În Europa: 29 Noiembrie 2011 – “Faceţi ceva!”

Titluri: Bursele Internationale 28 Noiembrie 2011; Care sunt ţările din ECE care riscă o criză a creditelor din cauza reducerii expunerii de către bănci; Violenţe în kosovo: Aproximativ 25 de militari NATO şi numeroşi etnici sârbi, răniţi în confruntări; Revista Presei de la Deutsche Welle; Întâlnire Obama – Barroso şi Rompuy: Faceţi ceva!; Ucraina: Protestatarii inarmati cu furci au atacat cladirea Administratiei din Donetk; Clubul „super-europenilor”, un pact de stabilitate pentru elite. Bruxelles-ul spune „non”.

Bursele Internationale 28 Noiembrie 2011. În Asia, acţiunile au urmat un curs pozitiv, după ce Statele Unite au avut vânzări record în “Vinerea Neagră”.Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a urcat cu 1,6%, la 8.287,49 puncte, S&P/ASX 200 al pieţei din Sydney – cu 1,9%, la 4.058,20, Hang Seng al celei din Hong Kong – cu 2%, la 18.037,80. Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa s-au înscris pe un curs ascendent ieri, pe fondul speculaţiilor potrivit cărora liderii zonei euro îşi intensifică eforturile pentru soluţionarea crizei datoriilor. Indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a crescut cu 2,87%, CAC 40 al celei din Paris – cu 5.46%, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 4.60%. New York Stock Exchange a incheiat in crestere sustinuta prima sedinta a saptamanii fiind incurajata de rezultatele de pe pietele europene si animata de speranta ca Europa va emite rapid un plan pentru a opri criza datoriilor: Dow Jones a castigat 2,59%, iar Nasdaq 3.52%. Dow Jones Industrial Average a crescut cu 291.23 puncte la 11,523.01 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, a urcat cu 85.83 puncte la 2527.34 de puncte. Si S & P 500 a avansat pe partea sa cu 2.92% (33.88 puncte) incheind sedinta la 1,192.55 puncte. Bursa si HotNews.

Care sunt ţările din ECE care riscă o criză a creditelor din cauza reducerii expunerii de către bănci. Lichidităţile din Europa Centrală şi de Est (ECE) sunt în scădere, în condiţiile în care băncile occidentale îşi reduc expunerea, ceea ce va duce la o creştere consistentă a costului împrumuturilor în 2012, dacă vor mai fi acordate, între ţările vulnerabile fiind şi România, potrivit Reuters. Anul viitor, companiile din regiunea ECE trebuie să refinanţeze împrumuturi cumulate de 17,55 miliarde de dolari, potrivit datelor Thomson Reuters, pe pieţe vulnerabile la continuarea exodului de lichidităţi şi la o posibilă nouă criză a creditelor, din cauza ponderii mari a băncilor străine în sistemele bancare. Ţările cu cel mai mare volum al împrumuturilor angajate de companii şi care au scadenţă în 2012 sunt Polonia, cu 4,55 miliarde de dolari, Kazahstan, cu 2,42 miliarde de dolari, Ucraina cu 1,69 miliarde de dolari şi România cu 1,53 miliarde de dolari. CDS-urile (costul asigurăriii datoriilor) Poloniei şi Kazahstanului sunt de circa 3%, ale României de 4,74%, iar ale Kazahstanului de 8,85%. Ziarul Financiar

Violenţe în Kosovo: Aproximativ 25 de militari NATO şi numeroşi etnici sârbi, răniţi în confruntări. Aproximativ 25 de militari din cadrul Forţei NATO în Kosovo (KFOR) au fost răniţi, dintre care doi cu gloanţe, în cursul unor confruntări, luni, în nordul Kosovo, cu manifestanţi etnici sârbi, dintre care aproximativ 100 au fost răniţi, potrivit Belgradului. Aceste incidente între forţa internaţională şi manifestanţi sârbi par cele mai grave şi mai extinse care au avut loc în ultimele săptămâni în nordul Kosovo, apreciază AFP. Potrivit unui comunicat KFOR, numărul răniţilor în rândul militarilor NATO se ridică la 25. Asupra a doi militari s-a tras, luni dimineaţa, cu arme de foc uşoare, utilizate de manifestanţi sârbi. KFOR precizează că este vorba de militari germani, dar că “nu erau răniţi mortal”. La Belgrad, ministrul sârb pentru Kosovo Goran Bogdanovici a evaluat, în faţa unei comisii parlamentare, numărul răniţilor în rândul etnicilor sârbi la a aproximativ 100 de persoane, a anunţat postul de televiziune B92. “Situaţia este extrem de tensionată”, a spus Bogdanovici, exprimânmdu-şi îngrijorarea faţă de “o eventuală nouă izbucnire a violenţei”. KFOR i-a acuzat pe atacatori că au utilizat explozivi şi cocteiluri Molotov, dând asigurări că va recurge “la toate mijloacele care se impun” pentru a face faţă acestei situaţii. Aceste incidente au început luni dimineaţa, cu demontarea de către KFOR a unei baricade ridicate de etnici sârbi nu departe de localitatea Zupce. KFOR a recurs la gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanţii sârbi, între 400 şi 500, potrivit AFP. Etnicii sârbi au ridicat, ulterior, o nouă baricadă, în apropierea celei demontate de KFOR. Statul Major al forţelor operaţionale austriece, cu sediul la Graz, a anunţat că opt militari austrieci din cadrul KFOR au fost răniţi luni după-amiaza. Mediafax

