În Europa: 20 Decembrie 2011 – “Angela Merkel în Kosovo”

Titluri: Cine renunţă la euro va recâştiga suveranitatea monetară, dar moneda se va prăbuşi, iar inflaţia va exploda; Germania va plăti integral contribuţia la fondul de salvare european în 2012; Cum este controlată presa publică în Ungaria; Marii investitori se retrag din Bulgaria; Angela Merkel în Kosovo: o vizită cu multiple semnificaţii; Bani de la serviciile secrete pentru teroriştii neo-nazişti; Preşedintele Wulff şi “valoarea adevărului în democraţie”; Polonia scoate la vânzare încă 300 de companii în următorii doi ani.

Cine renunţă la euro va recâştiga suveranitatea monetară, dar moneda se va prăbuşi, iar inflaţia va exploda. Italianul Mario Draghi, noul şef al Băncii Centrale Europene, nu se teme să discute deschis despre subiecte dure pentru Europa de care predecesorul său, francezul Jean-Claude Trichet, nici nu voia să audă. Draghi a vorbit în primul său interviu acordat de când a preluat şefia instituţiei despre posi­bilitatea destrămării uni­u­nii monetare şi costurile pe care le implică şi despre rolul jucat de BCE şi de guvernele europene în combaterea crizei care bântuie continentul de aproape doi ani de zile, scrie Financial Times. Dacă o ţară alege să părăsească zona euro, economia sa va întâmpina obstacole mari, spune Draghi. Deşi ţara respectivă îşi va recâştiga suveranitatea în politica monetară şi îşi va deprecia moneda, statul se va confrunta cu o “inflaţie mare” şi nu va reuşi să evite reformele structurale care va trebui să fie în continuare implementate, dar dintr-o “poziţie mult mai slabă”, apreciază şeful BCE. În lupta anticriză, Draghi a eviden­ţiat importanţa măsurilor fără precedent luate de BCE pentru recapitalizarea sistemului bancar al zonei euro, care include prima ofertă de creditare nelimitată pe trei ani. El a accentuat faptul că liderii politici ai regiunii trebuie să depună eforturile necesare pentru a restabili încrederea investi­torilor în zona euro, prin asigurarea disciplinei fiscale şi sporirea atribuţiilor mecanismului de stabilitate financiară (EFSF). BCE ar urma să funcţioneze pentru o perioadă asemenea unui intermediar al EFSF pe piaţa financiară. Integral in Ziarul Financiar.

Germania va plăti integral contribuţia la fondul de salvare european în 2012. Germania ar putea plăti contribuţia la fondul permanent de salvare financiară european în 2012, pentru a încuraja recâştigarea încrederii pieţelor financiare. „Cu cât mai repede este furnizat capitalul pentru ESM (Mecanismul european de stabilitate), cu atât mai repede câştigă încrederea pieţelor financiare (…) Prioritatea mea este să creez încrederea”, a afirmat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble (Foto), într-un interviu publicat de Rheinische Post. Contribuţia totală a Germaniei ar urma să fie de 21,5 miliarde de euro, care vor fi alocaţi în tranşe de câte 4,3 miliarde de euro. Integral in Cronica Europeana.

Cum este controlată presa publică în Ungaria. Disponibilizările, în valuri sau pe alese, de la posturile publice de radio şi televiziune din Ungaria permit guvernului să controleze presa maghiară. „N-ai voie să întrebi opoziţia. Facem o relatare, un material numai cu Fidesz, iar apoi o ştire mică despre opoziţie de numai 20 de secunde”, explică o jurnalistă maghiară scăpată de valul de concedieri, care a dorit însă păstrarea anonimatului, într-un interviu pentru FP România. Un grup de jurnalişti maghiari intră în greva foamei. Prin acest gest extrem, protestatarii vor să atragă atenţia asupra manipulării presei de stat de către putere. Relatările acesteia sunt tot mai părtinitoare şi orientate politic, susţin jurnaliştii. Pe 3 decembrie postul public de televiziune MTV a prezentat un reportaj în care apărea şi figura blurată a fostului preşedinte al Curţii Supreme, Zoltan Lomnici, un critic al guvernului Orban. Folosirea tehnicii, care este în general menită să protejeze identitatea persoanelor acuzate de crimă, n-avea sens în acest caz, scrie revista germană Spiegel. Balasz Nagy Navarro, unul dintre jurnaliştii aflaţi în greva foamei, a declarat pentru AFP că scopul urmărit era prezentarea lui Lomnici ca tip dubios. ONG-ul britanic Index on Censorhip a susţinut că acest caz  arată „declinul presei publice ungare din punct de vedere al deontologiei după intrarea în vigoare a noii legi media”.  Cât despre grevişti, aceştia sunt hotărâţi să-şi continue protestul  până când „lumea va realiza ce se întâmplă în Ungaria sub eticheta libertăţii presei: angajaţi terorizaţi, programe manipulate sau falsificate. Vom rămâne până lucrurile se schimbă, chiar cu riscul de a ajunge la spital”, după cum declară Navarro, preşedintele sindicatului jurnaliştilor din televiziunea publică ungară. Adevarul, aici si aici.

