În Europa: 17 Decembrie 2011 – “ Revoltă ? ”

Posted on 17/12/2011 by

2


Titluri: Război pe faţă la Budapesta între premierul ungar şi FMI. Europa Centrală se revoltă contra noului acord UE; David Cameron încearcă să-şi găsească aliaţi printre statele europene; Executivul de la Paris, pus cu spatele la zid; Lider politic din Portugalia: nu ne mai plătim datoriile! Chirac, condamnat pentru corupţie.

Război pe faţă la Budapesta între premierul ungar şi FMI. Şeful misiunii FMI şi o delegaţie a Comisiei Europene au plecat subit din Ungaria, unde se aflau pentru discuţii pregătitoare în vederea unui nou acord de împrumut, din cauza intenţiei guvernului de a uni banca naţională cu autoritatea pentru pieţe financiare, potrivit cotidianului Portfolio. Delegaţiile FMI şi UE se aflau la Budapesta pentru a discuta un nou acord de împrumut şi aveau programată o întâlnire cu oficiali unguri în această după-amiază. Reprezentanţii Fondului şi Comisiei şi-au reprogramat rezervările pentru avion şi au plecat vineri dimineaţa, au declarat surse pentru portalul Index.hu. Întreruperea discuţiilor a fost cauzată de un dezacord în privinţa unor aspecte ale politicilor guvernului ungar, potrivit Index. Plecarea oficialilor a fost determinată de opoziţia Comisiei la planurile pentru reorganizarea băncii centrale şi de schimbările care urmează să fie implementate la legea pensiilor. Comisia Europeană nu a primit asigurări în privinţa planurilor guvernului pentru fuziunea dintre banca centrală şi autoritatea de reglementare a pieţei financiare (PSZÁF), iar comisarul pentru Afaceri Monetare, Olli Rehn, a luat decizia întrerurperii discuţiilor, potrivit Reuters. Ziarul Financiar

Europa Centrală se revoltă contra noului acord UE. Guvernele ceh şi ungar spun că armonizarea fiscală convenită la Bruxelles nu e bună, iar în Polonia manifestanţii vor ca ţara să se opună Berlinului. Gâlceava franco-britanică atinge apogeul. Pactul pentru salvarea euro, iniţiat săptămâna trecută de cancelarul german, Angela Merkel, se clatină. Între ţările UE se conturează o „răscoală” împotriva principiului-cheie al acestui pact. Liderii Ungariei şi Cehiei au declarat, într-o conferinţă de presă comună la Budapesta, că sunt pregătiţi să respingă măsurile ce duc la un sistem fiscal mai centralizat. Premierul ceh, Petr Necas, a declarat că e „convins că armonizarea fiscală nu ar însemna nimic bun”. Premierul ungar, Viktor Orban, a spus că Europa Centrală are potenţialul să devină cea mai competitivă regiune a Europei. „Singura cooperare pe care o putem avea cu zona euro este una care nu afectează competitivitatea Ungariei”, a  spus el.  În  Polonia, manifestanţii au ieşit în stradă cu bannere  pe care scria: „Vrem suveranitate, nu euro”, relatează cotidianul britanic „Telegraph”. Ei au protestat faţă de acordul de la Bruxelles potrivit căruia ţările europene, inclusiv cele din afara eurozonei, ar putea fi penalizate dacă încalcă regulile dure privind cheltuielile. Irlanda şi Suedia au avut de la început dubii în privinţa pactului, spunând că îşi vor da acceptul numai după ce vor vedea forma finală a acordului.  Marea Britanie şi-a atras critici dure la Bruxelles pentru neparticiparea la acest acord. Adevarul.

David Cameron încearcă să-şi găsească aliaţi printre statele europene. David Cameron, devenit „oaia neagră” a Europei la summitul de săptămâna trecută şi criticat în continuare de mulţi lideri europeni, încearcă să-şi găsească aliaţi în Europa, unde mai multe state au exprimat deja rezerve faţă de planul convenit de liderii UE. Printre acestea, Ungaria şi Cehia, care au anunţat joi că preferă ca reglementările fiscale şi bugetare să se aplice numai membrilor zonei euro. Un purtător de cuvânt al lui Cameron, citat de Der Spiegel, a afirmat că Marea Britanie vrea să ajute Uniunea Europeană să definească pactul fiscal pentru a depăşi actuala criză a datoriilor din zona euro. „Vrem să ne angajăm constructiv în aceste discuţii”, a spus el. Dar, în acelaşi timp, premierul britanic a discutat cel puţin cu liderii irlandez, ceh, danez şi suedez, care au sugerat, într-un fel sau altul, că adoptarea pactului fiscal presupune o serie de dificultăţi. „Nu se pune problema că am fi 26 contra 1 (…) Sunt mai multe ţări care nu sunt deloc sigure în legătură cu ce li s-a cerut”, a spus Cameron, într-o întâlnire cu parlamentarii conservatori britanici. Marea Britanie a atras nemulţumirea partenerilor europeni la summitul de săptămâna trecută, după ce a refuzat categoric să accepte modificarea tratatelor europene, astfel încât acestea să includă reguli fiscale şi bugetare drastice. Cronica Europeana.

