În Europa: 23 Noiembrie 2011 – “Ciumă financiară”

Posted on 23/11/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 22 Noiembrie 2011; Băncile austriece îşi trec sucursalele din Europa de Est la dietă. BCR, Raiffeisen şi Unicredit din România vor trăi din resurse proprii; Summit crucial pentru Europa în decembrie. Până atunci pieţele sfâşie ţările bucată cu bucată; Zăngănit de arme; Lavrov vine la Chişinău după întâlnirea Filat-Smirnov; Parlamentul ungar a adoptat noua lege privind impozitele pe 2012, cu un TVA de 27%, nivel record în UE;Franţa şi-a pierdut deja ratingul de top în ochii investitorilor, iar Spania se împrumută mai scump decât Grecia.

Bursele Internationale 22 Noiembrie 2011. În Asia, acţiunile au scăzut ieri, în majoritate, pentru a şasea zi la rând, după ce comisia senatorială din SUA nu a reuşit să ajungă la un acord privind reducerea deficitului bugetar. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a scăzut cu 0,4%, la 8.314,74 puncte, S&P/ASX 200 al celei din Sydney – cu 0,7%, la 4.133, Hang Seng al pieţei din Hong Kong a crescut cu 0,1%, la 18.251,60. Acţiunile societăţilor listate la bursele europene au mai câştigat teren ieri, în a doua parte a zilei. Anterior, acestea scăzuseră întrucât Statele Unite ale Americii au raportat, pentru trimestrul al treilea, un avans economic inferior aşteptărilor. La ora 16.50 (ora României), indicele FTSE MIB al pieţei din Milano a scăzut cu 0,7%, la 14.410,14 puncte, DAX al Bursei din Frank-furt – cu 0,4%, la 5.583,76, CAC 40 al celei din Paris a urcat cu 0,5%, la 2.909,72. New York Stock Exchange a incheiat usor ezitant sesiunea de marti marcata de problemele economice neasteptate ale SUA si de cresterea tensiunilor din zona datoriilor suverane din UE: Dow Jones a pierdut 0,46%, iar Nasdaq 0.07 %. Dow Jones Industrial Average a cedat 53.39 puncte si a coborat la 11,493.72 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, a pierdut 1.86 incheind la 2521.28 de puncte. Si indicele Standard & Poor 500 a scazut pe partea sa cu 0.41% (4.94 puncte) la 1,188.04 puncte. Dow Jones nu a terminat mai jos de pragul celor 11.500 de puncte din 17 octombrie.Bursa si HotNews.

Băncile austriece îşi trec sucursalele din Europa de Est la dietă. BCR, Raiffeisen şi Unicredit din România vor trăi din resurse proprii. rei mari bănci austriece care au activitate şi pe piaţa din România – filiala austriacă a UniCredit, Erste Group şi Raiffeisen Bank International – nu vor mai spori creditarea în Europa Centrală şi de Est decât în funcţie de creşterea refinanţării locale sustenabile, potrivit unui anunţ al Băncii Centrale a Austriei şi a Autorităţii Pieţelor Financiare din Austria. Măsura are ca scop „promovarea structurii de refinanţare a filialelor” şi, pentru a putea acorda credite, băncile – în România BCR, UniCredit Ţiriac şi Raiffeisen – trebuie să atragă mai multe depozite de pe piaţa locală, să lanseze emisiuni de obligaţiuni şi să obţină finanţare de la instituţii financiare internaţionale, reducând eforturile băncilor-mamă de a asigura surse de finanţare pentru operaţiunile locale. „Acest set de măsuri va oferi un model de creştere sustenabil atât pentru economiile din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, cât şi pentru băncile active în regiune, indiferent de ciclurile pronunţate de creştere-scădere. Aceste măsuri vor aduce beneficii pentru stabilitatea pieţelor financiare locale, dar şi expunerea Austriei în regiune va deveni mai sustenabilă”, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale Austriece, Ewald Nowotny. În viitor, subsidiarele care sunt expuse în mod special trebuie să se asigure că raportul dintre împrumuturil noi şi refinanţarea locală nu depăşeşte 110 la sută, potrivit comunicatului Băncii Naţionale a Austriei. Cronica Europeana.