Marii investitori se retrag din Bulgaria. Politica economică incoerentă a partidului „Cetăţeni pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei”, condus de ex-generalul de poliţie Boiko Borisov, a stat la baza retragerii unor mari investitori în energie precum E.ON şi RWE din Germania, Enel din Italia şi Toshiba din Japonia. La aceasta se adaugă corupţia în etajele superioare ale puterii şi presiunile populiste de tot felul care au precedat ultimele alegeri prezidenţiale şi cele locale. Companiile se pregătesc să părăsească Bulgaria ca reacţie la amendamentele restrictive la Legea surselor energetice neconvenţionale. Guvernul Borisov a modificat o dată această lege cu un an în urmă, ceea ce a avut ca rezultat retragerea japonezilor din Toshiba. Proiectul japonez a fost prezentat până nu de mult drept un exemplu pentru modul în care sunt aplicate tehnologiile de vârf în sectorul energiei verzi. La începutul lui decembrie au plecat nemţii din concernul E.ON care au vândut pachetul majoritar în regionala „Nord-est” de distribuire a energiei electrice. Un alt concern german – RWE – a renunţat la proiectul nuclear Belene şi şi-a închis reprezentanţa de la Sofia din lipsa de perspectivă. La finele lunii iunie s-a retras din Bulgaria şi concernul energetic Enel din Italia. În acest context, compania americană AES Wind Power şi-a transferat reprezentanţa din Sofia la Varşovia, de unde îşi conduce parcul eolian construit în zona oraşului Balcic. Ca o reacţie la ultimele amendamente la Legea surselor energetice neconvenţionale au renunţat la ideea de a investi în acest sector mai multe companii străine printre care şi două din Coreea de Sud. Statistica naţională informează despre scăderea drastică a investiţiilor străine, de patru ori mai mici în comparaţie cu 2008. În perioada ianuarie – octombrie, investiţiile directe au fost de numai 668 de milioane de euro – adică 1,7% din PIB. La începutul secolului acest indicator a fost de zece ori mai mare – 17% din PIB.RFI

Angela Merkel în Kosovo: o vizită cu multiple semnificaţii. Cancelara Germaniei, Angela Merkel, s-a aflat luni într-o vizită de o zi la Kosovo, unde a purtat convorbiri cu comandantul misiunii KFOR, generalul Erhard Drevson. Pe aeroportul de la Priština, Angela Merkel a avut o scurtă întrevedere cu premierul kosovar Hashim Thaci. La Belgrad vizita este interpretată diferit. Fostul ambasador al Serbiei la Berlin, Ognjen Pribicevici, consideră că vizita are însemnătate politică de uz intern pentru Angela Merkel. Ea are loc în pragul sărbătorilor de iarnă şi a devenit o tradiţie ca liderii germani să viziteze soldaţii angajaţi în misiuni de pace. În acelaşi timp, vizita la Priština are menirea să confirme sprijinul Germaniei autorităţilor albaneze. Cu numai câteva zile în urmă, ambasadorul rus la Belgrad, Alexander Konuzin, a vizitat nordul Kosovei, cu ajutoare umanitare destinate sârbilor de acolo. Autorităţile albaneze, dar şi KFOR-ul au criticat acţiunea Rusiei, întrucât consideră că în nordul Kosovei nu există nici o criză umanitară. Albanezii kosovari susţin că ajutorul primit de la ruşi este destinat menţinerii baricadelor deoarece, între altele, include şi un număr mare de corturi, agregate şi cuptoare de încălzit cu lemne. Alţi comentatori la Belgrad menţionează că vizita cancelarului german de luni nu a fost doar una de rutină. Imediat după sărbătorile de anul nou, UE va reveni la problema candidaturii Serbiei. Merkel a fost aceea care a preluat răspunderea pentru amânarea deciziei, cerând de la Serbia să nu se opună realizării statalităţii Republicii Kosvo. RFI