Executivul de la Paris, pus cu spatele la zid. Veşti economice proaste în Franţa: ţara e în pragul recesiunii. Institutul naţional de statistici anticipează cifrele şi spune că la sfârşitul acestui an PIB-ul ţării va da înapoi cu 0,2%. Mişcarea negativă se va prelungi şi în primul trimestru al anului viitor, când Produsul Intern Brut va scădea cu 0,1 procente. Relansarea economică se va face treptat şi foarte lent începând din primăvara lui 2012. În ciuda avertismentului venit de la INSEE – Institutul Naţional de Statistici Economice – guvernul de la Paris respinge ipoteza, perspectiva unui nou plan de rigoare. Există însă planuri şi planuri. François Baroin, ministrul Economiei, a spus că „un adevărat plan de austeritate înseamnă să se scadă pensiile, salariile funcţionarilor etc. Ori despre asta nici nu poate fi vorba, Franţa nu are nevoie de aşa ceva”, spune oficialul de la Paris. Mai mult de atât, ministrul Baroin spune că Franţa îşi va respecta obiectivele de reducere a deficitelor chiar şi în caz de conjuctură anemică. În sfârşit, guvernul de la Paris insistă pe caracterul previzional al cifrelor anunţate acum privind creşterea economică negativă. Reamintim că Parisul şi-a propus să ajungă la un echilibru bugetar în 2016, lucru care va cere eforturi mari şi bazate în plus pe o creştere anul viitor de 1%, cifră deloc conformă cu previziunile INSEE. Totodată însă, guvernul francez spune că a pus deoparte destule rezerve pentru a evita un al treilea plan de austeritate. Ajustări mai mici sau mai mari nu sunt însă excluse. Orice ar fi, anticiparea stagnării economice franceze este o veste delicată pentru guvernul de la Paris, mai ales în contextul preelectoral. În primăvară vor avea loc la interval de nici două luni alegeri prezidenţiale şi apoi cele legislative. La veştile proaste privind recesiunea se adaugă şi cele referitoare la şomaj, care ar putea atinge în curând zece procente din populaţia Franţei. Mai multe pe situl RFI.

Lider politic din Portugalia: Ar trebui să facem bancherii germani să tremure cu arma atomică pe care o avem la îndemână – nu ne mai plătim datoriile! Situaţia politică din statele de la periferia zonei euro devine tot mai tensionată, mai ales în Portugalia, unde un lider al Partidului Socialist a fost surprins declarându-şi susţinerea pentru un război diplomatic împotriva statelor din nordul Europei care dictează în prezent politicile de austeritate draconică, scrie The Telegraph. “Avem o bombă atomică pe care o putem folosi în faţa germanilor şi francezilor: pur şi simplu nu ne plătim datoriile”, a declarat Pedro Nuno Santos, vice-preşedintele grupului de Socialişti din parlamentul Portugaliei. “Datoria este singura noastră armă şi o putem folosi pentru a impune condiţii mai bune, pentru că recesiunea în sine ne opreşte să ne aliniem noului acord al UE. Ar trebui să facem picioarele bancherilor germani să tremure”, a spus Santos la o cină informală. Economia Portugaliei se afundă şi mai adânc în recesiune, cu un declin estimat la 3% anul viitor. Printre măsurile de austeritate adoptate de executiv se numără reducerea salariilor din sectorul public cu cote între 8 şi 16% şi majorarea săptămânii de lucru la 42 de ore. Portugalia a fost printre primele victime ale tendinţei de scumpire galopantă de pe piaţa împrumuturilor externe, fiind nevoită să încheie un acord de finanţare cu FMI şi UE în valoare de 78 de miliarde de euro. “Este de neînţeles de ce statele de la periferia zonei euro nu se unesc aşa cum o fac Germania şi Franţa”, a declarat Santos. Ziarul Financiar.

Chirac, condamnat pentru corupţie. Slăbit de boală şi pierderi de memorie, Jacques Chirac a devenit ieri primul fost şef de stat francez care a suferit  umilinţa unei condamnări în justiţie. A avut o formidabilă longevitate politică şi un destin ieşit din comun – de două ori preşedinte, de două ori premier şi 18 ani primar al Parisului. Jacques Chirac, 79 de ani, a fost declarat vinovat de „deturnare de fonduri publice” şi de „abuz de încredere” în afacerea locurilor de muncă fictive de la primăria Parisului şi condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Afacerea datează din anii 90, când era primar al capitalei franceze, justiţia precizând că atunci „a angajat fonduri ale primăriei în valoare totală de circa 1,4 milioane euro”. Pedeapsa decisă de tribunal a ţinut seama de „vechimea faptelor”, de „absenţa îmbogăţirii personale”, de „despăgubirea Primăriei Parisului de către UMP şi Jacques Chirac”, de „vârsta şi starea de sănătate” a fostului preşedinte, ca şi de „eminentele responsabilităţi” pe care le-a exercitat în cei 12 ani la Elysee. Afacerea are două dosare. Unul, judecat la Paris, privind 21 de locuri de muncă fictive şi altul, judecat la Nanterre, pentru şapte posturi. Acest ultim dosar i-a adus actualului ministru de Externe, Alain Juppe, o condamnare în 2004, ca fost adjunct al lui Chirac. Locurile de muncă în cauză au fost remunerate de primăria Parisului, din 1991 până în 1995. Chirac era primar, preşedinte al partidului aflat la putere, RPR (actual UMP) şi pregătea prezi-denţialele din 1995 şi atunci a fost suspectat că a pus fondurile primăriei în slujba ambiţiilor sale electorale şi a intereselor partidului său. Fostul preşedinte a negat mereu faptele imputate şi, într-o declaraţie citită la proces de avocatul său, a afirmat că nu a comis nici o faptă penală sau morală. Romania Libera.

Advertisements