În Europa: 1 Decembrie 2011 – “pârghia salvatoare?”

Posted on 01/12/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 30 Noiembrie 2011; S&P nu se opreşte: Loveşte fără milă băncile americane şi europene şi îmbunătăţeşte ratingul băncilor chineze; Germania şi euro: Costurile destrămării eurozonei; Belgia: Criza politică ia sfârşit, după 535 de zile fără un Guvern; Nicolas Sarkozy, acuzat că îşi face campanie cu fonduri publice; Lumină verde pentru pârghia salvatoare

Bursele Internationale 30 Noiembrie 2011. Bursele asiatice au fost pe rosu miercuri dupa trei zile pe plus. Indicele MSCI Asia Pacific a pierdut 0,5%, iar S&P 500 a coborat cu 0,9%. Indicele bursei din Japonia, Nikkei, a scazut cu 0,5%, bursa din Hong Kong a avut o corectie de 1,8, in timp ce piata bursiera din Taiwan a coborat cu 1,2%. Moneda unica europeana s-a devalorizat cu 0,2% fata de dolar si a piedut si fata de yenBursele europene au inchis in crestere sedinta de tranzactionare de miercuri, dupa ce cele mai importante banci centrale au anuntat o actiune coordonata pentru furnizarea de lichiditati sistemului financiar aflat in criza, potrivit Reuters. Indicele pan-european FTSEurofirst 300 a castigat 3,3%, ajungand la 979,5 puncte. Actiunile bancilor au inregistrat printre cele mai mari cresteri, indicele sectorial STOXX Europe 600 avansand cu peste 4%. Indicele DAX al Bursei de la Frankfurt a castigat 4,98%, la 6.088,84 puncte, iar indicele FTSE-100 al Bursei din Londra a depasit pragul de 5.500 de puncte, dupa ce a urcat cu 3,16%. La Paris, indicele CAC 40 a crescut cu 4,22%, pana la 3.154,62 puncte, in vreme ce indicii principali ai burselor din Madrid si Milano au avansat cu 3,96%, respectiv 4,38%. New York Stock Exchange a incheiat sesiunea de miercuri inregistrand cea mai mare crestere din 2009 impulsionata de initiativa bancilor centrale importante de a furniza lichiditati sistemului financiar in criza si de statisticile SUA care dau speranta ca spectrul recesiunii se indeparteaza: Dow Jones a castigat 4,24% si Nasdaq 4,17%. Dow Jones Industrial Average a crescut cu 490,05 puncte la 12.045,68 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, de la 104,83 puncte la 2.620,34 de puncte. Si indicele S & P 500 a urcat cu 4,33% (51,77 puncte) la 1.246,96 puncte. Aceasta este cea mai mare crestere in puncte procentuale incepand cu 23 martie 2009. HotNews.

S&P nu se opreşte: Loveşte fără milă băncile americane şi europene şi îmbunătăţeşte ratingul băncilor chineze. Agenţia de rating S&P continuă să sape la temelia sistemului financiar occidental după ce a retrogradat ratingurile a zeci de instituţii de credit britanice şi americane, printre care RBS, HSBC, Barclays, Citigroup, Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Bank of America. Retrogradările au avut la bază modificarea criteriilor de evaluare pentru 37 din cele mai mari bănci ale lumii. Pe de altă parte, băncile chineze au beneficiat de noul sistem de evaluare. Bank of China şi China Constuction Bank au primit un rating mai mare, iar Industrial & Commercial Bank of China şi-a menţinut calificativul, scrie Bloomberg. Lumea financiară asistă la unul dintre rarele momente în care o agenţie americană dă semnalul schimbării centrului de echilibru al sistemului bancar mondial. Coloşii bancari retrogradaţi de S&P:     Bank of America, Goldman Sachs, Citigroup, Morgan Stanley, JPMorgan, Wells Fargo, Bank of New York Mellon (SUA);    HSBC, Barclays, RBS, Lloyds (Marea Britanie);   UBS (Elveţia); Rabobank (Olanda); Banco Bilbao (Spania). Ziarul Financiar.

Germania şi euro: Costurile destrămării eurozonei. Consecinţele unei prăbuşiri a zonei euro sau chiar ale renunţării la moneda unică ar fi catastrofale pentru Germania, avertizează Der Spiegel, într-o analiză publicată în ediţia de limbă engleză. Printre acestea, costuri estimate la cel puţin 250 de miliarde de euro în primul an, dar şi o scădere drastică a profiturilor obţinute din exporturi. Iar speculaţiile şi semnalele care indică un posibil colaps se înmulţesc pe zi ce trece – organismul britanic de supraveghere a pieţei bancare a transmis instrucţiuni băncilor să se pregătească pentru o astfel de situaţie, iar traderul CLS Bank face deja teste de stres pentru a fi pregătit în eventualitatea prăbuşirii zonei euro. Iar ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a lansat un apel dramatic luni, cerând Germaniei să intervină pentru a preveni colapsul. În acelaşi timp, investitorii germani renunţă la derivate pe scară largă, deoarece şi-au pierdut încrederea în aceste instrumente. Şi, aparent pentru prima dată, europenii iau în considerare cu adevărat posibilitatea prăbuşirii euro. Mai multe in Cronica Europeana.