Bani de la serviciile secrete pentru teroriştii neo-nazişti. Scandalul legat de celula brună din Zwickau continuă să ia amploare. Conform presei germane, neo-naziştii ar fi fost finanţaţi inclusiv din bugetul public. Investigaţiile jurnalistice scot la iveală practici dintre cele mai ciudate ale serviciilor secrete germane în lupta cu grupările neo-naziste: în anul 2.000, filiala din landul Turingia a Biroului Federal de Protecţie a Constituţiei ar fi oferit celor trei criminali din celula de la Zwickau banii de care aceştia aveau urgentă nevoie pentru a-şi face un rând de paşapoarte false. Conform responsabililor instituţiei, despre nevoile celor trei se ştia din interceptarea unor convorbiri telefonice din anturajul grupului, iar banii (2000 de mărci) urmau să le parvină prin intermediul unui agent inflitrat – cu prealabila informare a comisiei parlamentare de control a activităţii informative. De fapt, serviciul secret încerca, astfel, să dea de urma pierdută a celor trei personaje din celula brună de la Zwickau –  Beate Zschäpe, Uwe Mundlos şi Uwe Böhnhardt. În plus, se spera ca, prin donaţie, cârtiţa “Otto” să îşi întărească poziţia în interiorul scenei neo-naziste şi, eventual, să ajungă până în anturajul celor trei. În mod paradoxal, la cei trei tocmai banii nu au ajuns, un intermediar deturnându-i în scop personal. Integral in Deutsche Welle

Preşedintele Wulff şi “valoarea adevărului în democraţie” . Preşedintele federal Christian Wulff refuză să ia în calcul varianta demisiei, explicând că poate justifica, legal, toate acuzele ce îi sunt aduse în privinţa legăturilor sale cu mediul de afaceri. Dincolo de acuzaţiile demontabile, germanii ridică întrebări cu privire la autoritatea morală pe care o mai deţine şeful statului. Orice copil de şcoală germană ştie că preşedintele Republicii Federale este ultimul apărător al democraţiei şi al statului de drept. Sau, cum ar spune Frankfurter Allgemeine Zeitung: “Primul om în stat trebuie să fie ultimul om în stat – şi pentru asta îl avem”. Germania trece, însă, de o săptămână, printr-o criză de credibilitate a instituţiei prezidenţiale. Şeful statului, Christian Wulff, este criticat că ar fi tăinuit un împrumut pe care l-ar fi luat de la un om de afaceri, pe când era premier al landului Saxonia Inferioară. Un asemenea gest îl face fragil în exercitarea funcţiilor de rang înalt pe care le-a deţinut şi mai deţine. Dacă, în plus, a minţit un Parlament, poziţia sa se şubrezeşte şi mai mult. Wulff ar fi împrumutat 500.000 de euro de la soţia unui om de afaceri cu care este prieten. Juridic, nimic ilegal. Dar devine imoral când, întrebat fiind în ce măsură are relaţii de afaceri cu respectivul personaj, susţine că acestea, pur şi simplu, nu există. Ulterior se află că, de fapt, nu soţia antreprenorului i-a oferit împrumutul ci chiar omul de afaceri. Şi se mai află că, de fapt, preşedintele şi-a petrecut, ca fost premier de land, mai multe vacanţe în reşedinţele altor magnaţi. Preţ de o săptămână, instituţia şefului statului nu reuşeşte să administreze criza. Răspunsurile sunt reactive, seci şi superficiale. Integral in Deutsche Welle.

Polonia scoate la vânzare încă 300 de companii în următorii doi ani. Ministrul trezoreriei poloneze Mikolaj Budzanowski a declarat că 300 de companii vor fi incluse în planul guvernului de privatizare în perioada 2012-2013, care va fi gata la începutul anului viitor. Ministrul a declarat că printre companiile deţinute de stat care vor fi listate în 2012 la Bursa din Varşovia se numără compania de electricitate ZE PAK, grupul de centrale electrice Patnow -Adamow – Konin şi compania imobiliară Polski Holding Nieruchomosci. Budzanowski a declarat că ministerul ia în considerare şi alte opţiuni, dar nu a dezvăluit mai multe detalii, scrie Warsaw Business Journal. Polonia vrea să continue procesul de privatizare şi în cazul băncii PKO BP şi al societăţii de asigurări PZU, dar recunoaşte că vânzările depind de situaţia de pe pieţele bursiere mondiale. În 2012, trezoreria vrea să ia o decizie şi în ceea ce priveşte modul de priva­tizare a companiilor din sectoul chimic: ZA Tarnow, Ciech şi Pulawy. De ase­menea, guvernul polonez vrea să finalizeze privati­zarea companiei aeriene LOT şi să reia procesul de privatizare a companiei de energie Enea. Polonia intenţionează să obţină anul viitor din vânzarea activelor statului 10 miliarde de zloţi (2,2 miliarde de euro), în pofida situaţiilor de pe pieţele globale, a declarat ministerul care se ocupă de procesul de privatizare, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Integral in Ziarul Financiar.

Tagged: În Europa, Europa 2011

Posted in: În Europa, Europa 2011