În Europa: 15 Decembrie 2011 – “Merkel : criza datoriilor va dura ani”

Titluri: Bursele Internationale 14 decembrie  2011; Euro a fost marele pierzător al summitului liderilor Uniunii Europene de săptămâna trecută; Angela Merkel: Iesirea din criza datoriilor va dura ani; UE este “pe marginea prăpastiei”, apreciază premierul polonez, Donald Tusk; Summitul UE-Rusia, într-un context tensionat; Bulgaria nu se mai grăbeşte să adere la Schengen; Lobbyul din City, lăsat în ofsaid prin veto-ul lui Cameron.

Bursele Internationale 14 decembrie  2011. Acţiunile de pe pieţele din Asia au scăzut ieri, în condiţiile în care Federal Reserve nu a anunţat noi măsuri pentru susţinerea economiei americane, iar vânzările retail din SUA au înregistrat cel mai lent ritm de creştere din ultimele cinci luni. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a coborât cu 0,4%, la 8.519,13 puncte, Hang Seng al celei din Hong Kong – cu 0,5%, la 18.354,40, Kospi al pieţei din Sydney – cu 0,3%, la 1.857,75. Acţiunile de pe pieţele din Europa au scăzut ieri, după ce, marţi, Federal Reserve (Fed, banca centrală a SUA) nu a anunţat noi măsuri pentru susţinerea economiei americane. La ora 16.55 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 1,1%, la 5.427,64 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 2,1%, la 3.014,84, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 0,9%, la 5.720,94. New York Stock Exchange a incheiat sedinta de tranzactionare de miercuri in scadere, pe fondul incertitudinilor care planeaza in continuare asupra Europei: Dow Jones a cedat 1,10%, iar Nasdaq 1,55%. Potrivit cifrelor finale de la inchidere, indicele Dow Jones Industrial Average a scazut cu 131.46 puncte, pana la 11,823.48 puncte, iar Nasdaq, dominat de tehnologie, a cedat 39.96 puncte, pana la 2539.31 de puncte. Indicele Standard & Poor 500 a pierdut 1,13% (13.91 puncte), ajungand la 1,211.82 puncte.Bursa,ZF, Hotnews.

Euro a fost marele pierzător al summitului liderilor Uniunii Europene de săptămâna trecută care a avut ca scop chiar salvarea monedei unice europene. Eşecul de a găsi soluţii concrete pentru depăşirea crizei datoriilor din zona euro şi teama retrogradării ratingurilor statelor europene a împins ieri euro la minimul din acest an faţă de dolar şi, ironic, la cel mai redus nivel în raport cu lira sterlină, având în vedere că Londra s-a opus planurilor europenilor. Investitorii au renunţat la euro chiar dacă Germania şi Italia au reuşit să găsească cumpărători pentru obligaţiuni la două licitaţii separate. La baza precauţiei investitorilor stă faptul că randamentele obligaţiunilor italiene scadente la cinci ani au atins maximul de după crearea zonei euro, scrie agenţia Thomson Reuters. Euro s-a depreciat ieri la 1,29945 dolari, cel mai slab nivel de la mijlocul lunii ianuarie. Ulterior a revenit la 1,3010 dolari. Vânzarea în masă a euro a împins dolarul la maximul ultimelor 11 luni în raport cu un coş al celor mai importante valute. Euro ar putea rămâne în continuare sub presiune în condiţiile în care jucătorii de pe pieţe continuă să-şi piardă speranţa într-o soluţie rapidă la criza datoriilor din zona euro. Ziarul Financiar.

Angela Merkel: Iesirea din criza datoriilor va dura ani. Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri ca angajamentele statelor europene privind disciplina bugetara deseneaza “contururile unei veritabile uniuni politice”, avertizand totodata ca iesirea din criza va dura “ani” si va fi insotita de “reversuri”, relateaza AFP. Deciziile luate in cadrul summitului liderilor europeni de la Bruxelles, in 9 decembrie – o intarire a disciplinei bugetare ancorata in tratatele europene – au pus Europa pe calea “uniuni bugetare, in sensul unei uniuni a stabilitatii”, a spus cancelarul, in cadrul unui discurs sustinut in Bundestag. “Contururile unei adevarate uniuni politice incep sa se deseneze”, a adaugat ea. Dar iesirea din criza datoriilor, care s-a transformat intr-o “criza a increderii” fata de toata Europa, este “un proces care nu va dura saptamani, nici luni ci ani”, a reafirmat aceasta. Procesul “va fi insotit de reversuri, dar daca nu ne vom lasa descurajati (…), atunci Europa nu doar va depasi criza, dar va iesi mult mai puternica”. Angela Merkel si-a exprimat din nou regretul fata de decizia Londrei de a nu adera la schimbarile propuse, dar a repetat ca Marea Britanie va ramane, in ciuda acestor evenimente, “un partener important al Uniunii Europene pe viitor”, in special asupra chestiunilor de politica externa, securitate, concurenta si lupta impotriva schimbarilor climatice. HotNews

