În Europa: 21 Noiembrie 2011 – „ Ungaria îngenuncheată de pieţe “

Posted on 21/11/2011 by

4


Titluri: Bursele Internationale 18-20 Noiembrie 2011; Europa merge din nou pe calea austerităţii ca măsură disperată în faţa unei crize care ameninţă acum şi Estul; Criza face o noua victima: Infrangere majora a socialistilor la alegerile generale din Spania; Îngenuncheată de pieţe, Ungaria se grăbeşte să intre sub scutul FMI; Berlusconi, dispus să accepte guvernul Monti doar până în 2013; Ce proiecte faraonice au dus Spania la sapă de lemn.

Bursele Internationale 18-20 Noiembrie 2011. În Asia, acţiunile au scăzut vineri, pe fondul temerilor legate de creditele fără acoperire din sectorul imobiliar al Chinei, respectiv al celor privind răspândirea crizei datoriilor din Europa. Indicele Hang Seng al Bursei din Hong Kong a scăzut cu 1,7%, la 18.491,20 puncte, Nikkei 225 al pieţei din Tokyo – cu 1,2%, la 8.374,91, S&P/ASX 200 al celei din Sydney – cu 1,9%, la 4.177. Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au scăzut în majoritate, vineri, pe fondul neînţelegerilor dintre Germania şi Franţa cu privire la rolul Băncii Centrale Europene în rezolvarea crizei datoriilor. Indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 1,1%, la 5.362,94 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 0,4%, la 2.997,01, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 0,9%, la 5.800,24. Acţiunile de pe Wall Street au fluctuat vineri, influenţate atât de unii indicatori economici importanţi, care au crescut, cât şi de temerile legate de situaţia din zona euro. Indicele Standard & Poor’s 500 a scăzut cu 0,04%, la 1.215,65 puncte, Nasdaq Composite – cu 0,6%, la 2.572,50, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 0,2%, la 11.796,20. Bursa.

Europa merge din nou pe calea austerităţii ca măsură disperată în faţa unei crize care ameninţă acum şi Estul. După ce s-a dovedit că nu pot găsi o soluţie comună, deşi liderii politici ai conti­nentului au discutat şi au negociat luni de zile, ţările din Europa vin cu măsuri diferite pentru a scăpa de criză. Dacă Grecia şi Italia au schimbat guvernele pentru a aduce tehnocraţi ce au misiunea dificilă de a repune economiile pe roate prin măsuri de austeritate şi reforme, în Europa de Est Ungaria s-a decis să intre din nou sub aripa protectoare a FMI, iar Polonia a venit preventiv cu măsuri de austeritate.  Mai mult, în ciuda eforturilor politi­cienilor din Est, printre care şi preşedintele Traian Băsescu, se pare că băncile occi­dentale nu au fost convinse să-şi menţină în totalitate expunerile faţă de subsidiarele din regiune, aşa cum lasă de înţeles BERD. Profesorul de economie Daniel Dăianu consideră că “este inevitabil ca grupurile bancare străine prezente pe piaţa românească să înceteze finanţarea sau refi­nan­ţarea deoarece ele depind de intervenţiile autorităţilor europene pentru a debloca pieţele financiare europene, singurele care pot combate criza de încredere a investitorilor”, explică Dăianu. El a mai spus că “România, alături de statele care nu aparţin zonei euro au un avantaj (cursul de schimb) care nu poate fi utilizat cum se cuvine deoarece sunt economii puternic euroizate (multe tranzacţii se încheie în euro)”. Printre măsurile care se află la îndemâna României pentru a diminua impactul crizei, Dăianu menţionează “crearea unui fond de stabilitate alimentat cu resurse europene, din bani proveniţi de la FMI şi UE, obţinerea de finanţare din afara UE şi de o diplomaţie economică mai agresivă, accelerarea absorbţiei fondurilor europene, rostogolirea datoriilor faţă de FMI şi Banca Mondială şi renunţarea la cheltuielile bugetare care nu sunt necesare”. Ziarul Financiar.

Criza face o noua victima: Infrangere majora a socialistilor la alegerile generale din Spania. Partidul Popular a inregistrat o victorie istorica la alegerile parlamentare de duminica din Spania, dupa ce populatia, ingrijorata pentru viitorul sau, a ales sa pedepseasca guvernul socialist, aflat la putere din 2004, pentru masurile dure de austeritate, somajul record si criza care pare ca nu se mai sfarseste, transmite AFP. Dupa numararea a 90% din voturi, formatiunea politica condusa de Mariano Rajoy, in varsta de 56 ani, a castigat 186 locuri in Camera Inferioara a parlamentului, in timp ce Partidul Socialist (PSOE) a obtinut doar 111 mandate, cel mai slab rezultat inregistrat de la instaurarea democratiei in Spania, la jumatatea anilor 1970.  Mariano Rajoy, aclamat de sustinatorii sai, a promis un “efort comun” pentru a “face fata crizei”, dar a recunoscut ca “nu va avea loc niciun miracol”, in contextul unei situatii economice extrem de  dificile. Prima de risc a Spaniei ceruta de investitori, pentru achizitionarea obligatiunilor de stat, a depasit-o vineri pe cea a Italiei, o alta economie din zona euro cu probleme majore. Prim-ministrii, atat din Italia, cat si Grecia au fost fortati, in ultimele saptamani, sa demisioneze, fiecare cedand in fata unui cabinet de uniune nationala, care intentioneaza sa ia masuri nepopulare, dar urgente si apoi sa organizeze noi alegeri. Astfel, Spania devine cea de-a cincea tara europeana care isi schimba liderii, din cauza crizei din zona euro, dupa Grecia, Portugalia, Irlanda si Italia. Hotnews

