În Europa: 7 Decembrie 2011 – “ sfaturile lui Van Rompuy”

Posted on 07/12/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 6 decembrie  2011; Propuneri radicale ale lui Van Rompuy: Comisia Europeana sa impuna masuri de austeritate in tarile cu plan de salvare, in locul guvernelor; Cea mai blamată agenţie de evaluare financiară, Standard&Poor’s se amestecă în politicile Europei; Parlamentul grec a adoptat un buget de austeritate drastic pentru 2012; Guvernul irlandez anunţă creşteri de taxe şi impozite în 2012; Criza euro văzută din interior şi exterior; David Cameron ameninţă că nu va semna niciun nou Tratat UE dacă Marea Britanie nu primeşte garanţii.

Bursele Internationale 6 decembrie  2011. În Asia, acţiunile au scăzut ieri, de asemenea pe fondul avertismentului Standard & Poor’s. Indicele Nikkei 225 al pieţei din Tokyo a coborât cu 1,4%, la 8.575,16 puncte, Hang Seng al Bursei din Hong Kong – cu 1,2%, la 18.942,20, S&P/ASX 200 al celei din Sydney – cu 1,4%, la 4.262. Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au revenit ieri, în majoritate, pe curs descendent, după ce agenţia de evaluare Standard & Poor’s a avertizat că ar putea retrograda 15 state din zona euro. La ora 16.50 (ora României), indicele FTSE MIB al pieţei din Milano a scăzut cu 0,7%, la 15.811,87 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 0,7%, la 3.179,28, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 0,9%, la 6.053,54. New York Stock Exchange a incheiat sedinta de marti in echilibru intr-o piata care a preferat prudenta in asteptarea summitului UE de joi in care investitorii si-au pus toate sperantele pentru o solutionare a crizei datoriilor: Dow Jones a luat 0.43 %, iar Nasdaq a cedat 0,23%. Dow Jones Industrial Average a castigat 52.30 puncte si a urcat la 12.150,13 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, a scazut cu 6.20 puncte la 2649.56 de puncte. S & P 500 a scazut pe partea sa cu 0,11% (1,39 puncte) incheind la 1,258.47 puncte.Bursa si HotNews.

Propuneri radicale ale lui Van Rompuy: Comisia Europeana sa impuna masuri de austeritate in tarile cu plan de salvare, in locul guvernelor. Comisia Europeana ar putea sa beneficieze de autoritatea de a impune masuri de austeritate in tarile din zona euro care au beneficiat de un plan de salvare – Grecia, Irlanda sau Portugalia, in locul guvernelor nationale. Mai mult, aceste state ar putea pierde drepturile de vot in UE, potrivit unor propuneri radicale discutate la Bruxelles inaintea summitului UE de saptamana aceasta si obtinute de cotidianul The Guardian. Un document confidential care circula intre liderii europeni marti, semnat de Herman Van Rompuy – presedintele Consiliului European care va prezida summitul de joi si vineri – si obtinut de publicatia britanica sustine ca eurobond-urile sau punerea la comun a datoriei din zona euro ar putea fi unelte puternice de combatere a crizei, in ciuda rezistentei exprimate de Germania. Documentul face apel la “mai mult control intruziv asupra politicilor nationale bugetare de catre UE” si propune mai multe optiuni de a impune disciplina fiscala peste nivelul national. Lucrarea de doua pagini va fi discutata miercuri de catre oficiali, in incercarea de a ajunge la un consens inaintea summitului. Insa ar putea duce la o rebeliune din partea tarilor din zona euro la care se refera Van Rompuy, care practic subliniaza nevoia pentru un regim punitiv supravegheat de institutiile europene cu noi puteri de interventie, noteaza The Guardian. Daca propunerile sunt adoptate, ar insemna un prejudiciu adus caracterului suveran al statelor membre in ceea ce priveste politicile bugetare, fiscale, economice. Iar in cazul in care acestea nu se conformeaza, se pot impune “sanctiuni politice precum suspendarea temporara a drepturilor de vot in consiliile europene”. HotNews

