În Europa: 22 Noiembrie 2011 – „ Mini-Nabucco “

Posted on 22/11/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 21 Noiembrie 2011; Guvernele socialiste pică pe capete în Europa; Pieţele nu se lasă convinse de schimbările din Spania, Italia, Grecia; Serviciile de informaţii militare slovace, acuzate că au interceptat telefoanele jurnaliştilor; Mini-Nabucco, un nou gazoduct realizat de Bulgaria şi Turcia; Belgia: Premierul desemnat şi-a prezentat demisia; Neonaziştii: să-i interzici sau nu? Naţiune, stat naţional, uniune statală.

Bursele Internationale 21 Noiembrie 2011. În Asia, acţiunile au scăzut ieri, pe fondul temerilor potrivit cărora expansiunea economiei regiunii încetineşte. Un impact negativ asupra burselor l-a avut şi faptul că parlamentarii americani nu au reuşit, la finele săptămânii trecute, să ajungă la o înţelegere în privinţa măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a scăzut cu 0,3%, la 8.348,27 puncte, Straits Times al pieţei din Singapore – cu 1,2%, la 2.697,98, Kospi al celei din Seul – cu 1%, la 1.820,03. Acţiunile tranzacţionate la bursele europene au urmat un curs descendent ieri, pe fondul semnalelor potrivit cărora parlamentarii SUA nu vor reuşi să ajungă la un acord privind reducerea cheltuielilor bugetare. La ora 16.50 (ora României), indicele Athex al pieţei din Atena a scăzut cu 3,2%, la 689,90 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 2,6%, la 2.918,05, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 2,4%, la 5.659,95. New York Stock Exchange a incheiat in scadere prima sedinta a saptamanii demoralizata de impasul politic privind reducerea deficitului din Statele Unite si de criza tot mai profunda din Europa: Dow Jones a pierdut 2,11%, iar Nasdaq 1,92%.  Dow Jones Industrial Average a scazut cu 248.85 puncte la 11,547.31 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie a pierdut 49.36 puncte incheind la 2523.14 de puncte. Si Standard & Poor 500 a fost in scadere cu 1,86% (22.67 puncte) la 1,192.98 puncte. Dow, care a pierdut deja 3% saptamana trecuta, a evoluat in sesiuna de luni la nivelul cel mai scazut din ultima luna.Bursa si HotNews.

Guvernele socialiste pică pe capete în Europa. Sătulă de şomajul ridicat, Spania a ales austeritatea conservatoare. Cu un “palmares” care cu­prin­de cea mai ridicată rată a şomajului din Europa şi o revenire economică anemică, guvernul socialist spaniol a de­venit al cincilea executiv european răs­turnat de puseurile crizei datoriilor, după ce Italia şi Grecia au numit noi premieri, iar irlandezii şi portughezii şi-au “concediat” liderii după ce aceştia au cerut ajutor financiar internaţional. În acest context, liderul Partidului Popular (PP) spaniol Mariano Rajoy a ob­ţinut cea mai mare majoritate parlamentară la o alegere din ultimul sfert de secol, ceea ce-i dă mai mult spaţiu de manevră pentru a re­pune pe picioare economia fragilă a ţării, scrie Bloomberg. Partidul Popular a câştigat alegerile parlamentare cu 44,5% din voturi şi a obţinut 186 dintre cele 350 de locuri din Parlament. Contracandidatul socialist Alfredo Perez Rubalcaba a reuşit să atragă 28,7% din voturi, iar partidul său a obţinut 110 locuri în parlament. Aceste rezultate sunt cele mai rele pentru socialişti de la revenirea Spaniei la democraţie, în 1978. “Din punctul de vedere al pieţelor, majoritatea parlamentară a Partidului Popular este exact ceea ce a prescris medicul”, a afirmat Nicholas Spiro, analist la Spiro Sovereign Strategy. Rajoy a promis că va reduce deficitul bugetar şi va recâştiga creditul de top pentru Spania, economie care, susţinută doar de motoarele exporturilor şi turismului, ar putea intra din nou în recesiune anul viitor. El a avertizat însă că nu va putea face miracole pentru a scoate ţara din criza economică acută în care se află, scrie The Telegraph. Aduce Ziarul Financiar.

