În Europa: 30 Noiembrie 2011 – “Diplomaţie iraniana”

Posted on 30/11/2011 by

5


Titluri: Bursele Internationale 29 Noiembrie 2011; Statele îşi forţează propriile bănci să accepte doze tot mai mari de datorii europene riscante; Iran: „Moarte Marii Britanii!“; Marea Britanie va evacua spre Emiratele Arabe Unite tot personalul ambasadei sale la Teheran; Rusia avansează cu scutul către NATO; Revista Presei de la Deutsche Welle; Marea Britanie paralizată de greva salariaţilor din sectorul public; China vrea să cumpere active reale ale Europei, nu hârtiile ei.

Bursele Internationale 29 Noiembrie 2011. Acţiunile de pe pieţele din Asia au urcat ieri, investitorii fiind optimişti cu privire la rezultatul reuniunii miniştrilor de Finanţe din Europa. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a crescut cu 2,3%, la 8.477,82 puncte, Kospi al pieţei din Seul – cu 2,3%, la 1.856,52, Hang Seng al celei din Hong Kong – cu 1,2%, la 18.256,20. În Europa, acţiunile au fluctuat ieri, înainte ca miniştrii Finanţelor din zona euro să se reunească pentru discuţii pe marginea obligaţiunilor statelor îndatorate. La ora 16.50 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,2%, la 5.300,19 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 0,1%, la 3.010,27, DAX al Bursei din Frank-furt a urcat cu 0,03%, la 5.747,06. Wall Street a incheiat sedinta de tranzactionare de marti in evolutie mixta, in asteptarea unor solutii din partea ministrilor europeni de finante la criza datoriilor: Dow Jones a castigat 0.28 %, Nasdaq a cedat 0,47%.  Potrivit cifrelor finale de la inchidere, Dow Jones Industrial Average a avansat cu 32.62 puncte la 11,555.63 puncte, iar Nasdaq, dominat de tehnologie, a scazut cu 11.83 puncte, la 2515.51 de puncte. Indicele S&P 500 s-a apreciat cu 0,22% (2,64 puncte), ajungand in final la 1,195.19 puncte. Cotatia petrolului  este in scadere usoara miercuri dimineata pe bursele asiatice, dupa scumpirea importanta de ieri, in urma cresterii rezervelor americane din SUA, spun analistii. Un baril de petrol “light sweet crude” cu livrare in ianuarie a pierdut 16 centi, pana la cotatia de 99,63 dolari. Pretul petrolului Brent a scazut doar doi centi fiind cotat la 110,80 dolari. Bursa si HotNews.

Rămase fără bani, statele îşi forţează propriile bănci să accepte doze tot mai mari de datorii europene riscante. In disperarea de a găsi cumpărători pentru datoriile suverane, unele state europene fac presiuni asupra propriilor bănci, care deja au probleme mari din cauza neîncrederii investitorilor şi populaţiei şi a expunerii pe obligaţiunile suverane, să acţioneze ca finanţatori de ultimă instanţă. În unele cazuri, guvernele forţează băncile să accepte doze tot mai mari de datorii europene riscante. Disperarea vine în contextul în care costurile de finanţare de pe pieţe pentru tot mai multe guverne europene cresc. Italia şi Portugalia, dar şi alte state europene, se bazează pe bănci pentru a continua să cumpere sau cel puţin să înceteze să mai vândă, obligaţiuni guver­namentale, spun surse apropiate situaţiei, citate de The Wall Street Journal. De asemenea, în unele ţări, printre care Spania, cantitatea de credite pe care băncile le pun la dispoziţia autorităţilor centrale şi locale cresc accentuat. Moody’s ameninţă 87 de bănci europene Între timp, Moody’s a anunţat că ia în calcul retrogradarea ratingurilor datoriilor cu prioritate redusă la rambursare ale unui număr de 87 de bănci din 15 state europene din cauza îngrijorărilor că guvernele vor avea prea puţine resurse pentru a putea ajuta deţinătorii de datorii bancare mai riscante. Cel mai multe bănci puse sub supraveghere sunt în Spania (21), Italia (17), Austria (9) şi Franţa (7), scrie agenţia Thomson Reuters. Presiunile exercitate de guverne asupra băncilor reflectă temerile tot mai mari în statele cu dificultăţi financiare că fără cumpărători costurile de finanţare vor creşte la nivelul la care nu vor mai putea fi controlate. Aduce Ziarul Financiar