Summit crucial pentru Europa în decembrie. Până atunci pieţele sfâşie ţările bucată cu bucată. Decembrie va fi o lună de răscruce pentru Europa, care încearcă cu disperare să găsească soluţii unei crize care până acum a trecut peste toate mijloacele de apărare ale ţărilor europene. Până atunci pieţele financiare sfâşie Europa bucată cu bucată. Franţa a intrat şi ea în groapa cu lei, fiind la un pas să-şi piardă ratingul de top. La summitul liderilor UE de pe 9 decembrie de la Bruxelles se va discuta modificarea tratatului UE, măsură asupra căreia insistă cu hotărâre Germania şi care este considerată de aceasta ca o oportunitate de consolidare a integrării din zona euro. De asemenea, până în decembrie miniştrii de finanţe din zona euro vor să găsească soluţii concrete pentru a majora puterea de foc a mecanismului de salvare a zonei euro, FESF, la 1.000 mld. euro. Germania este privită ca singurul stat cu o putere suficient de mare pentru a scoate zona euro din criză, însă Berlinul s-a opus până acum oricăror încercări neortodoxe de a scoate uniunea monetară din impas. Însă sub presiunea crizei, care începe să-i afecteze economia, cea mai mare din Europa, Germania pare dispusă să renunţe la opoziţia pe care o are faţă de măsurile anticriză mai radicale cerute de pieţele financiare şi de unele state membre ale UE precum introducerea obligaţiunilor comune sau permiterea Băncii Centrale Europene să cumpere mai multe datorii ale ţărilor cu probleme. Schimbarea de atitudine vine însă cu un preţ, un acord cu partenerii europeni pentru modificarea tratatelor europene pentru a include dreptul de implicare în politicile bugetare ale statelor indisciplinate financiar. “Germania va acţiona de îndată ce va avea încredere în capacitatea noastră de a gestiona împreună economia”, a declarat comisarul european pentru piaţa internă, Michel Barnier, citat de EUObserver. Ziarul Financiar.

Zăngănit de arme. Uniunea Europeană îndeamnă Rusia să nu pună obstacole în calea proiectului transcaspic, ameninţând, în caz contrar, cu blocarea conductei South Stream. Concurenţa pentru aprovizionarea cu gaze a Europei ar putea escalada într-un conflict armat în Marea Caspică. Preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, a calificat, luni, construcţia gazoductului Transcaspic între Turkmenistan şi Azerbaidjan drept problematic. Şi experţii ruşi avertizează că, dacă cele două state nu i-au în calcul opoziţia Moscovei, s-ar putea repeta scenariul din Georgia, din august 2008. Cu toate acestea, Uniunea Europeană îndeamnă Rusia să nu pună obstacole în calea proiectului transcaspic, ameninţând, în caz contrar, cu blocarea conductei South Stream. Nu numai preşedintele Nazarbaiev a avertizat că nu este posibilă demararea acestui proiect fără avizul tuturor ţărilor riverane Mării Caspice, ci şi Ministerul rus al Afacerilor Externe şi preşedintele rus, Dmitri Medvedev. Azerbaidjanul şi Turkmenistanul au anunţat că gazoductul va fi construit în sectoarele maritime naţionale ale ambelor ţări şi că alte state nu pot dicta ce se poate şi ce nu se poate în aceste zone, mai ales că toate statele riverane Mării Caspice exploatează deja petrol şi gaze în sectoarele lor maritime. Cu toate acestea, Moscova insistă asupra faptului că împărţirea în sectoare naţionale a fost pur convenţională şi că cele cinci ţări nu au semnat o convenţie-cadru cu privire la statutul juridic al Mării Caspice. În consecinţă, niciun stat nu are dreptul de a construi o conductă pe sub Marea Caspică, chiar şi în sectorul naţional. Adevarul

Lavrov vine la Chişinău după întâlnirea Filat-Smirnov. Întâlnirea de ieri a premierului moldovean Vlad Filat cu şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol Igor Smirnov, urmată de vizita de astăzi la Chişinău a şefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, naşte controverse. În timp ce unii susţin că Vlad Filat „trebuia să-l bage pe Smirnov într-un sac şi să-l aducă la Chişinău pentru a fi judecat”, ministrul moldovean de Externe numeşte cele două evenimente „diplomaţie raţională şi echilibrată”. Multora de la Chişinău le pare stranie întâlnirea de ieri a premierului Vlad Filat cu Igor Smirnov. Ei se întreabă de ce prim-ministrul Filat a acceptat să se întâlnească cu liderul transnistrean acum, când acesta se află în campanie electorală, a pierdut sprijinul Moscovei şi, cel mai probabil va fi înlocuit la aşa-zisele „alegeri prezidenţiale” din Transnistria din 18 decembrie cu noua miză a Kremlinului, Anatolii Kaminski? În replică, premierul Vlad Filat le-a spus celor care îşi pun asemenea întrebări că „reglementarea  conflictului transnistrean nu vizează procese electorale”. Vlad Filat: „Din punctul meu de vedere a fost o întâlnire necesară, utilă şi rezultativă. Am convenit că pe 30 noiembrie – 1 decembrie, la Vilnus, va avea loc prima rundă a negocierilor oficiale în formatul 5+2, o întâlnire importantă, deoarece urmează să stabilim atât principiile care vor sta la baza negocierilor, dar şi agenda pentru perioada ulterioară. Reglementarea conflictului transnistrean este un proces pe care trebuie să-l realizăm prin paşi concreţi şi avem la bază o abordare pragmatică, profesionistă”. Discuţiile Filat-Smirnov s-au încheiat cu semnarea unei declaraţii comune prin care părţile îşi exprimă disponibilitatea de a relua negocierile oficiale. Semnarea declaraţiei a fost, însă, criticată de anumiţi lideri de opinie. Ei au analizat documentul prin prisma afirmaţiei repetate ostentativ în ultima vreme de liderul transnistrean Igor Smirnov, potrivit căreia „Transnistria va accepta reluarea negocierilor numai pe picior de egalitate cu Chişinăul”. De altfel, după întâlnirea de ieri, Smirnov a spus că Declaraţia semnată prevede anume acest lucru. Deutsche Welle