Belgia: Criza politică ia sfârşit, după 535 de zile fără un Guvern. După 535 de zile de criză politică, cele şase partide angajate în negocieri pentru formarea unui Guvern au ajuns la un consens miercuri seară. Socialistul francofon Elio di Rupo ar putea fi, astfel, noul premier, informează AFP, care citează o sursă apropiată negocierilor. Această sursă precizează că există un acord global asupra reformei statului, domeniului socio-economic şi programului de guvernare. Elio di Rupo, preşedinte al Partidului Socialist Francofon, nu a făcut nici un comentariu la finalul negocierilor de miercuri, însă jurnaliştii prezenţi la faţa locului menţionează că acesta „zâmbea”. Acordurile redactate vor fi studiate în congresele celor şase partide în acest final de săptămână, pentru a obţine avizul oficial. Structura noului guvern ar urma să fie făcută publică luni sau marţi, a menţionat sursa pentru France Presse. Principala neînţelegere care a stat în calea unui acord a fost reprezentată, până în momentul de faţă, de bugetul federal pentru următorii trei ani şi economiile ce trebuie realizate în scopul echilibrului bugetar. La 60 de ani, Elio Di Rupo ar fi primul premier francofon al Belgiei din ultimele trei decenii şi primul socialist care obţine acest post din 1974. RFI

Nicolas Sarkozy, acuzat că îşi face campanie cu fonduri publice. Partidul Socialist a denunţat miercuri cheltuieli din “fonduri publice” angajate de preşedintele Nicolas Sarkozy în cursul deplasărilor sale în Franţa, care reprezintă, în opinia formaţiunii, “acte de propagandă” ce intră în cadrul alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai 2012. Sarkozy, care probabil va candida la un al doilea mandat, încă nu a anunţat candidatura în mod oficial. Comisia Naţională pentru Conturi de Campanie a fost sesizată miercuri în acest sens de către mandatarul de campanie al candidatului socialist Francois Hollande, dar şi de preşedintele Comisiei de Control Financiar din cadrul Partidului Socialist (PS). Citând ca exemplu vizita de săptămâna trecută a lui Nicolas Sarkozy la instalaţia nucleară de la Tricastin (sud), socialiştii întreabă “dacă este legitim ca cheltuielile angajate de preşedintele Republicii în cursul vizitelor care reprezintă acte de propagandă să fie asumate de contribuabil şi dacă ele trebuie sau nu să intre în conturile de campanie”. n opinia lor, “de mai multe săptămâni, preşedintele Republicii multiplică deplasări în provincie, ale căror teme şi organizare arată că deja este candidat la un nou mandat, şi că aceste deplasări regulate reprezintă acte de propagandă” electorală. Mediafax.

Lumină verde pentru pârghia salvatoare. Potrivit declaraţiilor şefului Grupului Euro, Jean-Claude Juncker, făcute la finalul întrunirii finanţiştilor de la Bruxelles, Fondul European de Salvare (EFSF) va funcţiona, într-un prim model, drept garant pentru împrumuturile statelor grav afectate de criză. Investitorii ar urma să fie încurajaţi pentru a cumpăra obligaţiuni, iar în cazul unui faliment public, Fondul European ar prelua 20 până la 30 la sută din volumul total al pierderilor. În acest fel, teoretic cele 250 de miliarde de euro ar putea fi triplate sau chiar înmulţite de cinci ori. Al doilea model propus la întrunirea finaţiştilor şefi din zona euro sunt aşa-numitele sub-fonduri, legate de fondul-mamă EFSF. Acestea s-ar forma prin plăţi private şi publice, pentru a majora puterea de cumpărare a Fondului de Salvare în cazul statelor puternic afectate de crită. Ambele variante ar putea funcţiona doar în anumite condiţii. Ele ar trebui să ajute ţările aflate în dificultate financiară să se poată împrumuta cu dobânzi suportabile. Funcţia de asigurare ar intra în vigoare deja în decembrie, iar sub-fondurile ar urma să fie accesibile din ianuarie. Neclară rămâne valorea “miezului”, paraşutei de salvare, care ar putea fi majorată prin aşa-numita “pârghie de criză”. Potrivit aprecierilor lui Jean-Claude Juncker, nivelul stabilit la summit-ul desfăşurat cu o lună în urmă, de o mie de miliarde de euro, nu va fi “probabil” atins. Dar o sumă substanţială rămâne prioritară pentru liderii comunitari. Nici măcar şeful Fondului European de Salvare, Klaus Regling, nu a putut numi o sumă, în acest caz. El este însă “optimist”, în privinţa interesului manifestat de “mulţi investitori”. Regling nu crede însă că suma vizată va fi acumulată în termen scurt. “Pârghia de salvare” îşi va dovedi efectul în timp. Deutsche Welle

Advertisements