Iran: „Moarte Marii Britanii!“. Peste o sută de studenţi musulmani au luat cu asalt două sedii ale  ambasadei britanice de la Teheran, vandalizând clădirile. Un grup de circa 100 de protestatari musulmani, pe care televiziunea iraniană i-a numit „studenţi”, a pătruns cu forţa, ieri, în sediul ambasadei britanice din centrul capitalei iraniene, Teheran. Ei au dat foc steagului britanic de la intrarea în clădire, iar apoi l-au înlocuit cu unul iranian. Ulterior au fost văzuţi aruncând documente de la ferestrele clădirii şi agitând un portret al reginei Elisabeta a II-a. Aceste imagini au fost transmise în direct de televiziunea iraniană. Aceleaşi imagini au arătat cum tinerii rămaşi afară aruncau cu pietre în ferestrele ambasadei, care s-au spart. O maşină a fost incendiată în curtea ambasadei. Potrivit AFP, forţele de ordine iraniene nu au intervenit imediat. Până la urmă clădirea a fost evacuată de poliţişti, anunţă BBC. Un al doilea complex diplomatic al ambasadei britanice, situat în nordul oraşului, la câţiva kilometri de sediul atacat iniţial, a fost şi el vandalizat la scurt timp, de o mulţime de circa 200 de tineri, potrivit AFP. Cea de-a doua clădire găzduieşte locuinţele diplomaţilor britanici, precum şi şcolile franceză, germană şi britanică. Agenţia iraniană Mehr a precizat că personalul ambasadei a fugit printr-o uşă din spatele clădirii. O altă agenţie iraniană, Irna, a transmis că studenţii au luat documente confidenţiale şi de spionaj din reprezentanţa diplomatică britanică. Potrivit AP, protestatarii au strigat „Moarte Marii Britanii!” şi au cerut plecarea imediată a ambasadorului. Aceste incidente s-au produs în timpul unei demonstraţii antioccidentale la care au luat parte sute de persoane. Iranul a adoptat, duminică, o lege prin care a redus legăturile diplomatice cu Marea Britanie, în urma deciziei Londrei de a mări lista sancţiunilor impuse ţării islamice, bănuite că ar derula un program de arme nucleare. Consiliul Gardinenilor, un organism cleric iranian, a susţinut legea care cere ambasadorului britanic, Dominick Chilcott, să părăsească Iranul în maximum două săptămâni. Adevarul

Update: Marea Britanie va evacua spre Emiratele Arabe Unite tot personalul ambasadei sale la Teheran. Marea Britanie va evacua miercuri spre Emiratele Arabe Unite tot personalul ambasadei sale la Teheran, atacată şi devastată marţi de manifestanţi islamişti, apropiaţi de linia dură a regimului iranian, au anunţat surse diplomatice occidentale. Un prim grup de diplomaţi se va îmbarca în cursul dimineţii la bordul unui avion cu destinaţia Dubai, iar restul echipei va pleca pe parcursul zilei, au adăugat sursele citate. Atacarea sediului ambasadei britanice de la Teheran a suscitat marţi un val de condamnări internaţionale, Consiliul de Securitate al ONU denunţând incidentul “în termenii cei mai severi”, în timp ce Iranul şi-a exprimat “regretul”. Mediafax.

Rusia avansează cu scutul către NATO. Preşedintele Rusiei a participat personal la ceremonia de lansare a staţiei radar în timpul vizitei din Kaliningrad. Liderul de la Kremlin avertizează că activarea radarului antirachetă de la Dunaevo este “un prim semnal” adresat Aliantei Nord Atlantice că Rusia este pregătită să răspundă asanumitelor “ameninţări” din partea scutului antibalistic din Europa. Totusi , presedintele rus a mai adaugat că activarea radarului antirachetă “nu va închide uşa dialogului cu partenerii” occidentali. Medvedev spunea ca echipamentele instalate la Dunaevo sunt “un instrument pentru controlul spaţiului aerian şi nu ar trebui sa reprezinte o ameninţare pentru vecinii Rusiei”. Staţia radar Voronej-TM instalata in enclava rusa Kaliningrad permite supravegherea simultană a 500 de obiecte zburătoare, pe o rază de circa 6.000 de kilometri. Spre deosebire de modelele vechi , sovietice , noua statie este facuta din module , poate fi completata cu noi echipamente , demontata la nevoie si mutata in alta parte. Saptamana trecuta, Dmitri Medvedev ameninţa că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru anihilarea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO. Actualul lider de la Kremlin atragea atentia că Rusia ar putea instala si sisteme de rachete nucleare Iskander în Kaliningrad dacă Statele Unite vor continua să dezvolte fără concesii planul scutului antirachetă din Europa.RFI