Pieţele nu se lasă convinse de schimbările din Spania, Italia, Grecia. Principalul indicator al bursei de la Madrid a scăzut cu 1,2 la sută luni dimineaţă, la deschidere, în ciuda faptului că au câştigat conservatorii, care au anunţat planuri mari de reforme.  Conservatorii spanioli au obţinut o victorie categorică la alegerile legislative de duminică, dar promisiunile lor privind aplicarea unor noi măsuri de austeritate nu au reuşit să calmeze pieţele financiare. Primele de risc pentru obligaţiunile guvernelor spaniol, italian şi francez au crescut din nou luni, investitorii orientându-se către bondurile germane, iar acţiunile europene au scăzut după ce Moody’s a avertizat în legătură cu ratingul de credit al Franţei. „Criza loveşte în nucleul zonei euro. Nu trebuie să ne facem iluzii în legătură cu aceasta”, a declarat comisarul european pentru Economie şi Afaceri Monetare, Olli Rehn, citat de Reuters. Pe piaţa muncii, PP vrea să reducă numărul salariilor compensatorii în caz de concediere, să decupleze creşterile de salarii de inflaţie, să instituie productivitatea drept criteriu pentru creşterile salariale şi să impună negocierea salarială la nivel de companie şi nu la nivel de ramură. În sectorul bancar, conservatorii vor să oblige băncile să evalueze proprietăţile la preţul pieţei şi ulterior să recapitalizeze băncile care rămân cu deficite importante, existând posibilitatea de a solicita finanţare din fondul de salvare financiară european. Partidul Popular are în vedere şi o consolidare a sectorului bancar, după măsurile luate de Executivul socialist. Mai multe in Cronica Europeana.

Serviciile de informaţii militare slovace, acuzate că au interceptat telefoanele jurnaliştilor. Serviciile de informaţii militare slovace au ajuns în vizorul Parchetului general, luni, în urma unor suspiciuni privind eventuale interceptări ilegale ale telefoanelor jurnaliştilor. Ne-am aplecat asupra acestei afaceri în urma acuzaţiilor presei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului general Jana Tokoloyova.  Jurnaliştii de la cotidianul Pravda şi de la postul de televiziune TA3 au fost plasaţi sub supraveghere, potrivit Pravda şi cotidianului Novy Cas de luni. Principalul tabloid slovac, Novy Cas susţine că deţine documente ale serviciilor de informaţii militare cu transcrierea interceptărilor telefonice, care conţin elemente sensibile cu privire la starea de sănătate şi viaţa intimă a persoanelor vizate. Premierul în exerciţiu, Iveta Radicova, a anunţat luni că l-a convocat pe ministrul Apărării, Lubomir Galko, responsabil cu serviciile militare. Ea s-a pronunţat pentru deschiderea unei anchete parlamentare. Galko s-a apărat de acuzaţiile formulate de cele două ziare. Potrivit lui, serviciile militare de informaţii au recurs la interceptări telefonice doar în colaborare cu poliţia şi cu autorizarea justiţiei. Mediafax

Mini-Nabucco, un nou gazoduct realizat de Bulgaria şi Turcia. Bulgaria şi Turcia vor construi un nou gazoduct, mini-Nabucco, prin care Sofia va primi între 1 şi 3 miliarde de metri cubi de gaze din Azerbaidjan. Alte 6-7 miliarde vor fi tranzitate în direcţia Europei Centrale. Proiectul prin care se urmăreşte diversificarea surselor energetice va fi realizat în următorii doi ani, a declarat ministrul bulgar al Economiei, care a avut convorbiri cu omologul său turc. Prin Bulgaria vor fi tranzitate anual 10 miliarde mc de gaze azere din 2013, când va intra în funcțiune un nou gazoduct de 77 de kilometri care va face legătura cu Turcia. Decizia a fost anunțată în urmă întâlnirii de la Istanbul a ministrului Economiei și Energeticii Traicio Traikov cu omologul său turc Taner Yildaz. Gazele azere au fost asigurate prin semnarea unui acord azero-turc care prevede exportul din fosta republică sovietică a 16 miliarde mc pe an. 6 miliarde sunt destinate Turciei, iar restul vor fi tranzitate spre Europa Centrală prin Grecia și Bulgaria. „Această cantitate va putea să crească”, a declarat ministrul bulgar. Un alt gazoduct va face legătura între orașul elen Komotini și Stara Zagora în Bulgaria. Primele cantități de gaze vor sosi la finele anului 2013, iar legătura cu sistemul elen de gazoducte este realizată cu bani din fondurile Uniunii Europene. O parte din gazele azere vor fi tranzitate prin aceasta conductă. Bulgaria va putea primi din Turcia și gaze de la terminale sale pentru gaze lichefiate. În acest mod, Sofia va slăbi dependența de importul de gaze rusești. Traikov a declarat că, în 2020, nici un producător nu va controla mai mult de 50% din piața bulgară. Aceasta înseamnă de fapt că livrările realizate de concernul Gazprom vor fi reduse la jumătate. RFI

