În Europa: 8 Decembrie 2011 – “speranţe şi dezamăgiri”

Posted on 08/12/2011 by

2


Titluri: Bursele Internationale 7 decembrie  2011; Astăzi începe la Bruxelles maratonul de două zile al UE pentru salvarea euro; Şase premieri sacrificaţi după un an de criză şi summituri istorice; Bombă adresată preşedintelui Deutsche Bank, descoperită la sediul băncii din Frankfurt; Exporturile de armament ale Germaniei au crescut cu 61 la sută în 2010; Rasmussen: NATO are nevoie de sistemul antirachetă, care este unul exclusiv defensiv; Speranţe şi dezamăgiri la Atena.

Bursele Internationale 7 decembrie  2011. În Asia, acţiunile au urmat un curs pozitiv ieri, investitorii din regiune speculând că liderii Europei îşi vor intensifica eforturile în cadrul summitului din această săptămână, în vederea rezolvării crizei datoriilor suverane. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a crescut cu 1,7%, la 8.722,17 puncte, Hang Seng al celei din Hong Kong – cu 1,6%, la 19.240,60, Kospi al pieţei din Seul – cu 0,9%, la 1.919,42. Acţiunile marilor companii europene au încheiat tranzacţiile de miercuri în scădere uşoară, în aşteptarea summit-ului Uniunii Europene din această săptămână, din cauza incertitudinilor legate de şansele unui acord cuprinzător care să contribuie la rezolvarea crizei datoriilor. Indicele pan-european FTSEurofirst 300 a scăzut cu 0,1%, după ce în timpul tranzacţiilor a atins cel mai ridicat nivel de la sfârşitul lui octombrie. Indicele londonez FTSE 100 a coborât cu 0,39%, DAX al bursei din Frankfurt cu 0,57% şi CAC 40 al bursei din Paris cu 0,11%. La Milano, indicele FTSE Mib a pierdut 1,24%, iar indicele Ibex-35 al bursei din Madrid 0,79%. New York Stock Exchange a incheiat in evolutie mixta sedinta de tranzactionare de miercuri, pe fondul speculatiilor privind o eventuala interventie a G20 in procesul de salvare a zonei euro, puternic afectata de criza datoriilor: Dow Jones a castigat 0,38%, iar Nasdaq a ramas nemodificat (-0.01%). Potrivit cifrelor finale de la inchidere, Dow Jones Industrial Average s-a apreciat cu 46.24 puncte la 12,196.37 puncte, iar Nasdaq, dominat de tehnologie, a scazut cu 0,35 puncte la 2649.21 de puncte. Indicele Standard & Poor 500 a castigat 0,20% (2,54 puncte) la 1,261.01 puncte. Ziarul Financiar si HotNews.

Astăzi începe la Bruxelles maratonul de două zile al UE pentru salvarea euro.  Soarta zonei euro stă în balanţă şi urmează a fi decisă vineri, când liderii europeni se întâlnesc la cel mai important summit de la introducerea monedei unice. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, îndeamnă statele UE să accepte modificarea Tratatelor în sensul unui sistem economic şi financiar unitar, avertizând că, altfel, statele din zona euro vor avansa separat spre o uniune mai integrată. Într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, Sarkozy şi Merkel propun ca ţările UE, iniţial cele din zona euro, să aibă un sistem comun de impozitare a corporaţiilor şi a tranzacţiilor financiare. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, îndeamnă statele UE să accepte modificarea Tratatelor în sensul unui sistem economic şi financiar unitar, avertizând că, altfel, statele din zona euro vor avansa separat spre o uniune mai integrată. Într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, Sarkozy şi Merkel propun ca ţările UE, iniţial cele din zona euro, să aibă un sistem comun de impozitare a corporaţiilor şi a tranzacţiilor financiare, transmite BBC News online. Ziarul Financiar