Îngenuncheată de pieţe, Ungaria se grăbeşte să intre sub scutul FMI. Ungaria a demarat negocierile cu FMI şi cu UE pentru un nou acord financiar preventiv pentru a se proteja de tur­bulenţele din zona euro, dar procesul de negociere va fi puternic îngreunat dacă guvernul ungar va aplica în continuare politici economice neortodoxe, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.  Pentru premierul Viktor Orban, care atunci când a venit la putere a respins cu vehemenţă ideea unui acord cu FMI, pe care ministrul economiei Gyorgy Matolcsy îl califica luna trecută drept un “semn de slăbiciune”, anunţarea intenţiei de a cere din nou asistenţă financiară de la FMI reprezintă o înfrângere politică. Ungaria, care se confruntă cu o criză de credibilitate din cauza politicilor “neorto­doxe” ale guvernului, încearcă să evite astfel o retrogradare a ratingului ţării. Totodată, politica guvernului de a impune o taxă specială pe bănci a redus puternic creditarea în Ungaria. Totuşi, având în vedere politicile neconvenţionale adoptate de executiv în trecut, este puţin probabil ca FMI să-şi angajeze resursele financiare fără a impune condiţii stricte sau ca guvernul de la Budapesta, care a luptat pentru inde­pendenţă economică, să accepte o limitare a propriilor puteri. Ziarul Financiar.

Berlusconi, dispus să accepte guvernul Monti doar până în 2013. Fostul premier italian Silvio Berlusconi susține că guvernul tehnocrat al lui Mario Monti, învestit în această săpămână, va guverna doar până în 2013, cînd vor avea loc alegeri parlamentare.  ”I-am cerut lui și miniștrilor lui să promită public că nu vor candida la alegerile de anul viitor”, a afirmat Berlusconi într-un interviu pentru ”Corriere della Sera”. Fostul premier avertizează însă că tehnocrații aflați acum la guvernare nu se vor mai bucura de sprijinul partidelor dacă vor adopta măsuri neagreate de acestea.  ”Sigur că, dacă Monti va lua măsuri ce contravin liniei partidelor care îl susțin, cum ar fi taxa pe patrimoniu, nu va fi în măsură să continue la guvernare”, a mai spus fostul șef al executivului de la Roma. EVZ.

Ce proiecte faraonice au dus Spania la sapă de lemn. Don Quijote s-ar fi simţit bine în Spania modernă. Oraşe fantomă, autostrăzi părăsite, trenuri de mare viteză cu care nu circulă nimeni, aeroporturi unde aterizează 15 oameni pe lună. Au costat ţara zeci de miliarde de euro, iar acum a venit şi nota de plată.  Spania îşi plăteşte anii de cheltuieli nesăbuite, scrie “Le Figaro” . Ţara are datorii de peste 2.000 de miliarde de dolari, iar costul banilor de împrumut devine tot mai mare – în urmă cu câteva zile, randamentul obligaţiuilor spaniole a ajuns de aproape 7%, procent considerat nesustenabil. Iar următorul guvern va trebui să aducă deficitul la 4,4% din PIB în 2012. Adică să taie 17 miliarde de euro. O măsură extrem de dificilă în contextul în care spaniolii s-au obişnuit cu o administraţie care ani la rând a cheltuit miliarde pe tot felul de proiecte faraonice cărora astăzi nimeni nu le mai găseşte utilitatea.  Este emblematică o întâmplare din 2009. Autorităţile spaniole i-au prezentat atunci preşedintelui Barack Obama, venit în vizită, AVE (trenul de mare viteză din Spania). Obama, bine crescut, nu şi-a ascuns admiraţia. Apoi, a adăugat că îi pare rău că Statele Unite nu sunt suficient de bogate pentru a-şi permite un asemenea lux. Spania are azi 2.200 de kilometri de căi ferate de mare viteză, un record european – Franţa vine abia pe locul al doilea. Preţul a fost însă uriaş. Mai ales că unele staţii au fost făcute doar în funcţie de calcule clientelare şi nicidecum în urma unor studii de rentabilitate. De pildă, la Guadalajara, un oraş de 80.000 de locuitori, coboară în medie din AVE…19 călători pe zi! Gara a costat nu mai puţin de 10 milioane de euro. Mai multe in Adevarul

Advertisements