În Europa: 19 Decembrie 2011 – “Paranoia crizei”

Titluri:  Vaclav Havel a decedat. Primele detalii despre măsurile de la summit. Majoritatea britanicilor doresc organizarea unui referendum în privinţa apartenenţei la UE. Paranoia crizei: britanicii fac provizii de alimente; Putin a întins prea mult coarda; BCE va fi nevoită să ţină băncile pe „perfuzii de lichiditate“ şi în 2012; Scandal diplomatic între Turcia şi Franţa pe tema genocidului armean; Dictatorul  nord-coreean Kim Jong-Il a murit.

Fostul preşedinte ceh Vaclav Havel a decedat la vârsta de 75 de ani. Artizan al “Revoluţiei de catifea” anticomuniste din 1989 şi preşedinte al Cehoslovaciei apoi al Cehiei din 1989 până în 2003, el a murit în somn, a afirmat purtătoarea sa de cuvânt, Sabina Tancevova. “Soţia sa Dagmar a fost alături de el până în ultimele momente, la fel ca şi o soră din Congregaţia San Carlo Borromeo, care se ocupa de el în ultimul timp”, a adăugat Tancevova. “Vaclav Havel a fost simbolul evenimentelor din 1989, simbolul revenirii ţării noastre la democraţie”, a declarat premierul ceh, Petr Necas, ca reacţie la informaţiile privind decesul fostului preşedinte. Înmormântarea fostului preşedinte ceh Vaclav Havel va avea loc “probabil” vineri, la Praga, a anunţat duminică seara agenţia de presă cehă CTK. Decizia definitivă va fi probabil luată luni, în urma unei discuţii între preşedintele ceh Vaclav Klaus şi soţia lui Havel, Dagmar Havlova, precizează CTK, citând-o pe Miroslava Nemcova, preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului. Mediafax

Primele detalii despre măsurile de la summit. România va putea avea un deficit structural mai mare de 0,5% din PIB pentru că are o datorie publică sub limita de 60% din PIB şi pentru că nu facem parte din zona euro. Bucureştiul are libertatea de a alege momentul în care va implementa regulile de disciplină fiscală. Acestea sunt cele mai importante puncte pentru România ale formei provizorii a acordului fiscal. În plus, România nu va participa la împrumuturile către FMI. Detaliile apar în două documente interne al UE citate de FT şi WSJ. Ţările cu datorii mari va trebui să le reducă până la 60% din PIB cu o rată medie anuală de 1/20, iar toate planurile majore de reformă economică vor fi discutate înainte de implementare cu celelalte state şi cu UE. Proiectul va intra în dezbateri începând de marţi, iar din ianuarie va începe faza de negocieri pentru ca acordul final să fie gata până în martie 2012. Ziarul Financiar.

Majoritatea britanicilor doresc organizarea unui referendum în privinţa apartenenţei la UE. Refuzul lui David Cameron de a adera la un pact fiscal la summit-ul european de acum zece zile a întărit poziţia premierului în sondaje şi a determinat solicitarea unui referendum în privinţa apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană (UE), relatează AFP. Potrivit unui sondaj al institutului ICM, apărut duminică în Sunday Telegraph, 35% din cei intervievaţi se declară pentru organizarea unui referendum având ca temă apartenenţa la UE într-un an, 16% doresc o consultare publică înaintea terminării mandatului parlamentar, în patru ani, şi 8%, mai târziu. Numai 25% din persoanele intervievate se opun unui referendum şi 16% n-au nicio părere. Premierul a frânat până acum cererile pentru un referendum asupra apartenenţei la UE formulate de partea eurosceptică a partidului său. Partidul Conservator, la putere, iese întărit din acţiunea premierului la summit-ul european: conservatorii au acum 40% din intenţiile de vot, protrivit sondajului, acest scor fiind cel mai ridicat de la alegerile legislative din mai 2010. În schimb, Partidul Laburist, de opoziţie, este în scădere cu 2%, atingând 34%, în timp ce liberal-democraţii, parteneri în coaliţia la putere, păstrează acelaşi nivel, de 14%. Presa britanică continua duminică să comenteze neînţelegerea franco-britanică de la summit-ul european, la care David Cameron a refuzat să se alăture celorlalţi membri ai UE într-un pact fiscal întărit, din cauză că n-a obţinut garanţiile solicitate în privinţa serviciilor financiare. ‘Ajunge, Nicolas! E prea mult’, titra duminică, în franceză, un editorial din Sunday Times, referindu-se la preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Sondajul ICM s-a desfăşurat pe un eşantion reprezentativ de 1.008 adulţi, intervievaţi la telefon miercuri şi joi, la câteva zile după summit-ul de la Bruxelles. Agerpres

