis? Este ea pe moarte? Cert este că ea rămîne lipsită de un ţel precis, că are un program difuz, că s-a bucurat de un sprijin global dar că a fost cel puţin pînă acum lipsită de efect, deduce cotidianul münchenez. Chiar dacă la Roma şi Atena ora adevărului a adus la putere tehnocraţi, îndoielnică rămîne capacitatea noilor guvernanţi de a salva Italia respectiv Grecia de la dezastru – estimează DIE WELT. A vindeca însă complet Italia de berlusconism depăşeşte puterile şi competenţa noului guvern opinează FRANKFURTER RUNDSCHAU. Pe deasupra, fostul demnitar european Mario Monti, instalat acum la conducerea noului guvern tehnocrat de la Roma, are de înfruntat şi suspiciunea colectivă faţă de clasa politică. Într-o stare de neajutorare s-ar afla politica germană, consideră de la Viena DIE PRESSE, referindu-se la noul val al dezbaterilor în jurul interzicerii partidului de extremă dreaptă NPD. Impresia este cea a unui déjà vu fiindcă în 2003 au avut loc dispute asemănătoare, eşuate din cauza infiltrării în pomenitul partid a unor agenţi ai serviciului federal de informaţii.  Prin urmare azi ca şi atunci ar domni, în optica ziarului citat, aceeaşi derută în privinţa competenţelor serviciilor de informaţii, aceeaşi birocraţie stînjenitoare şi aceleaşi metode controversate de investigaţie. Cum de a fost posibil se întreabă şi cotidianul bulgar 24 Tschassa, nu fără a pomeni că teroarea brună este şi azi coşmarul germanilor, că rănile lăsate de regimul nazist sunt încă deschise că ruşinea pricinuită de exterminarea evreilor şi ţiganilor în timpul regimului lui Hitler nu s-a stins. Despre cultura memoriei, despre formele ei de evoluţie după ce ultimii martori ai ororilor comsie de regimul nazist vor dispărea, au vorbit la Biblioteca Naţională Germană laureata Nobelului pentru Literatură Herta Müller şi scriitoarea Ruth Klüger, scăpată ca prin minune de Holocaust. Articolul apărut în paginile de foileton ale cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG reţine, între altele, impresia formulată de Herta Müller potrivit căreia, spre deosebire de ţările est europene foste staliniste, unde amnezia face parte dintr-un program de stat, în Germania, ca niciunde altundeva, există un exerciţiu intens al memoriei. Deutsche Welle.

FMI dezminte că ar negocia cu Ungaria în vederea unui împrumut. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a dezminţit joi că ar negocia cu Ungaria în vederea unui împrumut pentru această ţară, în contextul în care Ministerul Economiei a anunţat că Ungaria va ajunge la un nou acord cu FMI. Misiunea FMI în curs în Ungaria, consacrată ‘supravegherii’ economiei ungare, ‘nu este o misiune de negociere’ cu privire la vreun ajutor financiar, a afirmat într-un comunicat reprezentantul permanent al Fondului la Budapesta, Irina Ivaşcenko, potrivit AFP. ‘FMI nu a primit nicio cerere din partea autorităţilor în vederea lansării de negocieri asupra unui program susţinut de Fond’, a precizat Irina Ivaşcenko. Ministerul ungar al Economiei anunţase joi într-un comunicat că vor începe negocieri cu privire la ‘un nou tip de cooperare’ între FMI şi Ungaria.Agerpres

Germania, Marea Britanie şi Franţa vor să prezinte ONU o rezoluţie de condamnare a Siriei. Germania, Marea Britanie şi Franţa intenţionează să prezinte Adunării Generale a ONU o rezoluţie de condamnare a reprimării sângeroase a manifestanţilor din Siria, dând asigurări că beneficiază de o susţinere-cheie din partea ţărilor arabe, au anunţat joi mai mulţi diplomaţi. Cele trei ţări europene intenţionează să prezinte acest text Comitetului Drepturilor Omului al Adunării Generale, pentru un vot care ar urma să aibă loc marţi, au anunţat oficiali germani.  Succesul unui asemenea demers ar putea spori presiunea asupra Consiliului de Securitate al ONU, în legătură cu criza din Siria. Rusia şi China au opus luna trecută un vot de veto unei rezoluţii de condamnare a abuzurilor comise de regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad care, potrivit ONU, a ucis cel puţin 3.500 de persoane. Ambasadorii britanic, francez şi german s-au întâlnit miercuri, la ONU, cu omologii lor arabi, după ce Liga Arabă a dat un ultimatum de trei zile preşedintelui al-Assad pentru a pune capăt reprimării violente din ţara sa, a anunţat un purtător de cuvânt al misiunii germane.  “A existat o susţinere puternică pentru a continua demersurile cu un proiect de rezoluţie. Anumite delegaţii arabe şi-au exprimat chiar intenţia de a se afla între iniţiatorii rezoluţiei”, a adăugat purtătorul de cuvânt.  Iordania, Marocul, Qatarul şi Arabia Saudită sunt de acord să facă parte dintre iniţiatorii rezoluţiei, iar alte state arabe urmau să se alăture, de asemenea, acestei iniţaitive, a anunţat ambasadorul britanic la ONU, Mark Lyall Grant.  “Proiectul de rezoluţie prezentat astăzi este rezultatul consultărilor directe cu membrii Ligii Arabe, un răspuns la evenimente critice de pe teren, în Siria”, a adăugat Mark Lyall Grant.  “Lumea arabă a transmis un mesaj foarte clar. Încălcările grave ale drepturilor omului şi suferinţele poporului sirian trebuie să înceteze”, a declarat, de asemenea, ambasadorul german la ONU, Peter Wittig. Mediafax.

Advertisements