Ştiri Europene – 5 ianuarie “Problemele Ungariei continuă”

Problemele Ungariei continuă. Ungaria a anulat ieri o licitaţie pentru vânzarea de obligaţiuni pentru a doua oară în mai puţin de o săptămână din cauza preţului ridicat cerut de investitori, iar forintul s-a depreciat la un nou minim record în raport cu euro, în condiţiile în care pieţele se tem că Budapesta şi instituţiile financiare internaţionale nu vor ajunge prea curând la un acord de asistenţă financiară, scrie presa internaţională. Anularea licitaţiei vine după ce guvernul ungar a împrumutat marţi 45 miliarde forinţi (140 milioane euro) printr-o emisiune de titluri de trezorerie cu maturitatea la trei luni cu un randament mediu de 7,67%, cel mai ridicat din august 2009 pentru astfel de titluri. Cursul forint/euro a atins 319,4 forinţi/euro, potrivit Bloomberg. Comisia Europeană şi FMI au întrerupt intempestiv anul trecut discuţiile cu guvernul ungar, reprezentanţii instituţiilor fiind nemulţumiţi de mai multe legi adoptate de executivul de la Budapesta, în principal de un proiect care subminează independenţa băncii centrale şi creşte controlul guvernului asupra politicii monetare. Legile au fost aprobate de parlament pe 30 decembrie, iar purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Olivier Bailly a declarat marţi că executivul UE nu intenţionează, în prezent, să reia discuţiile cu Ungaria. Ratingul Ungariei a fost retrogradat la “junk” de două dintre cele trei mari agenţii de evaluare financiară, respectiv S&P şi Moody’s. Ziarul Financiar.

Grecia şantajează UE cu ieşirea din euro. Grecia face presiuni asupra creditorilor externi să-i acorde de urgenţă cel de-al doilea împrumut în valoare de 130 de miliarde de euro. În caz contrar, ameninţă Atena, ţara va părăsi zona euro. Guvernul elen a avertizat prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Pantelis Kapsis, că, dacă nu primeşte noul credit de 130 de miliarde de euro în primul trimestru al anului, Grecia va fi nevoită să părăsească zona euro. „Acordul de finanţare externă trebuie semnat, altfel vom ieşi de pe pieţe, vom ieşi din euro. Situaţia va fi mult mai dificilă”, a declarat Kapsis la postul Skai TV. El nu a exclus posibilitatea ca Executivul elen să impună noi reduceri bugetare. „Vom vedea. Următoarele trei, patru luni sunt cruciale. Acesta este şi motivul pentru care şi există acest Executiv de tranziţie”, a declarat Kapsis. „Nu cred că este uşor să introduci noi taxe, dar ce altceva poate să însemne reducerea cheltuielilor la buget? Ce să faci, să pui lacăt sistemului bugetar?”, a întrebat el retoric. Kapsis a precizat la postul public de radio că lumea nu trebuie să cadă victimă panicii privind reîntoarcea la drahmă a Greciei. Guvernatorul Băncii Centrale Elene declarase că revenirea la drahmă ar înseamna devalorizarea puternică a monedei greceşti şi aruncarea economiei elene în stadiul în care se afla în 1950. Deşi la summitul european din octombrie liderii europeni au convenit de principiu acordarea unui nou împrumut Greciei, tăierea a 50% din datoriile statului şi stabilirea tuturor detaliilor până la sfârşitul lui 2011, Grecia negociază şi acum cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi deţinătorii privaţi de obligaţiuni despre finanţarea externă şi reformele la care statul s-a angajat. Potrivit presei germane, cele două părţi nu au ajuns la un numitor comun în privinţa scadenţei, a ratei dobânzii şi a statutului juridic al obligaţiunilor de stat ce vor fi emise după tăierea parţială a datoriilor. Integral in Adevarul International.