Şase premieri sacrificaţi după un an de criză şi summituri istorice. Din cei 27 de lideri ai UE, de la poza de grup de acum un an de la summitul european din decembrie 2010, de la Bruxelles, vor mai sta în faţa fotografilor doar 21. Şase premieri şi-au pierdut posturile în ultimul an de criză, iar cabinetele lor au fost înlocuite fie de tehnocraţi, fie de alţi câştigători. Acum un an, pe 16 decembrie, liderii UE avea de a face cu primele ameninţări ale crizei. Au discutat modificarea „limitată” de tratat care să aducă un mecanism “permanent” de salvare a situaţiei financiare din zona euro, o decizie ce era programată să intre în vigoare în ianuarie 2013. De atunci, fiecare nou summit a adus decizii şi toate s-au dovedit insuficiente. La fel cum toate au fost “radicale”, “cruciale” şi din când în cînd „istorice”. Doar că anul trecut în iarnă, Consiliul European mai avea pe agendă şi alte teme: relaţia cu Rusia, cea cu China, cu Statele Unite, extinderea şi statutul de ţară candidată pentru Muntenegru. Acum, toată agenda este dominată de măsurile şi regulile care trebuie luate pentru salvarea euro iar tratatele au nevoie de schimbări şi mai profunde. Mai multe in Adevarul.

Bombă adresată preşedintelui Deutsche Bank, descoperită la sediul băncii din Frankfurt. O scrisoare care conţinea o bombă, adresată preşedintelui Deutsche Bank Josef Ackermann, a fost descoperită miercuri în sala de mesagerie a sediului băncii germane din Frankfurt. Ackermann este un consilier important al cancelarului german Angela Merkel privind criza datoriilor din Uniunea Europeană. Autorităţile au demarat o anchetă după ce a fost găsită scrisoarea adresată preşedintelui Deutsche Bank Josef Ackermann, potrivit ABC News. Ca urmare a ameninţării la adresa bancherului elveţian în vârstă de 63 de ani, poliţia din New York a consolidat securitatea la sediul băncii germane din Statele Unite. Ackerman este unul dintre cei mai puternici bancheri din Europa şi un consilier important al cancelarului german Angela Merkel privind criza datoriilor din Uniunea Europeană. El a jucat un rol important în eforturile pentru reducerea datoriei Greciei. Deocamdată nu se ştie dacă rolul său în gestionarea crizei datoriilor sau alte motive au determinat livrarea bombei. Aceasta nu a explodat şi a fost descoperită în urma verificării plicului cu un dispozitiv cu raze X. Adevarul.

Exporturile de armament ale Germaniei au crescut cu 61 la sută în 2010. Exporturile Germaniei de armament au atins valoarea de 2,1 miliarde de euro în 2010, faţă de 1,3 miliarde în 2009, însemnând o creştere de 61%, conform unui raport făcut public miercuri de Ministerul Economiei. Jumătate din această sumă a fost obţinută din vânzarea de nave de război unor ţări membre NATO, a menţionat Ministerul într-un comunicat.  Şaptezeci la sută din exporturi au fost către ţări membre UE, membre NATO sau partenere NATO. Din restul de 30%, 7,7% din exporturi au fost către “state în curs de dezvoltare”, dar care nu puteau “contribui la agravarea crizei actuale. Exporturile de armament au creat recent polemici în Germania. Compania producătoare de armament Heckler&Koch, din sud-vestul ţării, a fost supusă la două anchete: una referindu-se la nişte cantităţi de vin plătite Mexicului în schimbul unor contracte, cea de a doua referindu-se la vânzarea ilegală de arme forţelor armate ale ex-dictatorului libian Muammar Kadhafi. Mediafax.