Cea mai blamată agenţie de evaluare financiară, Standard&Poor’s se amestecă în politicile Europei. S&P ameninţă cu scăderea ratingurilor pentru 15 state din euro şi avertizează Austria că are probleme cu băncile ei După ce în august a şocat întreaga lume reducând ratingul de top al SUA, cea mai mare economie a lumii, S&P recidivează şi ameninţă Europa că va retrograda Ger­mania, Franţa, Austria şi alte 12 state din zona euro, şi EFSF, considerând că seria continuă de neînţelegeri dintre liderii europeni în privinţa planurilor de luptă contra crizei datoriilor riscă să afecteze stabilitatea financiară. Austria ar putea fi penalizată pentru problemele pe care le-ar avea băncile în Europa Centrală şi de Est. Avertismentul S&P vizează toată zona euro excluzând Grecia şi Cipru şi reflectă frustrarea acută provocată de lipsa de viteză cu care liderii europeni acţionează şi măreşte miza într-un moment în care aceştia se pregătesc de cel mai împortant summit din istoria UE, de pe 9 decembrie, scrie Financial Times. Summitul va stabili viitorul zonei euro. S&P ar putea retrograda cu o treaptă ratingurile Germaniei, Austriei, Belgiei, Finlandei şi Olandei şi cu două trepte calificativele celorlalte state, inclusiv Franţa, dacă summitul UE de la sfârşitul acestei săptămâni nu satisface aşteptările agenţiei. Dacă toate ţările ameninţate sunt retrogradate, vor fi afectate datorii gu­vernamentale de 6.042 miliarde de dolari, notează Bloomberg. “Summitul european va aduce pentru lideri oportunitatea de a renunţa la strategia pe care noi o considerăm defensivă şi fracţionată, de a trece peste interesele individuale şi să aducă un răspuns credibil care să recâştige încrederea investitorilor”, explică agenţia de rating. Ziarul Financiar.

Parlamentul grec a adoptat un buget de austeritate drastic pentru 2012. Parlamentul grec a adoptat în noaptea de marţi spre miercuri un buget de austeritate drastic pentru 2012, mizând pe o reducere puternică a deficitului public şi un al cincilea an consecutiv de recesiune, care marchează hotărârea Atenei de a rămâne în zona euro, relatează AFP. Pentru a reuşi să realizeze un excedent primar de 1,1 la sută în 2012, un obiectiv ambiţios ţinând cont de recesiunea profundă pe care o traversează ţara, Grecia trebuie să fie “hotărâtă” şi “sistematică” în efortul său, altfel istoria nu o va ierta, a declarat premierul Lucas Papademos, în faţa deputaţilor. Guvernul de coaliţie (socialişti, dreapta, extrema-dreaptă), care putea conta teoretic pe 255 de voturi din totalul de 300 din Parlament, a obţinut 258 de voturi în favoarea acestui buget, din totalul de 299 de votanţi, 41 de deputaţi exprimându-se împotrivă, potrivit rezultatelor oficiale. Bugetul pe 2012, criticat de manifestanţi, conţine noi creşteri de impozite, reduceri ale salariilor funcţionarilor şi ale numărului de salariaţi din sectorul public. Acest buget de austeritate merge în paralel cu un plan de renegociere şi de ştergere a unei părţi a datoriei publice care afectează ţara şi cu un al doilea plan de ajutor lansat de ţările europene partenere. În acest cadru excepţional, “viitorul ţării nu este decis doar pentru 2012, ci pentru tot deceniul care va veni”, le-a spus premierul deputaţilor. Adevarul.