Parlamentul ungar a adoptat noua lege privind impozitele pe 2012, cu un TVA de 27%, nivel record în UE. Parlamentul ungar a adoptat marţi legea privind impozitele pentru 2012, care prevede creşterea TVA la 27%, informează MTI şi AFP. Taxa pe valoarea adăugată, care era până acum de 25%, devine astfel cea mai mare din Uniunea Europeană /UE/.  Legea, care prevede de asemenea creşteri de impozite pentru microîntreprinderi, a fost adoptată cu 232 de voturi pentru, în timp de 72 de deputaţi au votat împotrivă. Fidesz, partidul premierului conservator Viktor Orban, deţine o majoritate de două treimi în Parlament. Adoptarea acestui act legislativ intervine într-un context economic tensionat în Ungaria, care a fost nevoită să solicite asistenţa Fondului Monetar Internaţional /FMI/ şi a Comisiei Europene, din cauza dificultăţilor întâmpinate în a găsi finanţare pe pieţe. Ţara central-europeană şi-a pierdut credibilitatea după o serie de măsuri luate de guvern vizând reducerea deficitului, cum au fost naţionalizarea fondurilor de pensii şi majorarea drastică a impozitelor percepute băncilor sau companiilor din anumite sectoare, îndeosebi telecomunicaţii. Nu a fost lansată însă nicio reformă de fond, ceea ce preocupă mai ales agenţiile de rating. Comisia Europeană a confirmat luni primirea din partea Ungariei a unei cereri pentru o posibilă asistenţă financiară de la Uniunea Europeană de tip preventiv, o solicitare similară fiind adresată Fondului Monetar Internaţional. În urmă cu 3 ani, Ungaria a devenit prima ţară din Uniunea Europeană care a beneficiat de asistenţă financiară mixtă de la UE, FMI şi Banca Mondială, Budapesta beneficiind în total de 20 de miliarde de euro. Agerpres

Franţa şi-a pierdut deja ratingul de top în ochii investitorilor, iar Spania se împrumută mai scump decât Grecia. Pieţele financiare şi-au pierdut răbdarea cu Franţa şi nu mai aşteaptă ca statul să-şi piardă ratingul de top “AAA” pentru a-l penaliza, iar Spania, stat cu o economie şi sistem financiar fragile şi cu cel mai ridicat şomaj din Europa, a ajuns să se împrumute de pe pieţe mai scump decât Grecia, stat aflat în pragul falimentului, semn că flagelul datoriilor suverane a început să macine inima zonei euro. Diferenţa dintre dobânzile plătite pentru a se finanţa de statul francez şi cele ale Germaniei au ajuns la niveluri fără precedent de la introducerea euro. Astfel, spread-ul dintre randamentul obligaţiunilor germane cu maturitatea la zece ani şi cel al titlurilor similare franceze a fluctuat ieri la aproximativ 155 puncte de bază (1,55 puncte procentuale), după ce săptămâna trecută a atins 200 puncte de bază, cel mai ridicat nivel de după 1990. În aprilie această diferenţă era de numai 28 puncte de bază. Randamentul obligaţiunilor franceze cu maturitatea la zece ani se situa marţi la 3,47%, la mijlocul distanţei dintre dobânzile Olandei, stat de asemenea cu rating maxim “AAA”, şi cele ale Belgiei, care are calificativul “Aa1” (Moody’s). Dobânzile acceptate de Franţa sunt cu peste un punct procentual mai ridicate decât cele plătite de Marea Britanie, care are de asemenea ratingul AAA, scrie Bloomberg. Spania a plătit mai scump decât Grecia şi Portugalia pentru a vinde titluri de trezorerie cu scadenţa la trei luni, în condiţiile în care vicepreşedintele Partidului Popular, care a câştigat duminică alegerile generale, a anunţat că Spania are nevoie de un acord la nivelul zonei euro “pentru a salva şi garanta solvenţa” datoriei de stat pentru că nu-şi permite să se finanţeze la dobânzi tot mai mari, de peste 7%. Trezoreria Spaniei a vândut ieri titluri la trei şi şase luni în valoare de 2,98 mld. euro, însă a fost nevoită să plătească, în ceea ce a reprezentat prima ieşire pe pieţele financiare după alegerile de la sfârşitul săptămânii trecute, randamente record de la intrarea în zona euro şi de două ori mai mari faţă de licitaţiile precedente. Ziarul Financiar.