În Europa: 6 Decembrie 2011 – “Belgienii îşi salvează singuri ţara”

Posted on 06/12/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 5 decembrie  2011; Standard and Poor’s vrea să retragă ratingul “AAA” pentru şase ţări din zona euro; Belgienii îşi salvează singuri ţara; FMI aprobă eliberarea a 2,2 miliarde de euro pentru Grecia; Sindicate: Măsurile de austeritate impuse de Roma “sunt insuportabile; Alegerile din Rusia: foc de avertisment către Putin.

Bursele Internationale 5 decembrie  2011. Acţiunile de pe pieţele din Asia au urcat ieri, pentru a şasea zi la rând, după ce, duminică seara, Italia a aprobat măsurile de austeritate. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a urcat cu 0,6%, la 8.695,98 puncte, S&P/ASX 200 al pieţei din Sydney – cu 0,8%, la 4.321,30, Hang Seng al celei din Hong Kong – cu 0,7%, la 19.179,70. Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au urmat un curs pozitiv ieri, după ce, duminică seara, guvernul italian condus de premierul Mario Monti a adoptat măsurile de austeritate menite să reducă datoria publică. La ora 16.50 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a crescut cu 0,7%, la 5.590,98 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 1,3%, la 3.206,43, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 1,2%, la 6.154,27. Acţiunile de pe Wall Street au înregistrat o evoluţie pozitivă. Indicele Standard & Poor’s 500 a urcat cu 1,03%, la 1257.08 puncte, Dow Jones Industrial Average – cu 1,10%, la 13156.00, Nasdaq Composite a urcat cu 1,10%, la 2655,76. Bursa si The Wall Street Journal

Standard and Poor’s vrea să retragă ratingul “AAA” pentru şase ţări din zona euro. Agenţia de evaluare financiară americană Standard and Poor’s (S&P) a anunţat luni că intenţionează să reducă nota de solvabilitate pe termen lung pentru şase ţări din zona euro notate cu “AAA” şi pentru alte nouă ţări din zonă. S&P afirmă că a plasat “sub supraveghere negativă” notele de îndatorare pe termen lung pentru 15 state din zona euro, inclusiv pe cele pe care le atribuie Germaniei, Austriei, Finlandei, Franţei, Luxemburgului şi Olandei, şase ţări notate cu “AAA”, cea mai bună notă posibilă. Dintre cele şase ţări ameninţate de S&P că îşi vor pierde nota “AAA”, Franţa este singura pentru care agenţia ia în considerare o reducere a ratingului cu două trepte. Aceste “plasări sub supraveghere sunt motivate de convingerea noastră că tensiunile sistemice din zona euro au crescut în ultimele săptămâni până la punctul în care se fac presiuni în scădere asupra gradului de solvabilitate al zonei euro în ansamblul său”, scrie agenţia. Singurele ţări din zona euro care nu sunt afectate de anunţ sunt Grecia, al cărei rating corespunde în prezent deficitului de plăţi, şi Ciprul, pentru care S&P a plasat anterior nota de îndatorare pe termen lung sub “supraveghere negativă”. Atunci când o agenţie de evaluare plasează o notă sub supraveghere negativă, înseamnă că ea consideră de peste 50 la sută probabilitatea ca aceasta să fie redusă în termen de trei luni. Mediafax.

Sarkozy/Merkel – acord complet pentru summitul din 9/12. Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel vor  modifcarea tratatului european până în martie 2012, fie că aceasta va fi aprobată de toate cele 27 de state membre UE, fie de numai cele 17 ţări din zona euro, şi susţin activarea automată a sancţiunilor pentru ţările care nu respectă regulile privind deficitul bugetar, opunându-se categoric emiterii de euroobligaţiuni. „Suntem deschişi pentru modificarea tratatelor pentru 27 (de membri UE), dar şi numai pentru cei 17 membri ai zonei euro, dacă este necesar”, a spus Merkel. „Acordul franco-german este cel mai complet” şi va fi transmis miercuri preşedintelui UE, Herman Van Rompuy, a declarat luni preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, după un prânz de lucru cu cancelarul german, Angela Merkel. Mai multe pe Cronica Europeana.