Revista Presei de la Deutsche Welle. Ce salvăm mai întâi? Economia? Planeta? Pe noi de vecinii noştri? Mesajul pe care se străduie să îl transmită cei doi lideri de la Berlin şi Paris, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, ajunge la destinaţie, de fapt, mai degrabă invers. “Vedeţi, în jur e haos dar în noi puteţi avea încredere”, par a spune cei doi, la o primă lectură. Dar, încearcă să descifreze cotidianul Wetzlaer Neue Zeitung, cheia reală a acestor eforturi în tandem trebuie citită astfel: “Avem confirmarea eşecului la nivel european. Lipsesc structurile care să unească numeroasele interese într-o politică europeană comună”. Financial Times Deutschland observă că suma plănuită, de o mie de miliarde de euro, nu va putea fi atinsă. Şi, atunci? Să fie euro-bondurile – sau recent sugeratele “bonduri de elită” – o salvare? “Toate soluţiile discutate plasează Germania în epicentrul riscului”, constată Rhein Zeitung, din Koblenz: “Germania are de dus cea mai grea povară fără a putea influenţa politicile fiscale ale celorlalte state”. Întăriri vin din învecinata Olandă: “Există destule motive pentru care Germania are dreptate să se teamă (…) Aşa că”, scrie De Volkskrant, “tactica e simplă: întâi disciplină germană, apoi, abia, bani germani”. Cotidianul olandez admite că timpul e limitat dar ţine să aducă lumii aminte că tiparniţele de bani odată pornite şi accesul la bani ieftini au mai stârnit diverse forme de criză: hiperinflaţia care a favorizat ascensiunea nazismului şi speculaţiile care au explodat bula imobiliară aflată la originea actualei degringolade globale. Chiar şi ministrul olandez de finanţe Jan Kees de Jager, citat de Rheinische Post, care apare la Düsseldorf, este de părere că obligaţiunile europene nu pot fi lansate în absenţa garantării unor controale bugetare. “Euro-bondurile nu sunt o armă minune împotriva crizei” iar în absenţa disciplinei financiare, adâncirea crizei este inevitabilă, scrie ziarul amintit, citându-l pe demnitarul olandez. Şi Neue Osnabrücker Zeitung este de acord că principiul reacţiei rapide este unul sănătos însă: “Tot efortul, indiferent de ce natură ar fi el, se prăbuşeşte cât timp ţările aflate în criză nu recurg la reforme imediate”. În fapt, aşa cum se arată în acest moment, Europa “este ameninţată de un amestec cenuşiu de demonetizare conştientă cu îndoieli reformiste. Prea puţin pentru a rezolva criza”. Acelaşi ziar remarcă bucuria de a vota în sfârşit liber – manifestată prin cozi în faţa urnelor – a alegătorilor din Egipt. Dar viitorul tranziţiei de la dictatură la democraţie este încă greu de prevăzut. Cel mai mare pericol stă în eventuala incapacitate a viitorului guvern de a pune economia să îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei; de aici vine şi gradul de încredere în democraţie. Neue Westfälische, de la Bielefeld, în schimb, caută să nu se impacienteze de accesul islamiştilor la putere în nordul Africii (Tunisia, Maroc, de-acum şi Egipt) şi constată că, de fapt, aceasta înseamnă normalitate într-o lume în care peste 90% din populaţie este musulmană. Poate că în Egipt nu e încă foarte clar cum arată viitorul – dar în Tunisia şi Maroc avem de a face cu mişcări înspre care Europa ar putea merge cu mâna întinsă şi pe care ar trebui să le măsoare în funcţie de fapte, nu de prejudecăţi. Süddeutsche Zeitung, de la München, crede că incidentul de la graniţa afgano-pakistaneză nu poate fi aşa de uşor ignorat. Nu se mai poate vorbi de “friendly fire”, cum se numesc astfel de momente în jargon milităresc – şi, aceasta, pentru că între Statele Unite şi Pakistan e tot mai dificil de vorbit în termeni de prietenie. Pe de altă parte, avem o dovadă în plus că Statele Unite nu mai ştiu ce vor de fapt în Afganistan şi, mai ales, care ar fi calea optimă de retragere. Într-o asemenea conjunctură economică internaţională, cui să îi mai pese de schimbările climatice? Nici măcar zilele acestea, când se discută la Durban soarta protocolului de la Kyoto. “Pentru salvarea lumii nu mai rămâne timp”, comentează Flensburger Tageblatt. Poate doar în Germania, adaugă Westdeutsche Allgemeine Zeitung, comentând subiectul cu bătaie mai degrabă economică: Germania dispune de tehnologia producerii de energie curată; piaţa chineză are banii – şi, atunci, americanii vor fi, la rândul lor, obligaţi să se implice. Deutsche Welle.