Revista Presei de la Deutsche Welle. Spre a face faţă provocărilor crizei e nevoie între altele de o considerabilă extindere a vocabularului nostru. Aşa se explică de pildă un titlu din ediţia de luni a ziarului Die Welt, care se întreabă dacă, în  loc de euro-bonduri, vom avea parte, pe viitor, de „bonduri de elită”. E vorba, fireşte, după cum explică ziarul, de un plan nou de aplanare a crizei, care include lansarea de obligaţiuni comune ale statelor foarte bine cotate de către agenţiile de rating. Cu banii obţinuţi din vânzarea acestor bonduri ar urma să fie finanţate şi statele aflate în buza prăpastiei, precum  Spania şi Italia. Acelaşi ziar publică un editorial formulat în termeni şahişti. Sub titlul „Europa se germanizează”, cotidianul ne anunţă că „finalul de joc pe marginea monedei euro a debutat”, iar cei ce doresc s-o salveze ar face bine să ştie că „nu mai au în tolbă decât o singură săgeată, care trebuie să culce vânatul la pământ. Altminteri au pierdut partida”. Dar de ce oare este nevoie ca Europa să se germanizeze?  Pentru că, mai scrie ziarul, „moneda comună nu va putea rezista decât dacă se vor exercita mai mult control, mai multă disciplină şi pedepse net mai dure”. Prin intermediul lor, „cancelara va încerca să liniştească pieţele şi să edifice o Europă nouă, mai stabilă”. Ziarul ne spune însă şi ce riscuri implică demersurile executivului german, dacă se vor introduce aşa-numitele bonduri de elită (eliberate de cele şase ţări ce se mai bucură de bonitatea maximă): s-ar fragmenta nu doar zona euro, ci întreaga Uniune Europeană. Pe din afară ar urmă să rămână chiar Belgia, ţară fondatoare a UE. Exclusă ar fi şi Polonia. În ciuda acestor riscuri, e posibil însă, potrivit editorialistului din Berlin, ca Merkel să nu mai aibă de ales, de vreme ce săptămâna trecută criza s-a adâncit perceptibil. Şi ce vrea de fapt şefa guvernului de la Berlin, dincolo de jocurile tactice de pe eşichierul politic european? Die Welt ne furnizează un răspuns şi la această întrebare. Cancelara „vrea o modificare a  arhitecturii UE, pe care, în răstimp de şase luni, s-o aprobe toţi cei 27 de membri a Comunităţii”. Or, dată fiind conformaţia politică a Bătrânului Continent, acest obiectiv al şefei executivului german pare prea ambiţios, mai opinează cotidianul german. Ziarele se mai ocupă azi, pe larg de raidul alianţei NATO soldat cu moartea a 24 de militari pakistanezi, în urma căruia Islamabadul şi-a a anunţat intenţia de a-şi reconsidera alianţa cu pactul defensiv nord-atlantic. Din Süddeutsche Zeitung aflăm că, în urma acestui contencios şi a vehementelor proteste pe care le-a iscat bombardamentul în Pakistan, relaţiile dintre Islamabad şi Washington au atins nivelul lor cel mai scăzut. Acelaşi ziar trimite la mai vechile acuze americane, formulate la adresa unor oficialităţi pakistaneze care îi tolerează pe talibani în zona de frontieră cu Afganistanul. Alţi observatori sunt mai tranşanţi şi deplâng deschis cooperarea dintre autorităţile pakistaneze şi talibani. Cotidianul din München trimite şi la campania electorală americană, respectiv la revendicările tot mai frecvente adresate Casei Albe şi Departamentului de Stat de a pune capăt oricărei colaborări cu Pakistanul. Deutsche Welle.