Rasmussen: NATO are nevoie de sistemul antirachetă, care este unul exclusiv defensiv. NATO are nevoie de sistemul antirachetă, care are un caracter exclusiv defensiv, a declarat miercuri seară secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, la finalul reuniunii ministeriale a Consiliului Nord-Atlantic (NAC). ”Rămânem convinşi că transparenţa câştigată în cadrul cooperării privind apărarea antirachetă va consolida şi mai mult relaţiile NATO-Rusia. Am arătat foarte clar un lucru: capacităţile antibalistice sunt de natură defensivă şi nu vor submina sistemul de descurajare strategică al Rusiei. Deşi regretăm recentele declaraţii ruse privind posibile măsuri îndreptate contra sistemului de apărare antirachetă al NATO, rămânem angajaţi faţă de explorarea oportunităţilor de cooperare în domeniul apărării antirachetă cu Rusia şi salutăm disponibilitatea pentru dialog a acesteia cu NATO”, a spus Rasmussen. Declaraţia finală a reuniunii ministeriale a NAC relevă că, de la Summitul de la Lisabona de anul trecut, câteva state aliate (printre care România – n.red.) au anunţat contribuţii importante în sprijinul sistemului de apărare antirachetă al NATO. ”Am luat notă cu satisfacţie că este în curs activitatea destinată dezvoltării aranjamentelor politico-militare pentru a declara capacitatea intermediară (a sistemului de apărare antirachetă) la data Summitului de la Chicago, din mai anul viitor”, menţionează documentul. În ceea ce priveşte situaţia din Kosovo, miniştrii statelor aliate au condamnat recentele violenţe contra Forţei internaţionale de pace din Kosovo (KFOR, condusă de NATO) şi au reafirmat ”sprijinul deplin pentru KFOR, care continuă să acţioneze ferm, imparţial şi atent pentru a contribui la asigurarea libertăţii de mişcare şi la un mediu sigur şi stabil pentru toate persoanele din Kosovo, în conformitate cu mandatul Naţiunilor Unite”. Agerpres

Speranţe şi dezamăgiri la Atena. Parlamentul elen a adoptat, cu o mare majoritate, controversatul buget de austeritate pentru 2012. Prin reduceri drastice, pe de o parte, şi creşterea impozitelor, pe de alta, se speră că Grecia nu se va cufunda şi mai mult în datorii. La Atena oamenii au ieşit din nou în stradă pentru a protesta contra măsurilor de austeritate. La miezul nopţii, cu puţin timp înaintea votului, noul premier elen, Lukas Papademos, a arătat în ce măsură s-au împovărat grecii în ultimii ani. “Datoriile statului au atins, în acest an, cifra de 30.000 de euro pe cap de locuitor”, a spus Papademos, adăugând: “e limpde că trebuie să stopăm acest proces”. Aceasta cu ajutorul bugetului pe 2012. Cheltuielile bugetare se vor reduce considerabil, în timp ce încasările vor creşte. Doar aşa, a explicat şeful guvernului de la Atena, ar putea creşte economia şi s-ar crea noi locuri de muncă. Cuvintele sale şi-au atins scopul. 258 din cei 300 de deputaţi greci s-au pronunţat pentru bugetul de austeritate. Aşadar, marea coaliţie de guvernământ funcţionează. Totuşi, Antonis Samaras, şeful partidului conservator Nea Dimokratia, a ţinut să precizeze că a votat bugetul, deşi, în continuare, nu e de acord cu unele din măsurile de austeritate pe care acesta le prevede. Până în octombrie, Samaras s-a pronunţat ferm contra reducerii pensiilor şi creşterii impozitelor. Ministrul grec al Finanţelor, Evangelos Venizelos, a subliniat marţi seară că acest buget de austeritate e lipsit de alternativă şi s-a adresat celor prezenţi cu cuvintele: “cine are o propunere serioasă prin care s-ar evita reducerea salariilor şi a pensiilor, să spună” În faţa clădirii Parlamentului au demonstrat câteva mii de persoane contra bugetului de austeritate pe 2012. La aceste proteste premierul Papademos nu s-a referit. În schimb s-a referit la faptul că mulţi greci reproşează guvernului că măsurile de austeritate sunt dictate Atenei din afară, mai precis de către aşa-numita troikă, formată din Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Deutsche Welle.

Advertisements