Paranoia crizei: britanicii fac provizii de alimente. Precauţii Vânzările la alimente congelate şi deshidratate, ambalate în vid şi cu o durată de valabilitate de 25 de ani sunt de circa 10 ori mai mari decât în anii precedenţi şi continuă să crească, spun producătorii. În 2012, Grecia ar putea intra în imposibilitate de plată, Italia şi Spania ar putea urma la rând. În întreaga Europă, băncile ar putea intra în faliment una după alta, iar clienţii lor panicaţi îşi retrag cu disperare banii din conturi. Pare un scenariu absurd, dar acest exerciţiu de imaginaţie este făcut de un număr din ce în ce mai mare de britanici, scrie presa din regat. Dacă înainte cu trei ani marile bănci europene erau considerate prea solide  pentru a se prăbuşi, acum ele sunt considerate prea mari pentru a fi salvate de guverne. Urmează panica. În câteva ore, bancomatele şi rafturile supermarketurilor se golesc. Găşti de anarhişti încep să jefuiască magazine, căutând alimente. Într-o lume din ce în ce mai nesigură, mulţi nu mai exclud din start un astfel de scenariu. „În întreaga ţară, oamenii încep să ia măsuri pentru a face faţă unei astfel de situaţii. Ei îşi îndeasă cămările cu alimente neperisabile, cumpără pompe de purificare a apei şi aragazuri de campanie”, scrie „Daily Mail”. Alimentele liofilizate, cu o durată de valabilitate de 25 de ani, sunt din ce în ce mai populare în Marea Britanie, scrie aceeaşi publicaţie. Numai în ultimul an, vânzările la astfel de alimente au crescut de peste trei ori, după cum declară principalul producător, compania americană Mountain House. În ultimii câţiva ani, vânzările acestor produse au crescut de zece ori. Adevarul.

Putin a întins prea mult coarda. La Moscova şi în alte oraşe ale Rusiei au avut loc şi în această sâmbătă demonstraţii contra falsificării alegerilor legislative din 4 decembrie. În discursul rostit la Moscova, cu acest prilej, liderul partidului Yabloko, Sergei Mitrokhin, a cerut demisia şefului Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Ciurov, şi eliberarea tuturor reprezentanţilor opoziţiei, arestaţi în timpul amplelor demonstraţii de protest de sâmbăta trecută. Între 40.000 şi 80.000 de persoane au luat parte, cu o săpătmână în urmă, la acţiunile de protest contra formaţiunii lui Putin, Rusia Unită. Joi, 15 decembrie, într-o emisiune televizată, Vladimir Putin a spus că a crezut că demonstraţia de la Moscova este una dedicată luptei anti-SIDA. O afirmaţie, care a stârnit discuţii aprinse în Rusia. Mitrokhin a calificat discursul lui Putin drept “sindrom al imunodeficienţei politice” şi a lansat un apel la o nouă demonstraţie. Şeful Yabloko a menţionat că nu şi-a propus să repete succesul din 10 decembrie, dar că doreşte ca dezbaterile pe tema fraudei electorale să continue. Mitrokhin susţine că formaţiunea sa ar fi întrunit, la alegerile din 4 decembrie, peste 7 procente la nivelul întregii ţări şi ar trebui, ca atare, să facă parte din Duma de Stat. Potrivit rezultatului oficial, Yabloko a obţinut doar 3 la sută din sufragii. Doar la Sankt Petersburg rezultatul a fost altul. Aici Comisia Electorală Locală nu a reuşit să împiedice victoria lui Grigori Yavlinski, fondatorul grupării liberale Yabloko. Deutsche Welle