Belgia: Premierul desemnat şi-a prezentat demisia. Premierul desemnat al Belgiei, socialistul Elio Di Rupo, şi-a prezentat luni regelui Albert al II-lea demisia din cauza ‘blocării’ negocierilor cu privire la buget în vederea formării unui nou guvern, a anunţat palatul regal. Regele ‘îşi menţine în suspans decizia’ şi le-a cerut celor şase partide care iau parte la aceste negocieri să ‘ia în calcul consecinţele unui eşec’, în condiţiile în care criza politică a împlinit 526 de zile, conform unui comunicat al palatului. Luni dimineaţa, agenţia de presă Belga a anunţat că partidele politice care încearcă să formeze un guvern cu puteri depline nu au reuşit să ajungă la un acord în noaptea de duminică spre luni din cauza unui blocaj prelungit asupra bugetului pentru anul viitor. Coaliţia trebuie să se pună de acord asupra bugetului federal pentru 2012, ce ar trebui să prevadă economii importante pentru a se evita riscul ca Belgia să cadă victimă crizei datoriilor din zona euro. Regele Albert al II-lea a subliniat încă o dată săptămâna trecută ‘urgenţa’ ajungerii la un acord privind formarea unui guvern. Belgia este fără guvern cu puteri depline din aprilie 2010, iar ratele sale de împrumut au ajuns la niveluri record în contextul crizei datoriilor. Premierul în exerciţiu Yves Leterme şi Comisia Europeană au făcut în ultimele săptămâni presiuni constante pentru ca Belgia să obţină un buget care să aducă deficitul public sub limita de 3% din PIB în 2012. În cazul în care nu se va atinge această ţintă, Belgia riscă să fie sancţionată de executivul european. Agerpres

Neonaziştii: să-i interzici sau nu? Poate fi interzicerea partidului neonazist soluţia pentru combaterea extremismului de dreapta în Germania? Partidele şi societatea civilă dezbat subiectul iar părerile sunt împărţite. În principiu, Stânga, succesoare a comuniştilor est-germani, este vioara întâi, când vine vorba despre scoaterea în ilegalitate a naziştilor. Iată însă că una dintre vocile care se opun unui asemenea demers vine chiar din interiorul Stângii: vicepreşedintele Bundestagului, Petra Pau, reprezentanta post-comuniştilor în staff-ul camerei inferioare a Parlamentuluui federal, crede că interdicţia ar fi o replică nefericită. Germania, a explicat Pau într-un interviu televizat, “are de-a face cu o reţea – care, însă, nu este neapărat legată de acest partid”. Iar circulaţia ideilor de tip neonazist în societatea germană nu ar fi combătută printr-o asemenea decizie politică sau juridică. Pe de altă parte, Pau a criticat “finanţarea”, de către serviciile secrete germane, a unei reţele de cârtiţe infiltrate în cercurile de extremă dreaptă, care se ocupă, de fapt, de ştergerea indiciilor ce ar putea duce la identificarea persoanelor acuzabile de instigare la crime de natură rasistă. Pau a răspuns, în acest fel, nu doar colegilor ei de partid, ci şi dreptei conservatoare, din rândurile cărora oficiali cum ar fi Lorenz Caffier, ministrul de Interne al landului Mecklenburg – Pomerania Anterioară, susţin că metodele războinice la care face recurs NPD pentru a schimba ordinea socială sunt neconstituţionale şi implică interdicţia. Şi, totuşi, comentează politicianul ecologist Christian Ströbele, o decizie judecătorească ar desfiinţa o interfaţă, doar: “Oamenii rămân acolo. Poate vor organiza un alt partid, poate vor acţiona din ilegalitate”. Mai multe in Deutsche Welle.

Naţiune, stat naţional, uniune statală. Am sa incerc sa inaugurez aceasta serie de articole pe “teme europene” cu un mic prolog, in care voi mentiona cateva date din istoria recenta a continentului in care traim. Ma voi folosi in aceasta introducere de ajutorul oferit de cativa istorici moderni, doi dintre ei contemporani noua. In primul rand ar fi raposatul Arnold J. Toynbee (1889 – 1975), al doilea – Niall Ferguson (n. 1964) si ultimul Neagu Djuvara. Daca pe primul il respect fara a-l iubi, pe al doilea il inteleg fara a fi de acord cu multe din tezele lui, iar pe al treilea il iubesc si respect – chiar daca unele dintre tezele lui sunt putin anacroniste, le accept instinctiv. Statul national a distrus in Europa o sumedenie de natiuni. Referindu-se la dezintegrarea Imperiului Otoman si situatia din Balcani si Asia Mica, scria respectabilul istoric ca dezintegrarea Imperiului Otoman si formarea   statului national Turc a provocat de facto primul holocaust din istoria moderna, cel al armenilor si a dezradacinat sute de mii de oameni, crestini greci, din Asia Mica. Este mai mult decat clar ca ranile produse sunt departe de a se fi vindecat. O vedem in animozitatile  dintre greci si turci pretudindeni, dar in special intr-un stat membru al Uniunii Europene, Cipru. Dupa acest episod tragic si aceste rani inca nevindecate, cum ar putea convietui aceste doua popoare intr-o entitate unificatoare! Mai multe in Cronica Europeana.

Advertisements