În Europa: 2 Decembrie 2011 – “Învăţăturile lui Nicolas”

Posted on 02/12/2011 by

2


Titluri: BCE şi FMI, singurii eroi care mai pot salva euro; Sarkozy trasează poziţia Franţei; Italia la raport: Austeritate, reforma sistemului de pensii şi a pieţei muncii; Parlamentul European a aprobat aderarea Croaţiei la UE; Demisie în masă a medicilor slovaci ; SUA salvează Europa în locul Germaniei.

BCE şi FMI, singurii eroi care mai pot salva euro. Colacul de salvare al zonei euro se află acum în mâinile BCE şi FMI. În condiţiile în care atingerea unui compromis politic şi transferul de suveranitate în domeniul politicii fiscale vor fi procese anevoioase, cele două instituţii sunt singurele care pot menţine în viaţă, cel puţin temporar, uniunea monetară, idee împărtăşită de tot mai mulţi lideri europeni. După două zile de negocieri în care s-au evidenţiat slăbiciunile altor instrumente de combatere a crizei, miniştrii de finanţe europeni se bazează tot mai mult pe puterea de creditare a BCE. Agravarea crizei din zona euro a determinat Germania să reconsidere o eventuală asistenţă financiară din partea FMI, scrie Financial Times. Potrivit oficialilor europeni, BCE are capacitatea “de neegalat” de a stabiliza pieţele financiare, fie pe cont propriu, fie cu ajutorul altor organizaţii internaţionale, iar FMI ar putea potenţa eforturile BCE de combatere a crizei, instituţie care în prezent nu este autorizată să finanţeze direct deficitele membrilor zonei euro şi nu poate acţiona precum un creditor de ultimă instanţă. Banca centrală a rezistat până acum cererilor de a interveni agresiv pe piaţă, motivând că o creştere puternică a masei monetare ar fi în contradicţie cu misiunea ei de a asigura stabilitatea pieţelor. Totuşi, preşedintele BCE Mario Draghi a afirmat că banca este pregătită să sprijine mai puternic lupta împotriva crizei datoriilor dacă liderii politici convin asupra unui control mai strict al bugetelor statelor zonei euro. BCE se află sub presiuni uriaşe din partea politicienilor să accelereze achiziţiile de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme din zona euro sau să împrumute FMI pentru susţinerea Italiei şi Spaniei. Germania şi-a schimbat aparent poziţia în privinţa planului de ieşire din criza datoriilor şi acum este în favoarea extinderii resurselor FMI prin intermediul împrumuturilor bilaterale sau al majorării drepturilor speciale de tragere (DST), după ce la summit-ul de la începutul lunii noiembrie de la Cannes a respins ipoteza că ar putea folosi rezervele monetare ale băncii centrale, Bundesbank, pentru a finanţa FMI sau fondul de salvare a zonei euro, EFSF. Mai multe in Ziarul Financiar.

Sarkozy trasează poziţia Franţei: Alături de Germania, pentru un nou tratat european; Reproiectarea Europei; Regândirea Schengen. Viziunea lui Nicolas Sarkozy despre viitorul Franţei şi al Europei include eforturi, muncă, reducerea cheltuielilor, integrare aprofundată în zona euro şi o regândire a Europei, un parteneriat strâns cu Germania, dar şi o recâştigare a controlului asupra destinului ţării. Într-un discurs major susţinut joi seară la Toulon – la trei ani după primul discurs referitor la criza economică – Sarkozy s-a adresat delegaţilor partidului prezidenţial francez, într-un discurs cu tentă mai mult politică decât economică. Afirmând că Franţa şi Germania trebuie să coopereze pentru a asigura stabilitatea în inima Europei, el a anunţat luni se va întâlni cu cancelarul german, Angela Merkel, pentru a prezenta măsuri pentru asigurarea viitorului zonei euro. Sarkozy a avertizat că Franţa a cheltuit prea mult, timp de mai multe decenii, dar şi că Parisul nu va renunţa la suveranitate în ceea ce priveşte controlul graniţelor şi imigraţia, iar spaţiun „Schengen trebuie regândit şi refondat”. Mai multe in Cronica Europeana.