Belgienii îşi salvează singuri ţara. Premierul interimar făcuse apel la populaţie să cumpere obligaţiunile pe care investitorii nu le doreau. Spera să strângă, în cel mai bun caz, 200 de milioane de euro. Belgienii au dat pe obligaţiuni 5,7 miliarde de euro. Emisiunea de obligaţiuni a avut un succes total în Belgia, scrie „Le Monde”. A depăşit orice record şi orice speranţe ale guvernului. Deşi aflată în criză politică de peste 500 de zile, Belgia reuşeşte încă să se menţină, economic, pe linia de plutire. Yves Leterme, premierul interimar rămas să guverneze ţara după demisia lui Elio Di Rupo chiar înainte de a apuca să formeze un nou Executiv, lansase un apel către populaţie în urmă cu câteva zile. I-a rugat pe belgieni să ajute statul şi să cumpere obligaţiuni. Randamentul obligaţiunilor belgiene începuse să crească vertiginos, mărind astfel costul împrumuturilor făcute de stat. Leterme spera că va strânge de la populaţie circa 200 de milioane de euro, mai ales că, la ultima emisiune, cetăţenii belgieni cumpăraseră în valoare de doar 77 de milioane de euro. Rezultatul final se situează undeva în jurul valorii de 5,7 miliarde de euro. Dobânda acestor obligaţiuni a fost cea mai ridicată din 2008 încoace: 4,20% pentru obligaţiunile pe opt ani, 4% pentru cele pe cinci ani şi 3,50% pentru cele pe trei ani. Un cont de economii clasic i-ar aduce unui belgian de trei ori mai puţin. Adevarul.

FMI aprobă eliberarea a 2,2 miliarde de euro pentru Grecia. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a aprobat luni eliberarea a 2,2 miliarde de euro pentru Grecia, ceea ce înseamnă a şasea tranşă din împrumutul de 30 de miliarde de euro angajat în mai 2010. Suma totală acordată Atenei de FMI din acest împrumut se ridică astfel la 20,3 miliarde de euro. Grecia mai aşteaptă zilele acestea alte 8 miliarde de dolari de la partenerii săi europeni, care i-au promis în total 80 de miliarde, în mai 2010. Într-o scrisoare trimisă marţea trecută liderilor Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional, premierul grec Lucas Papademos a subliniat că ţara sa va lua ‘toate măsurile necesare pentru a pune în practică deciziile summitului zonei euro, de la 26 octombrie, şi a îndeplini obiectivele programului de redresare a economiei, crucial pentru ameliorarea vieţii cetăţenilor greci’. Zona euro a hotărât la 26 şi 27 octombrie un al doilea plan de ajutor pentru Grecia ce vizează ştergerea a 50 la sută din datoriile ţării prin intermediul participării voluntare a creditorilor privaţi la un schimb al obligaţiunilor elene. Planul mai prevede un nou împrumut, în valoare de 130 de miliarde euro, dintre care 30 de miliarde destinaţi recapitalizării băncilor greceşti. Agerpres

