În Europa: 24 Noiembrie 2011 – “Nisipuri mişcătoare”

Posted on 24/11/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 23 Noiembrie 2011; Licitaţia de obligaţiuni a Germaniei, un dezastru. Bundesbank preia titlurile nevândute; Grecia, Spania şi Italia. Nisipuri mişcătoare; Istoria retragerilor din Afganistan semnalează destabilizare; Medvedev ameninta ca Rusia se retrage din Tratatul START si avertizeaza asupra revenirii la Razboiul Rece; Europa datornică: Jocul dobânzi-risc de neplată, faza pe ţări. Liga în care joacă România.

Bursele Internationale 23 Noiembrie 2011. Acţiunile de pieţele din Asia au urmat un curs descendent ieri, ca urmare a aprobării unei taxe miniere în Australia şi a revizurii în scădere a datelor privind avansul economiei SUA. Indicele S&P/ASX 200 al bursei australiene a coborât cu 2%, la 4.051 puncte, Kospi al celei sud-coreene – cu 2,4%, la 1.783,10, Hang Seng al pieţei din Hong Kong – cu 2,1%, la 17.864,40. Bursele din Japonia au fost închise ieri (sărbătoare naţională). Cele mai multe dintre acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au scăzut ieri, după ce Germania a eşuat în licitaţia de obligaţiuni pe zece ani, plasând numai 60% din ţinta stabilită. La ora 16.50 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,6%, la 5.175,65 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 0,6%, la 2.854,30, DAX al Bursei din Frankfurt a urcat cu 0,1%, la 5.544,97. New York Stock Exchange a incheiat sedinta de tranzactionare de miercuri in scadere puternica, pe fondul perspectivelor adancirii crizei din zona euro, care s-ar putea rasfrange acum si asupra Germaniei, dupa esecul vanzarii obligatiunilor germane pe 10 ani: Dow Jones a pierdut 2.05%, iar Nasdaq 2,43%.  Potrivit cifrelor definitive de la inchidere, indicele Dow Jones Industrial Average a scazut cu 236.17 puncte la 11,257.55 puncte, iar Nasdaq, indicele dominat de tehnologie, a pierdut 61.20 puncte, ajungand in final la 2460.08 de puncte. Indicele Standard & Poor 500 a scazut cu 2,21% (26.25 puncte), pana la 1,161.79 puncte. Bursa   si  HotNews.

Licitaţia de obligaţiuni a Germaniei, un dezastru. Bundesbank preia titlurile nevândute. Licitaţia de vânzare de obligaţiuni, în cadrul căreia Germania nu a vândut miercuri mai mult de 60% din suma totala de 6 miliarde de euro este considerată de către specialişti un “dezastru”, iar Bundesbank a fost nevoită să preia titlurile pentru care nu au existat cumpărători, relatează Reuters.  Procentajul de obligatiuni germane de referinţă retrase de Bundesbank, banca centrală a Germaniei, în pondere de 39%, este cel mai ridicat din iulie 1999, iar Agenţia care administrează datoria statului a renunţat să mai vanda obligaţiuni de 2,36 miliarde de euro investitorilor şi a plasat numai 3,64 miliarde de euro din totalul de 6 miliarde de euro vizat, la un randament de 1,98%.   “Este un dezastru. Nu este un semn bun, este cea mai slabă licitaţie neacoperită din acest an şi nu este de mirare că randamentul obligaţiunilor a crescut în piaţă din aceasta cauză”, a preyizat Marc Ostwald, analist la compania Monument Securities din Londra. Cronica Europeana.

Grecia, Spania şi Italia. Nisipuri mişcătoare. Banca centrală a Greciei a anunţat că este necesar un efort comun general pentru a evita îndepărtarea ţării din Zona Euro. În cazul în care Grecia părăseşte comunitatea monedei unice, ţara sud-est europeană va reveni la standardele de viaţă de acum câteva decenii, avertizează instituţia financiară. În acest timp, pieţele financiare nu dau semne de revenire pe fondul instabilităţii altor două state europene, Italia şi Spania. Banca centrală greacă a cerut noii coaliţii guvernamentale conduse de fostul vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, Lucas Papademos, să restabilească încrederea în economia naţională, să redreseze problemele financiare ale ţării şi să creeze premisele creşterii economice. „Avem două obiective naţionale pe care trebuie să le urmărim acum cu orice preţ”. Raportul băncii centrale mai indică faptul că economia Greciei, care intră în al cincilea an de recesiune, va scădea cu 5,5% sau chiar mai mult anul acesta şi nu va reveni pe creştere până în 2013, atunci când va creşte cu numai 1%. Principala urgenţă o constituie pentru Grecia deblocarea până la 15 decembrie a celei de-a şasea tranşe de 8 miliarde de euro din totalul de 110 miliarde acordate în mai 2010 în cadrul primului plan de salvare, îngheţat din cauza întârzierilor în ce priveşte redresarea bugetară şi reformele. Randamentul obligaţiunilor emise de băncile italiene a urcat la un nivel care indică „nerecomandat pentru investiţii”, ameninţând să împiedice în continuare accesul instituţiilor de credit din Italia la finanţare pe pieţele de profil. Premierul şi miniştrii sunt oameni fără de partid, dar activitatea ministerelor este blocată din cauza neînţelegerilor dintre partide pentru desemnarea secretarilor de stat şi a şefilor de departamente. Deci miniştrii nu au libertatea să îşi desemneze principalii colaboratori. In Spania, noul premier, Mariano Rajoy, trebuie să îşi formeze echipa, trebuie să prezinte programul. Ştim că, în campanie, acesta nu a vorbit despre program, a evitat subiectul, insistând numai pe beneficiile schimbării de echipă. În ceea ce priveşte programul, bursele vor să vadă dacă Rajoy nu va face altceva decât să reediteze programul lui Zapatero, adică austeritate bazată pe tăieri bugetare, sau dacă, dimpotrivă, are alt plan. RFI.

