În Europa: 9 Decembrie 2011 – “Europa cu două viteze”

Posted on 09/12/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 8 decembrie  2011; Europa cu două viteze – un eşec? Olanda, “presată” la summitul de la Bruxelles;  Criza le taie cheful statelor din Europa de Est să adere la euro; Criza euro şi rigorismul german; Revista Presei de la Deutsche Welle; SUA neaga implicarea in miscarile de protest din Rusia.

Bursele Internationale 8 decembrie  2011. Acţiunile de pe pieţele din Asia au scăzut, în majoritate, în aşteptarea summitului UE (programat să înceapă ieri seara), dar şi pe fondul unor date privind Japonia şi Australia, care semnalează că a încetinit economia mondială. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a scăzut cu 0,7%, la 8.664,58 puncte, S&P/ASX 200 al celei din Sydney – cu 0,3%, la 4.280,70, Hang Seng al pieţei din Hong Kong – cu 0,7%, la 19.107,80. Acţiunile societăţilor listate la bursele europene au scăzut în a doua parte a zilei de ieri, pierzând câştigurile anterioare după ce preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a anunţat că nu va semnala accelerarea achiziţiilor de obligaţiuni guvernamentale săptămâna viitoare. La ora 16.45 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,2%, la 5.537,91 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 1%, la 3.143,07, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 1,3%, la 5.917,40. In SUA, investitorii americani au arătat că şi-au cam pierdut speranţele în rezultatele discuţiilor de la summit, principalii indici căzând în finalul şedinţei de la New York cu 2%. Astfel, dacă indicele S&P 500 a căzut cu 2,11%, indicele Nasdaq a avut un declin de 1,99% în timp ce indicele Dow Jones a căzut cu 1,66%. Bursa si ZF.

Europa cu două viteze – un eşec? Liderii Uniunii Europeni au convenit în această dimineaţă asupra unui nou pact fiscal prin ca să asigure disciplina bugetară, eşuând în acelaşi timp să convină asupra schimbării tratatului Uniunii, informează Reuters. Astfel, înţelegerea ar putea implica acum doar cele 17 ţări din zona euro plus oricare altele care sunt dornice să se alăture, au declarat diplomaţii. “Întotdeauna am spus că o vom face cu 17 dacă nu va funcţiona cu 27. Asta s-a şi întâmplat”, a spus un oficial UE. Liderii UE au convenit asupra unor sancţiuni ce vor fi aplicate automat pentru ţările din zona euro care vor încălca limitele de deficit impuse prin acest pact fiscal dacă trei sferturi din state nu se opun sancţionării şi au aprobat ca o nouă regulă fiscală să fie menţionată în constituţiile naţionale. După 10 ore de discuţii care au continuat până dimineaţa devreme, liderii europeni au decis ca fondul permanent de salvare, Mecanismul de Stabilitate Europeană să aibă o limită de creditare de 500 de miliarde de euro, aşa cum a insistat Germania. De asemenea nu va primi licenţă de bancă, ceea ce i-ar fi permis să obţină bani de la BCE. Dar astfel de declaraţii, spuse pe ascuns, nu par să descurajeze liderii europeni, ei încă sperând să aducă în scenă faimoasa “bazooka” pentru a lovi în criza datoriilor, care afectează puternic zona euro. Şi în ciuda faptului că propunere după propunere este refuzată de principalele economii care susţin zona euro, există încă speranţa găsirii unei soluţii. ZF

Olanda, “presată” la summitul de la Bruxelles să accepte aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Olanda este supusă presiunilor de către partenerii săi pentru a autoriza aderarea României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie Schengen, într-un proiect de declaraţie prezentat joi liderilor UE reuniţi în summit la Bruxelles. Toate condiţiile au fost îndeplinite pentru a permite adoptarea unei decizii privind aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, iar Consiliul este invitat să o adopte cât mai rapid posibil”, precizează proiectul, consultat de AFP. “Dacă va fi necesar, Consiliul European va reveni asupra subiectului la reuniunea sa din martie 2012”, adaugă textul. Guvernul olandez este singurul care blochează aceste aderări, după decizia Finlandei din noiembrie de a renunţa la opoziţia sa. Olanda îşi justifică opoziţia prin rezultatele insuficiente ale celor două ţări în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate. Extinderea spaţiului Schengen necesită consimţământul în unanimitate al statelor membre. Spaţiul Schengen, care se întinde din Portugalia până în Polonia şi în care călătorii pot circula liber pe cale terestră sau aeriană, cu o simplă carte de identitate, a fost obiectul unor tensiuni importante din cauza temerilor legate de imigraţia clandestină. România a acuzat Guvernul olandez de centru-dreapta, condus de Mark Rutte, că este ostaticul extremei-drepte, deoarece guvernează cu sprijinul Partidului Libertăţii al lui Geert Wilders. ZF