Sindicate: Măsurile de austeritate impuse de Roma “sunt insuportabile”. Guvernul italian al lui Mario Monti a adoptat duminică un nou pachet de austeritate menit să pună Italia la adăpost de criza datoriilor suverane ale Europei. Acest plan, estimat la 24 de miliarde de euro şi a cărui adoptare a fost devansată de şeful Guvernului pentru duminică în loc de luni în faţa urgenţei situaţiei, conţine tăieri ale cheltuielilor publice, o creştere a fiscalităţii în special în domeniul imobiliar, precum şi o reformă a pensiilor denunţată de sindicate. Aceste noi măsuri ar trebui să permită Italiei să ajungă la un echilibru bugetar în 2013, deoarece planurile de austeritate de 60 de miliarde de euro adoptate în iulie şi în septembrie nu sunt suficiente pentru ca acest obiectiv să fie atins, în timp ce Italia riscă să intre în recesiune. Măsurile prevăzute sunt “insuportabile din punct de vedere social” şi sunt o “lovitură foarte dură pentru pensionari”, a declarat în context secretarul general al principalului sindicat italian. Mario Monti a anunţat de asemenea că va renunţa la salariul de preşedinte al Consiliului şi ministru al Economiei, după adoptarea planului anticriză. “În momentul în care se cer sacrificii tuturor cetăţenilor, mi se pare că este de datoria mea să renunţ la salariul de preşedinte al Consiliului şi ministru al Economiei şi Finanţelor”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presa. El a promis, de asemenea, că “va pune sub control deficitul şi datoria” Italiei, prezentând noile măsuri de ajustare bugetară. “Nu trebuie să fim percepuţi în Europa ca un focar” al crizei, a declarat Monti, în cadrul unei conferinţe de presă, subliniind că vrea “o Italie orgolioasă care să nu mai fie batjocorită aşa cum s-a întâmplat în trecut”.RFI.

Alegerile din Rusia: foc de avertisment către Putin. Ştirea nopţii de la Moscova făcea referire la pierderile masive de puncte electorale înregistrate de partidul tandemului Vladimir Putin – Dimitri Medvedev, Rusia Unită. Informaţiile contradictorii privind plasarea la o cotă de peste, sau sub jumătate din sufragii nu fac decât să pigmenteze puţin un scrutin cu final anticipat. Dar viitorul imediat nu se anunţă apatic. Scorul înregistrat de Rusia Unită (conform informaţiilor difuzate de comisia electorală după rotunjirea rezultatelor, ca urmare a realocării voturilor obţinute de partidele care nu au atins pragul de şapte procente) este de 238 de mandate, peste jumătate din totalul de 450 de locuri din Duma de Stat, camera inferioară a legislativului federal, dar sub cele două treimi deţinute până în prezent. Să fie acele câteva puncte procentuale lipsă la contabilitatea parlamentară începutul sfârşitului “democraţiei asistate”, practicată de la Kremlin începând din ultima zi a anului 1999, când Boris Elţîn îi preda coroana noului ţar, Vladimir Putin? De atunci, legitimitatea celui mai influent om din subcontinentul nord-euroasiatic nu a fost mai deloc ancorată în susţinerea oferită la urne, cât în simpatia exprimată în sondajele de opinie, care au relativizat, de-a lungul ultimilor ani, acuzaţiile de fraudă a voturilor sau pe cele de manipulare a electoratului. Cu o campanie media bine orchestrată şi cu o maşinărie propagandistică de rit vechi, dar adaptată la ambientul secolului 21, Putin a reuşit să convingă suficienţi cetăţeni cu drept de vot din federaţie că este liderul providenţial al Rusiei, că este mai presus de restul clasei politice. Popularitatea lui Putin a început să piardă sub presiunea accesului la noile media. Tinerii cu studii superioare şi clasa de mijloc a oraşelor mari au fost avanposturile nemulţumirilor faţă de sistemul politic alterat de corupţie şi injustiţie, evoluând după bunul plac al potentaţilor momentului. Au fost primii care au sesizat epuizarea resurselor reformatoare şi modernizante cu care se lăuda Putin. Internetul a jucat un rol serios în reconsiderarea poziţiei faţă de manipularea electorală sau fraude. Platformele virtuale de discuţii politice oferă, şi în Rusia, o alternativă pluraristă pentru mediile tradiţionale controlate de stat. Acestea sunt, de fapt, şi sursele care dau credibilitate zvonurilor conform cărora scorul real al Rusiei Unite ar fi sub cel oficial difuzat de comisia electorală. Votul de ieri poate fi un foc de avertisment tras de populaţie, cu trei luni înainte de alegerile prezidenţiale. Putin şi Kremlinul trebuie să îşi găsească o cale prin care să îşi asigure continuitatea. Deutsche Welle

Advertisements