Italia la raport: Austeritate, reforma sistemului de pensii şi a pieţei muncii. Aflată pe lista neagră a statelor cu cele mai grave probleme din Zona Euro, Italia trebuie să vină cu dovada că vrea şi poate depăşi criza datoriilor suverane: noul executiv tehnocrat condus de Mario Monti are de aprobat un nou set de măsuri îndreptate către reducerea deficitului bugetar, dar şi către relansarea economiei pândite de recesiune. Monti se declară încrezător în şansele planului său de austeritate. Ministrul italian al muncii şi afacerilor sociale, Elsa Fornero, a anunţat un nou set de măsuri de austeritate şi o reformă profundă şi „energică” a sistemului de pensii şi a pieţei italiene a muncii. În cadrul unei reuniuni cu omologii săi europeni, Elsa Fornero a mai promis că guvernul pe care îl reprezintă va combate şomajul în creştere în Italia, unde în octombrie acest indicator a crescut cu 8,5%. „Combaterea şomajului este prioritatea noastră zero”, a declarat la rândul sau ministrul dezvoltarii economice, Corrado Passera. În fine, cei doi oficiali de la Roma au promis că vor ataca frontal economia subterană şi evaziunea fiscală, care înghit banii care ar trebui să alimenteze bugetul de stat şi creşterea economică. Aceasta este grav periclitată: „Este sigur că riscăm să intrăm în recesiune”, a admis Corrado Passera, în contextul în care zilele acestea OCDE anticipa o contracţie a economiei italiene de 0,5 procente. Noile măsuri de austeritate ale guvernului Monti, refuzate deja de populaţie, sunt aşteptate însă de pieţe care, între timp, au creditat la costuri din ce în ce mai mari Italia. RFI

Parlamentul European a aprobat aderarea Croaţiei la UE. Parlamentul European a aprobat aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, cerând însă Zagrebului să depună eforturi suplimentare pentru a combate corupţia şi crima organizată. Aderarea Croaţiei a fost aprobată cu 564 de voturi pentru, 38 împotrivă şi 32 de abţineri. Acordul Parlamentului reprezenta ultimul obstacol juridic înainte de semnarea Tratatului de Aderare prevăzut la Summitul Liderilor Europeni din 8 şi 9 decembrie de la Bruxelles. Tratatul urmează să fie apoi ratificat de fiecare dintre cele 27 state membre ale Uniunii. La încheierea acestui proces, la 1 iulie 2013, Croaţia va deveni cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene. Croaţia şi-a depus cererea de aderare în 2003, obţinând în 2004 statutul de ţară candidată. Negocierile de aderare au început în 2005. În cadrul summitului din 8 şi 9 decembrie, liderii europeni trebuie să se pronunţe şi asupra statutului de candidat la Uniunea Europeană al Serbiei. Din cauza recentelor incidente survenite în nordul Kosovo, este puţin probabil ca acest statut să îi fie acordat. RFI

Demisie în masă a medicilor slovaci. Spitalele publice slovace nu mai pot trata decât cazurile grave, după ce a devenit efectivă demisia joi a 1.226 de medici, a informat guvernul, citat joi de agenţia EFE. Aproximativ 7.000 de medici din această ţară solicită creşteri salariale de 60 la sută pentru anul viitor, în condiţiile în care guvernul de centru-dreapta a oferit maximum 30 la sută şi eşalonat. Circa 2.400 de medici au anunţat la începutul lunii octombrie că îşi vor abandona locurile de muncă, însă doar jumătate au făcut realitate această ameninţare. De la 15 noiembrie, 31 de spitale publice din ţară sunt în stare de urgenţă în faţa lipsei de personal. Salariul mediu al unui medic cu zece ani de experienţă este în Slovacia de 1.300 de euro brut. În faţa renunţării în masă a medicilor, autorităţile preconizează să ceară ajutor medical Republicii Cehia şi chiar trimiterea pacienţilor în Austria.Agerpres

SUA salvează Europa în locul Germaniei. Băncile europene se vor putea împrumuta în dolari în cantităţi nelimitate, însă bugetele de stat încă mai caută soluţii de finanţare.  Fierberea de pe pieţele financiare s-a liniş­tit, temporar, după ce principalele bănci centrale ale lumii au căzut de acord să furnizeze lichiditate nelimitată pentru băncile comerciale. Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite, Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Angliei, Banca Japoniei, Banca Naţională a Elveţiei şi Banca Canadei au anunţat că vor lua măsuri coordonate pentru prevenirea unui deficit de lichidităţi în sistemul financiar mondial. Concret însă, doar Fed furnizează lichidităţi nete în sistem, după ce Banca Centrală Europeană a refuzat să tipărească bani pentru a monetiza datoriile suverane şi pentru a întări bilanţurile băncilor. Excesul de lichiditate în dolari este de natură să întărească euro şi să ajute la creşterea tuturor burselor. Banii ajută la salvarea băncilor europene, de a căror sănătate depinde inclusiv stabilitatea economiei americane, însă efectul pozitiv asupra datoriilor de stat este indirect şi foarte limitat. În continuare, Europa va trebui să găsească o soluţie pentru a limita escaladarea costurilor finanţării, iar summitul din 9 decembrie este considerat decisiv în acest sens. Mai multe in Romania Libera.

Advertisements