Marea Britanie paralizată de greva salariaţilor din sectorul public. Salariaţii britanici din sectorul public se află în grevă miercuri împotriva reformei sistemului de pensii, o mişcare ce va afecta şcoli, aeroporturi, spitale şi serviciile municipale, pe care sindicatele o anticipează ca fiind ‘cea mai importantă din ultima generaţie’. Peste o mie de manifestaţii sunt prevăzute în întreaga ţară, iar organizatorii şi-au exprimat speranţa ca aproximativ două milioane de persoane să se alăture protestului, o cifră mai mare decât la precedenta zi de grevă generală ce a avut loc în iunie din acelaşi motiv. Guvernul intenţionează, în cadrul planului său de austeritate, să crească vârsta de pensionare în sectorul public la 66 de ani, până cel mai târziu în 2020, faţă de 60 de ani în cea mai mare parte în prezent, şi să majoreze contribuţiile. Negocierile care s-au desfăşurat în ultimele luni se află în impas, executivul susţinând că s-a prelungit speranţa de viaţă şi că se impune restabilirea echilibrului cu sectorul privat. În încercarea de a limita neplăcerile cauzate persoanelor care folosesc serviciile publice – subiect extrem de sensibil în Marea Britanie -, premierul conservator, David Cameron, a cerut întreprinderilor ca în mod excepţional să permită accesul salariaţilor şi al copiilor acestora. Situaţia însă ar putea fi foarte dificilă în porturi şi aeroporturi, chiar şi la gara St-Pancras de unde pleacă trenurile Eurostar, din cauza lipsei efectivelor pentru asigurarea controlului la frontiere. Guvernul a încercat să soluţioneze aceste neajunsuri prin lansarea unui apel la bunăvoinţa funcţionarilor din ministere pentru a-i înlocui pe colegii lor grevişti, după o pregătire de scurtă durată. Agerpres

China vrea să cumpere active reale ale Europei, nu hârtiile ei. China vrea să cumpere fabrici şi reţele feroviare europene în locul obligaţiunilor suverane nesigure, profitând de preţurile reduse în contextul crizei din zona euro, scrie EUobserver. Ministrul chinez al comerţului Chen Deming a exprimat clar această strategie la un congres de afaceri din China. “Anul viitor vom trimite o delegaţie pentru a promova relaţiile comerciale şi investiţiile în ţările europene. Unele dintre economiile europene se confruntă cu o criză a datoriilor şi speră să-şi transforme activele în lichidităţi şi ar dori ca întreprinderile lor să fie cumpărate cu capital străin. Vom urmări acest proces îndeaproape şi îl vom impulsiona”, spune ministrul. Observaţiile lui Chen vin după ce Lou Jiwei, preşedintele companiei Chinese Investment Corporation, care are o valoare de 410 mld. dolari, a scris într-o opinie publicată de Financial Times că infrastructura europeană are nevoie de ajutor extern. “China s-a implicat în proiectele de infra­structură străine doar în calitate de contractor. Acum investitorii chinezi vor să investească, să dezvolte aceste proiecte”, a explicat acesta. Ziarul Financiar.

Advertisements