Guvernul irlandez anunţă creşteri de taxe şi impozite în 2012. Guvernul irlandez a anunţat marţi, în cadrul proiectului de buget de austeritate pe 2012, creşteri de impozite destinate să aducă venituri suplimentare de 1,6 miliarde de euro, care să contribuie la reducerea deficitului public, relatează AFP şi AP. Potrivit ministrului de finanţe, Michael Noonan, TVA va creşte de la 21% la 23%, aducând în plus la buget venituri estimate la 670 milioane de euro. Impozite majorate vor fi aplicate proprietarilor de locuinţe, de automobile, deponenţilor, fumătorilor şi altor categorii de populaţie. Aceste creşteri de impozite vor însemna un plus de 1 miliard de euro în bugetul statului, a indicat ministrul de finanţe. Potrivit lui Michael Noonan, deficitul public al Irlandei va fi de 10,1% în 2011 şi va scădea la 8,2% anul viitor, sub prognoza anterioară, estimându-se o creştere economică de 1,3%. Vorbind despre decizii “dificile şi dureroase”, ministrul pentru cheltuielile publice, Brendan Howlin a subliniat necesitatea lor, după planul de ajutor internaţional de 85 miliarde de euro, încheiat în noiembrie 2010 cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană pentru salvarea ţării, în schimbul unui plan de austeritate ce prevede economii de peste 15 miliarde de euro în patru ani. Sindicatele s-au declarat îngrijorate de impactul noului buget asupra locurilor de muncă, într-o ţară unde şomajul afectează mai mult de 14% din populaţia activă.Agerpres

Criza euro văzută din interior şi exterior. Încotro se îndreaptă moneda euro? E util uneori să se ia în considerare o problemă complicată privind-o din mai multe puncte de vedere, din afara şi dinlăuntrul ei. Criza euro nu face excepţie de la această regulă. Soluţiile la criza euro preconizate de cuplul franco-german îşi vor face efectul, dacă vor mai apuca să fie puse în aplicare, abia după o lungă perioadă de gestaţie. În acest interval ţările europene vor trebui să-şi dea acordul la ciuntirea suveranităţii lor naţionale. Parlamentele vor fi chemate, laborios, să ratifice modificarea tratatelor, astfel încât să se producă integrarea fiscală a ţărilor europene şi să se introducă mecanismul automat de sancţionare a ţărilor care se îndatorează peste măsură. În unele state ar putea fi nevoie de un referendum. Or, toate acestea durează, din unghiul multor analişti, prea mult. Iată una din marile probleme ale momentului. Fiindcă, în răstimp, pieţele s-ar putea să-şi piardă răbdarea cu europenii, inflaţia să crească, valorile acţiunilor să-şi continue căderea liberă la burse. America, afectată de criza euro insistă ca europenii să-şi facă temele de casă, dar SUA nu vor să pună financiar umărul la rezolvarea crizei prin intermediul FMI. Autorităţile din Washington ar prefera ca Banca Centrală Europeană să scoată castanele din focul crizei. În timp ce agenţiile de rating şi-au reluat, mai puternic, avertismentele din trecut, ameninţând mai nou cu retrogradarea inclusiv a statelor dotate nu doar cu bonitate maximă, ci şi cu baze industriale sănătoase, precum Germania, ministrul american al finanţelor a revenit în Europa.  E a patra vizită pe care Timothy Geithner o efectuează, într-un răstimp extrem de scurt, în Europa, semn clar că SUA se simt puternic afectate de criza euro şi tot mai îngrijorate de mersul lucrurilor. Chiar dacă soluţia propusă de oficialii SUA nu pare tocmai optimă, alarma americană, exprimată în convorbirile lui Geithner cu şefii Băncilor Centrale Germană şi Europeană şi cu liderii de la Berlin, Paris, Roma şi Madrid e cât se poate de justificată. Mai multe in Deutsche Welle

David Cameron ameninţă că nu va semna niciun nou Tratat UE dacă Marea Britanie nu primeşte garanţii. Liderul britanic a insistat că, dacă statele din zona euro doresc să folosească “instituţiile europene” pentru salvarea monedei unice, vor trebui să ofere o serie de “garanţii” Marii Britanii, informează BBC News online. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german Angela Merkel au propus modificarea tratatelor europene prin introducerea unor noi reglementări şi sancţiuni în zona euro în scopul garantării stabilităţii financiare pe termen lung. “Dacă statele din zona euro vor avea nevoie de un nou tratat european, atunci în mod clar trebuie să existe garanţii pentru Marea Britanie, iar eu voi insista pentru interesele britanice”, a subliniat liderul de la Londra, explicând că va merge la summitul UE pentru “promovarea şi apărarea intereselor britanice”. Mediafax.

Advertisements