UE este “pe marginea prăpastiei”, apreciază premierul polonez, Donald Tusk. Uniunea Europeană (UE) se află pe “marginea prăpastiei”, a apreciat miercuri premierul polonez Donald Tusk în faţa deputaţilor europeni reuniţi la Strasbourg, cărora le-a prezentat un bilanţ al summitului consacrat salvării zonei euro, relatează AFP. “Nu pot să spun că Europa este mai unită şi nu pot să spun că am depăşit această criză”, a declarat Tusk. “Suntem pe marginea prăpastiei”, a avertizat acesta. În opinia sa, UE are de ales între “calea comunitară sau cea a egoismelor naţionale”. La finalul summitului european de la 8 şi 9 decembrie, liderii UE, cu excepţia Marii Britanii, au fost de acord să creeze un nou pact de “uniune de stabilitate bugetară” care să consolideze disciplina în zona euro. Nouă dintre ţările care nu au adoptat moneda euro, inclusiv Polonia, au subscris la acest pact. Doar Marea Britanie l-a refuzat. Acest pact ar putea să fie semnat în martie, sub forma unui tratat interguvernamental. Însă el trebuie să fie mai întâi “confecţionat” de juriştii instituţiilor europene, a precizat preşedintele UE, Herman Van Rompuy. PE va fi implicat în acest efort, a subliniat el.Adevarul.

Summitul UE-Rusia, într-un context tensionat. Miercuri seara, a debutat la Bruxelles reuniunea informala UE-Rusia, printr-o intalnire a presedintelui rus Dmitri Medvedev şi cel al UE, Herman van Rompuy. Subiectul delicat al alegerilor contestate din Federaţia Rusă va fi cu siguranţă ridicat de van Rompuy, şi asta mai ales în contextul în care Parlamentul European a cerut miercuri organizarea de noi alegeri. Deputatii europeni reuniti in sedinta plenara la Strasbourg au cerut miercuri, printr-o rezolutie, organizarea de noi alegeri, libere, democratice si corecte in Rusia. Ei cer si o investigare imediata si completa a eventualelor fraude si nereguli in alegerile care tocmai s-au derulat si despre care diferite rapoarte au fost scrise. Deputatii au subliniat ca procesul electoral din Rusia nu a respectat criteriile OSCE. In plus, rapoartele OSCE si OHRID arata ca au existat incalcari procedurale, ca presa nu a fost impartiala, ca observatorii independenti ai alegerilor au fost hartuiti si ca exista o lipsa de separare intre partid si stat. Astfel s-a ajuns la excluderea mai multor partide din opozitie si a fost subminata in mod serios libertatea de asociere si competitia politica. Statul de drept si justitia independenta sunt absente in Rusia, remarca Parlamentul European, care mai cere Comsiei Europene si inaltului reprezentant al UE, Catherine Ashton, sa dezbata toate acestea cu partea rusa la summitul UE-Rusia, care are loc joi la Bruxelles. RFI

Bulgaria nu se mai grăbeşte să adere la Schengen. Premierul bulgar Boiko Borisov şi-a moderat entuziasmul cu privire la aderarea la spaţiul Schengen, după ce a devenit clar că Olanda nu renunță la poziția sa negativă față de capacitatea Bulgariei și României de a garanta securitatea frontierei comune. Pe de altă parte, ministrul de Externe bulgar, Nicolai Mladenov a avertizat miercuri, într-un discurs susţinut în Parlamentul de la Sofia, că guvernul din care face parte nu și-a asumat un angajament și nu va participa cu resurse financiare la noul Mecanism de Stabilizare european. „Bulgaria nu a provocat criza în Zona Euro și nu va fi cea care va rezolva problemele țărilor îndatorate”, a avertizat ministrul. La finele săptămânii trecute, Bulgaria, împreună cu alte cinci țări din afara Zonei Euro, și-a dat acordul de principiu pentru noul Mecanism de Stabilizare care prevede acordarea unor resurse suplimentare FMI sub forma unor împrumuturi. Opoziția a criticat acest angajament, avertizând că cea mai săracă țară nu trebuie să plătească păcatele țărilor îndatorate și greșelile băncilor creditoare. Mladenov a declarat miercuri că 150 de miliarde de euro pentru punerea în mișcare a noului Mecanism de Stabilizare vor veni din țările membre ale Zonei Euro, iar alte 50 vor fi asigurate de Suedia, Danemarca, Republica Cehă și Polonia. Mai multe pe situl RFI.

Lobbyul din City, lăsat în ofsaid prin veto-ul lui Cameron. În City-ul londonez, lobbyştii se tem că politica europeană a lui David Cameron, construită tocmai pe apărarea intereselor firmelor din City, va fi decontată în rapoartele contabile din cartierul financiar al capitalei britanice. La Bruxelles există o vorbă: “Cine nu stă cu noi la masă ajunge în meniu”. Or, cum principalul avocat comunitar al pieţei financiare, Marea Britanie, a decis să se autoizoleze din procesul decizional comunitar, după veto-ul exprimat săptămâna trecută de premierul David Cameron, la Consiliul European, branşa care face banii să apară şi dispară se teme de viitoarele reuniuni ale celor 17 naţiuni din zona euro şi ale aliaţilor acestora. Oricum, odată cu intrarea în vigoare a Tratatelor de la Lisabona, Uniunea Europeană nu mai are nevoie de unanimitate, deciziile luându-se cu susţinerea unei majorităţi calificate. Evoluţile recente, notează ediţia electronică a publicaţiei Der Spiegel, riscă să arunce în derizoriu milioanele cheltuite anual de firmele din City pentru servicii de lobby pe lângă instituţiile de la Bruxelles. Primele reacţii din lumea finanţelor londoneze au constat în recursuri la principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Mai multe pe situl Deutsche Welle

Posted in: Uncategorized