Criza le taie cheful statelor din Europa de Est să adere la euro. Un curent puternic anti-Merkel s-a conturat încă din prima zi a summitului european, considerat crucial pentru salvarea monedei europene. Criza şi disensiunile dintre ţărilor membre le-au tăiat statelor din ,,Noua Europă“ entuziasmul de a se alătura uniunii monetare. Liderii celor 27 de state membre ale UE s-au întrunit ieri-seară la Bruxelles, la un summit crucial pentru rezolvarea crizei care ameninţă zona euro. Declaraţiile din ajunul Consiliului de iarnă sunt demoralizante mai ales pentru ţările ,,Noua Europă”, care ezită să mai adere la uniunea monetară. Prima dintre declaraţiile apocaliptice a aparţinut ministrului francez pentru Afaceri Europene, Jean Leonetti, care i-a avertizat, într-o declaraţie la postul de televiziune Canal+, pe liderii europeni că ,,euro poate exploda, iar Europa riscă să se destrame”. Apoi, agenţia Standard & Poor’s, care ameninţase deja cu retrogradarea a 15 state din zona euro şi a fondului de urgenţă al UE (FESF), a spus ieri că este gata să scadă şi ratingul întregii Uniunii Europene. Un curent anti-Merkel s-a conturat ieri la vârful UE. Trioul format din preşedintele Consiliului European Herman van Rompuy, şeful Comisiei Europene, José Manuel Barroso şi preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, a iritat Berlinul readucând pe agenda summitului de la Bruxelles problema eurobondurilor, pe care Germania le respinge cu vehemenţă. Într-un interviu acordat „Süddeutsche Zeitung”, Juncker s-a declarat împotriva modificării radicale a tratatelor europene, pledând pentru o amendare a acestora, astfel putând fi evitate discuţii interminabile. Finlanda este şi ea nemulţumită că Germania vrea ca ca anumite decizii să fie luate cu doar 85% din voturi în Consiliu, în loc de unanimitate, Marea Britanie ameninţă că-şi va folosi dreptul de veto dacă nu-i sunt protejate interesele. Mai multe in Adevarul

Criza euro şi rigorismul german. Fiecare al doilea cetăţean german ar dori să se reintroducă marca germană. Asta în pofida faptului că în Germania efectele crizei nu se resimt. Mai mult: numărul şomerilor a scăzut sub 3 milioane şi economia înregistrează progrese însemnate. Fostul cancelar Schmidt califică discuţia despre criză drept o dezbatere isterică, întreţinută de către politicieni şi jurnalişti iresponsabili. Renunţarea la euro ar însemna, potrivit lui Schmidt, şi o renunţare la proiectul comunitar european. Toată lumea vorbeşte despre criza monedei euro, se zugrăvesc scenarii apocaliptice, iar germanul de rînd nu resimte niciun efect concret în propriul buzunar prin care s-ar confirma relatările cu care e confruntat zi de zi la televizor, la radio sau în ziare. Rezultatul dezbaterilor interminabile despre criza euro însă a redeclanşat nostalgia mărcii germane. Potrivit sondajelor, fiecare al doilea german ar dori să renunţe la moneda comună şi ar saluta reintroducerea mărcilor. Economia germană a înregistrat succese în ultimele luni, iar şomajul a scăzut sub 3 milioane.  Fostul cancelar social-democrat Helmut Schmidt a calificat toată discuţia legată de euro drept isterică, fiind întreţinută mai ales de politicieni şi ziarişti iresponsabili. Pentru Schmidt aceste discuţii sunt mai periculoase decît realitatea propriu zisă, deoarece ele duc la întoxicarea opiniei publice şi contribuie la creşterea euroscepticismului. Această stare de spirit nesănătoasă începe să cuprindă Europa şi dacă se va extinde, proiectul comunitar, într-adevăr, este periclitat, crede ex-cancelarul. În celelalte ţări europene dezbaterea despre criză a generat reapariţia fantomelor trecutului. În acest sens poate fi citită şi o interpretare foarte critică a reacţiilor din presa franceă, apărută în „Frankfurter Allgemeine Zeitung“. Germania este descrisă, pe alocuri, în culorile ameninţătoare şi sumbre ale unui imperialismului disimulat, iar Angela Merkel apare ca o succesoare a lui Hitler care prin forţa armelor a încercat unificarea continentului dominat de Berlin. RFI.