Istoria retragerilor din Afganistan semnalează destabilizare. Securitatea Germaniei depinde de stabilitatea Afganistanului, a declarat astăzi cancelarul Angela Merkel, cerând Bundestagului să îmbrăţişeze ideea prezenţei federale în ţara de la poalele Hindukuşului şi după încheierea retragerii militare, din 2014. Pentru Germania, 2014 – termenul stabilit pentru retragerea definitivă a misiunii militare internaţionale – nu înseamnă sfârşitul poveştii din Afganistan. Cancelara Angela Merkel a declarat, în această dimineaţă, în faţa Bundestagului, că Republica Federală va sta alături de ţara de la poalele Hindukuşului şi după ce mandatul internaţional va fi luat sfârşit. Berlinul, a explicat şefa Executivului german în faţa deputaţilor, nu îşi poate permite ca Afganistanul să redevină o sursă de pericol terorist: “Este important să ne aducem aminte că suntem în Afganistan pentru Afganistan dar şi pentru propria noastră securitate. Şi nu dorim să avem, după 2014, un stat instabil şi deschis terorismului internaţional”. Viitorul relaţiei dintre Germania şi Afganistan va fi schiţat cu ocazia apropiatei conferinţe ce va avea loc, în primele zile ale lui decembrie, la Bonn – acolo unde, cu exact zece ani în urmă, la puţin timp după ce terorismul internaţional devenea epicentrul întregii evoluţii globale, avea loc prima reuniune a comunităţii internaţionale având ca obiectiv elaborarea unei strategii de dezvoltare post-talibană a ţării din inima Asiei. De altfel, Peter Wittig , ambasadorul Germaniei pe lângă Naţiunile Unite. Mai multe pe portalul Deutsche Welle

Medvedev ameninta ca Rusia se retrage din Tratatul START si avertizeaza asupra revenirii la Razboiul Rece. Presedintele Dmitri Medvedev a avertizat miercuri ca Rusia ar putea abandona noul tratat de dezarmare nucleara START, semnat cu Statele Unite, cu riscul de a se reveni la epoca Razboiului Rece, daca nu se ajunge la un acord intre cele doua tari asupra scutului american antiracheta, relateaza AFP. El a subliniat, intr-o conferinta de presa, ca Rusia isi va accelera dezvoltarea potentialului de atac nuclear daca nu se ajunge la un acord cu occidentul asupra scutului antiracheta, potrivit agentiei RIA Novosti. “Sper ca la acele probleme ridicate impreuna cu prietenul meu, presedintele SUA, Barack Obama, vor veni raspunsuri si vom putea elabora un model de colaborare legat de sistemul de aparare aeriana. Daca nu vom reusi acest lucru, vom fi obligati la masuri de raspuns, ceea ce nu dorim absolut deloc, adica sa vorbim despre dezvoltarea potentialului nostru nuclear de atac: ar fi un scenariu dintre cele mai rele posibile, pentru ca acest scenariu ne-ar arunca inapoi in razboiul rece”, a spus Medvedev, citat de RIA Novosti. Declaratiile lui Medvedev vin pe fondul anuntarii de catre Romania si SUA a amplasarii elementelor scutului american anti-racheta in localitatea Deveselu – un pas important pe drumul constituirii scutului american in Europa Centrala si de Est. Rusia s-a aratat in repetate rinduri iritata de colaborarea militara strinsa intre SUA si statele din zona controlata pina in urma cu doua decenii de fosta URSS. HotNews

Europa datornică: Jocul dobânzi-risc de neplată, faza pe ţări. Liga în care joacă România. Riscul de neplată pentru Italia, Spania sau Ungaria este considerat de către investitori ca fiind mai mare decât cel pentru România. Asta în pofida ratingului de ţară care le plasează în segmentul investment grade, ceea ce nu e cazul ţării noastre. Totodată, din motive care exced evoluţiile din economie, Bulgaria este văzută ceva mai bine. Statele care stau cel mai bine din fostul bloc estic sunt Cehia şi nou-intrata în zona euro, Estonia, ale căror titluri de stat sunt cotate la nivelul Austriei şi Franţei. CDS-urile sunt contracte de asigurare a unei creanţe faţă de posibilitatea intrării debitorului în insolvenţă, tranzacţionate pe pieţe nereglementate. Cotaţiile CDS sunt spread-uri (diferenţe între dobânzi) care afectează randamentele obligaţiunilor şi fluctuează zilnic. Ele sunt exprimate în puncte de bază, cu 100 de puncte de bază egale cu un punct procentual. Evoluţia CDS-urilor pentru România nu reprezintă o excepţie, şi alte state din regiune fiind afectate în mod similar. Ungaria şi-a văzut spreadul CDS dublat în decurs de trei luni, de la 2,5% în vară la 5% în toamnă. Bulgaria s-a dus în acelaşi interval de la 2,1% la peste 4%. Până şi Polonia, campioana locală a evitării consecinţelor crizei a fost nevoită să accepte realitatea creşterii CDS de la 1,5% la 3%. Cehia, cea mai stabilă economie din regiune, nu a scăpat nici ea, şi a urcat de la mai puţin de un 1% la 1,5%. Slovacia şi Slovenia stau în intervalul 2- 3%. Analiza integrala pe Cronica Europeana.

Advertisements