BCE va fi nevoită să ţină băncile pe „perfuzii de lichiditate“ şi în 2012. Sub ameninţarea declanşării unei crize grave de lichiditate, băncile europene s-ar putea împrumuta miercuri de la BCE 250 mld. euro prin intermediul noii facilităţi de creditare pe trei ani. Marile bănci ale Europei trebuie să împrumute anul viitor 725 mld. euro, situaţie în care vor fi nevoite să apeleze la ajutorul BCE, instituţie pregătită să arunce un colac de salvare pentru bănci, dar nu şi pentru guverne, scrie agenţia Thomson Reuters. “Va fi o problemă mare cu finanţarea în primul tri­mestru, când multe bănci trebuie să-şi refinanţeze o parte din datorii, deci se apropie o criză mare de lichi­ditate. Dacă adăugăm incerti­tudinea legată de ce o să se întâmple cu zona euro, va fi un trimestru foarte inte­resant”, apreciază un bancher familiarizat cu situaţia. Majo­ritatea băncilor euro­pene nu au reuşit să se finanţeze la un preţ bun pe pieţele de capital şi se confruntă cu o scădere dramatică a profiturilor, fiind nevoite să apeleze la ajutorul BCE sau al guvernelor.  Pentru a preveni o criză gravă de lichiditate, BCE a anunţat că va împrumuta băncile la o dobândă scăzută pen­tru a sprijini creditarea şi a promova programul de achiziţii a obligaţiunilor gu­vernamentale. Băncile euro­pene trebuie să refi­nanţeze anul viitor datorii în valoare totală de 725 de miliarde de euro, cu 100 mld. euro mai mult decât în 2011. 282 mld. euro va trebui refinanţate numai în T1. Ziarul Financiar

Scandal diplomatic între Turcia şi Franţa pe tema genocidului armean. Primul ministru turc, Recep Tayyip Erdogan, a criticat dur Franţa pentru un proiect de lege care ar transforma negarea genocidului armean din timpul Primului Război Mondial într-o infracţiune. Erdogan a declarat că Franţa ar trebui să-şi investigheze propria istorie murdară şi pătată cu sânge din Algeria şi Rwanda şi a ameninţat că Turcia va riposta prin toate mijloacele diplomatice dacă proiectul de lege va fi aprobat, relatează Associated Press. Istoricii estimează că turcii au ucis aproximativ 1,5 milioane de armeni atunci când Imperiul Otoman s-a prăbuşit. Majoritatea experţilor internaţionali consideră acţiunea turcilor ca fiind un genocid, iar Franţa l-a recunoscut ca atare în anul 2001. Liderii turci resping termenul de „genocid”, afirmând că cifra este exagerată, că au existat decese în ambele tabere şi că cei ucişi au fost victimele războiului civil. Pe data de 22 decembrie, camera inferioară a Parlamentului francez va dezbate un proiect de lege prin care cei care neagă genocidul armean vor fi pedepsiţi cu până la un an de închisoare şi o amendă de 45000 de euro. Negarea genocidului armean ar fi pusă, astfel, pe aceeaşi treaptă cu negarea Holocaustului, amendată în consecinţă începând cu anul 1990. Erdogan a criticat Franţa, în timpul unei conferinţe de presă comune cu Mustafa Abdul-Jalil, preşedintele Consiliului Naţional de Tranziţie al Libiei, spunând că există rapoarte conform cărora Franţa este responsabilă pentru moartea a peste 45.000 de oameni în Algeria, în 1945, şi pentru masacrarea a peste 800.000 de oameni în Rwanda, în 1994. Franţa nu a avut o reacţie imediată faţă de cele declarate de către premierul turc. Relaţiile dintre cele două state sunt, deja, tensionate din cauza opoziţiei preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, faţă de aderarea Turciei la UE. Romania Libera.

Dictatorul  nord-coreean Kim Jong-Il a murit. Liderul nord-coreean Kim Jong-Il, in varsta de 69 de ani, a murit sambata, a anuntat luni televiziunea de stat din Coreea de Nord, potrivit AFP. Fiul sau Kim Jong-Un a fost numit succesor, raporteaza presa oficiala a regimului comunist. Kim Jong-Il a murit pe 17 decembrie la ora 8:30, ora locala, a anuntat, cu lacrimi in ochi, un crainic al televiziunii de stat din Coreea de Nord. Liderul a murit in tren, in timpul unei calatorii. Cauza decesului nu a fost specificata, dar liderul comunist suferise un accident vascular cerebral in 2008. Fiul sau Kim Jong-Un a fost numit succesor, potrivit agentiei oficiale a Coreei de Nord, care a solicitat nord-coreenilor sa-l recunoasca drept noul lider. La Seul, guvernul sud-coreean a decretat stare alerta. The Washington Post

Tagged: În Europa, Europa 2011

Posted in: În Europa, Europa 2011, Uncategorized