Revista Presei de la Deutsche Welle.  Merkel intră în ofensivă, Londra se distanţează de Europa, Grecia nu este reformabilă. În aceste condiţii, semnalate de cotidianul DIE WELT pe prima pagină, ce şanse de reuşită mai are planul de salvare a monedei euro?  Cu o fermitate ce aminteşte de tonul ex-cancelarului social democrat Gerhard Schröder, cînd sătul de sterilele parlamentări a exclamat „Basta”, guvernul german a decretat cum trebuie să se încheie summitul UE care începe azi –şi anume, printr-o modificare fundamentală a Tratatului, aptă să garanteze în întreaga Europă controlul bugetelor naţionale – notează STUTTGARTER ZEITUNG.  Abia acum, cînd simt că agenţiile de rating le-au pus pistolul la tîmplă, încearcă guvernele europene să elaboreze acele reglementări pe care trebuiau să le adopte înaintea instituirii uniunii monetare – scrie cotidianul francez LE JOURNAL DE LA HAUTE MARNE, formulînd în final şi o prognoză pesimistă: Spre a izbuti, Merkel şi Sarkozy vor trebui să mute munţii din loc la Bruxelles. Ce se va întîmpla însă dacă membrii UE nu vor fi de acord cu o modificare a tratatului – i se pare cotidianului TAGESZEITUNG din Berlin greu de prevăzut. Aceasta deşi se ştie încă din antichitate că şi imperiile sunt muritoare – ripostează din Franţa vecină, LA PROGRES DE LYON, întrevăzînd că la Bruxelles va fi scrisă cronica măririi şi decăderii Imperiului European, lipsit de armată şi de ambiţii hegemoniale, dar ameninţat azi să-şi vadă pierdute exact semnele măririi sale: banii şi economia. Aşadar, germanii sunt pesimişti, francezii neliniştiţi iar americanii nerăbdători observă ziarul L’ALSACE, precizînd şi motivele acestor stări disforice: dacă euro explodează, tuturor le va merge mai rău. Oricum, noul summit, din nenumăratele din ultima vreme, începe sub un cer plumburiu. Există suficiente indicii că, la rîndul lor, pieţele se vor linişti doar cînd Banca Centrală Europeană va sări mai serios în ajutor ţărilor ameninţate, cumpărîndu-le nelimitat obligaţiunile, deşi preţul operaţiunii va fi exorbitant – o incalculabilă inflaţie în Germania prooroceşte DIE WELT, constatînd că Europa se află în pragul unei noi ere. Cert este că deocamdată şi bunul renume al Europei este grav şifonat, atrage atenţia de la Copenhaga BERLINGSKE TIDENDE. Dacă bătrînul continent reuşeşte să iasă din impas, ar fi posibil ca nu numai o agenţie europeană de rating dar şi una chineză să reducă credibilitatea Statelor Unite, prognozează LANDESZEITUNG LÜNEBURG. Dar, continuă ziarul revenind la realitatea dată, în acest staccato al summiturilor de criză, adesea nu sunt observate dislocările tectonice în structurile de profunzime ale puterii. Europa şi Statele Unite se frămîntă să afle căreia îi va fi rezervată o prăbuşire amortizată şi căreia una apocaliptică. În sfîrşit, pe lîngă criza ce polarizează masiv atenţia comentatorilor, se profilează azi în paginile ziarelor şi alte teme şi evenimente. Între acestea, de pildă, faptul că în beciul unei case din Bucureşti, de pe strada Mureş numărul 4, CIA ar fi sechestrat persoane bănuite de activităţi teroriste. Agenţi americani ar fi dezvăluit acum cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, care publică un amplu reportaj despre acest subiect, şi postului public de radio-televiziune ARD, în emisiunea Panorama, ce s-a întîmplat acolo şi ce nimeni nu ar fi trebuit să afle. Deutsche Welle.

SUA neaga implicareain miscarile de protest din Rusia. SUA a respins joi acuzatiile facute de premierul rus Vladimir Putin, care a declarat ca Wasinghtonul a provocat mitingurile electorale anti-putere si a stimulat opozitia din Rusia, anunta AFP. Mark Toner, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, a negat cu fermintate acuzatiile, in timp ce Putin continua sa sustina faptul ca SUA a dat un semnal de suport opozitiei care a inceput sa se agite impotriva partidului sau. Totodata, Putin ii acuza pe americani ca aduc prin fonduri straine sute de milioane de dolari in activitatile politice din Rusia. Diplomatia americana sustine insa ca programele sale au fost create pentru a sustine transparenta, libertatea si corectitudinea proceselor electorale si nu sustin niciun partid sau program electoral. Aceleasi programe sunt derulate de SUA in numeroase tari, dand posibilitatea oamenilor sa isi exprime optiunile si aspiratiile democratice. Premierul rus Vladimir Putin a acuzat-o joi pe Hillary Clinton, sefa diplomatiei americane, ca “a dat semnalul de plecare” al contestarii rezultatelor alegerilor legislative de duminica si a sustinut ca opozantii actioneaza “cu sprijinul” Washingtonului. Hotnews

Advertisements