Întâlnire Obama – Barroso şi Rompuy: Faceţi ceva! Preşedintele american, Barack Obama, s-a întâlnit luni cu liderii UE, pentru a le cere din nou să găsească o soluţie pentru criza datoriilor suverane din zona euro, devenită motiv de îngrijorare pentru economia SUA şi subiect al campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2012. Până acum, Barack Obama a avut discuţii regulate cu cancelarul german, Angela Merkel, cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cu alţi lideri europeni pe măsură ce criza datoriilor s-a agravat în Grecia, Italia şi Spania, afectând pieţele şi ridicând semne de întrebare în legătură cu exporturile şi creşterea economică americană. Întâlnirea de luni cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a oferit liderului american posibilitatea de a exercita noi presiuni asupra oficialilor UE, cerându-le să acţioneze decisiv pentru a preveni contagiunea. La întâlnirea desfăşurată cu uşile închise au participat şi secretarul Trezoreriei, Tim Geithner, şi principalii consilieri de la Casa Albă, potrivit Reuters. Cronica Europeana.

Ucraina: Protestatarii inarmati cu furci au atacat cladirea Administratiei din Donetk. Un grup de peste 70 de persoane inarmate cu furci au atacat luni cladirea administratiei locale din Donetk solicitand scaderea taxelor locale. Protestatarii au distrus usa principala si au spart mai multe geamuri ale institutiei inainte de a fi imobilizati de politie. In timpul ciocnirii un politist a fost ranit si apoi spitalizat de urgenta, informeaza AFP. Nemultumirile au izbucnit duminica dupa ce un manifestant care in 1986 participase la ecologizarea Cernobalului a fost ucis intr-o busculada iscata intre protetatari si poilitie. Celebrii lichidatori de la Cernobal au inceput la 1 noiembrie greva foamei cerand cresterea pensiilor acordate de stat. In ultima perioada nivelul de trai din Ucraina a scazut semnificativ producand multe izbucniri violente. Fosta republica sovietica a fost lovita foarte puternic de criza economica din 2008-2009.HotNews

Clubul „super-europenilor”, un pact de stabilitate pentru elite. Bruxelles-ul spune „non”. Pentru a salva moneda unică, Franţa şi Germania îşi finalizează discuţiile pentru a defini un nou pact de stabilitate europeană, mai sever faţă de statele membre decât precedentul. Trebuie spus, de altfel, că precedentul pact de stabilitate nu a fost practic niciodată respectat. Noul pact ar urma să fie prezentat la Consiliul European din 9 decembrie. Destinat iniţial tuturor celor 27 de membri ai Uniunii, noul pact de stabilitate ar putea fi adoptat doar de statele din Zona Euro sau chiar şi numai de un grup restrâns de ţări. Potrivit surselor citate de presa germană, pe lângă Franţa şi Germania, care pregătesc acest pact, Olanda şi Finlanda ar sprijini ideea. Răspunsul politic al Parisului şi Berlinului în faţa crizei datoriilor prevede crearea unui club al „super-europenilor” care să includă în primul rând cele şase ţări din Zona Euro care mai beneficiază de nota triplu A dată de agenţiile de rating – celor patru citate înainte li s-ar adăuga deci Austria şi Luxemburgul. Aceste ţări şi-ar impune mai multă rigoare financiară, controale mai stricte şi reforme structurale în profunzime. Autorităţile europene ar putea deci supraveghea mai îndeaproape bugetele acestor state, iar cele care nu respctă regulile ar urma să fie sancţionate „cu adevărat”, a promis ministrul francez al bugetului. Aceste reguli stricte vor fi aşadar propuse, într-o primă etapă, tuturor celor 17 membri ai Zonei Euro. Cei care le refuză vor trebui să tragă singuri concluzile cu privire la apartenenţa lor sau nu la Zona Euro, avertizează o sursă guvernamentală franceză citată de ziarul Le Figaro. Avantajul acestui nou pact este că el ar fi aplicabil foarte repede – se evocă începutul lui 2012 – întrucât nu ar necesita o anevoioasă revizuire a actualelor tratate europene în vigoare. Putem deci spune că se schiţează, cel puţin la Paris şi Berlin, o Europă în două viteze, o fragmentare a Zonei Euro, chiar dacă astfel formulată, ideea este pentru moment respinsă de Palatul Elysée. RFI.

Tagged: În Europa, Europa 2011

Posted in: În Europa, Europa 2011