Menţinerea trupelor ISAF în Afganistan după 31 decembrie 2014 nu este o opţiune. Menţinerea trupelor NATO în Afganistan /ISAF/ după 31 decembrie 2014 nu constituie o opţiune, ea fiind respinsă cu hotărâre de şefii de stat ai coaliţiei internaţionale, a declarat miercuri generalul francez Olivier de Bavinchove, şeful Eurocorps /structura militară europeană cu sediul la Strasbourg/ şi al Statului major interarme al ISAF, relatează AFP. “Misiunea actuală a ISAF se va încheia la 31 decembrie 2014, acesta este mesajul pe care îl transmitem zilnic afganilor”, a declarat generalul de Bavinchove, într-o teleconferinţă de la Kabul. “Ne vom continua în 2012 şi 2013 eforturile de combatere a insurecţiei (…), dar acum este momentul ca afganii să îşi ia destinul în propriile mâini”, a adăugat generalul francez, precizând că “aceasta nu înseamnă că îi abandonăm”. Potrivit generalului de Bavinchove, ISAF este angajată “într-o reducere foarte importantă a forţelor” sale, până la sfârşitul anului fiind prevăzută retragerea a 27.000 de militari, dintre care 23.000 de americani. În Afganistan sunt desfăşuraţi în prezent circa 130.000 de militari străini, dintre care 90.000 de americani. Eurocorps, având cartierul general la Strasbourg, a fost creat în 1992 la iniţiativa Franţei şi Germaniei. Acestora li s-au adăugat ulterior Belgia, Spania şi Luxemburg, Polonia urmând să devină al şaselea stat membru de la 1 ianuarie 2016. Eurocorps poate reuni, la nevoie, peste 60.000 de soldaţi, ce pot fi puşi la dispoziţia Uniunii Europene sau a NATO.Agerpres

Revista Presei de la Deutsche Welle. Chiar dacă actualele demonstraţii de la Budapesta împotriva premierului Orban sunt privite cu înţelegere de vest-europenii, care îşi dau seama că democraţia este primejduită într-o ţară membră a Uniunii – remarcă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, pasivitatea Bruxelles-ului în faţa derapajului Ungariei este ruşinoasă, crede LIBERATION. Fiindcă, duce ziarul francez citat mai departe ideea, bagatelizînd, şovăind, Uniunea Europeană creează impresia că a încălca disciplina bugetară ar fi mai grav decît a călca în picioare regulile guvernării democratice. Demonstraţiile organizate de opoziţie, intelectuali şi societatea civilă în Ungaria sporesc presiunile asupra Uniunii Europene, care se concepe esenţialmente ca o comunitate bazată pe valorile democraţiei scrie LE MONDE, solicitînd Bruxelles-ului să nu lase Ungaria de capul ei nici în domeniul economiei, aşa cum îşi doreşte premierul Orban, orbit de bizare şi pernicioase patimi naţionaliste. Unele paralelisme istorice se impun atenţiei comentatorilor. Astfel într-o glosă publicată în DIE WELT se poate citi că, între cele două războaie mondiale, cînd Ungaria era guvernată de sinistrul amiral Horty, circula o anecdotică definţie a ţării care făcuse odinioară parte din Imperiul Austro-Ungar: „avem un amiral fără flotă, o ţară fără ieşire la mare şi un regat fără rege”. Renunţarea în textul noii legi fundamentale la particula Republica Ungaria, ca şi stilul autocratic de guvernare al premierului Orban îl determină pe semnatarul glosei să se întrebe: aşadar din nou un regat fără rege? Un nou provizorat? La urma urmei, ţara ar trebui să se numească Absurdistan Ungaria. Premierul Orban a împins Ungaria, în mod tradiţional o ţară europeană, într-o fatală izolare, constată TAGESSPIEGEL şi descrie starea de fapt astfel: Idolatrizarea identităţii ungare prin care şeful guvernului de la Budapesta încearcă să camufleze, să peticească dezastrul, deciziile politicii culturale, care stîrnesc stupefacţie în Europa, conferă căii alese trăsături anacronic-absurde. Fireşte, Europa este alcătuită din state naţionale suverane. Dar Ungaria este parte a Comunităţii Europene, iar acesteia îi revine datoria de a veghea ca valorile comune şi direcţiile de dezvoltare să fie respectate de statele membre. A sosit momentul ca Uniunea Europeană, al cărei membru Ungaria este, să-i traseze clar ţării liniile de demarcaţie ale singularei căi pe care aceasta a apucat-o. Pe o cale cu totul singulară, cu multe ocolişuri, rîpe şi fundături a pornit şi preşedintele Germaniei Christian Wulff de cînd i s-a solicitat să explice detaliile unui împrumut dubios, pe cînd era doar premierul landului Saxonia Inferioară. Cazul ţine de mai multă vreme capul de afiş al presei germane, cu ecouri şi în ziarele străine iar, după ce Wulff a recurs la intimidări verbale la adresa presei, înregistrate pe mesageria vocală a unor redacţii de ziare, se fac tot mai auzite îndemnurile de a demisiona. Acesta ar fi ultimul serviciu pe care Wulff l-ar putea face Germaniei – şi ar fi foarte bine s-o facă mai degrabă azi decît mîine  – scrie sentenţios NÜRNBERGER NACHRICHTEN.  Iar dacă Angela Merkel, cea care l-a ridicat în funcţie, nu-l va sfătui ea însăşi să renunţe la mandat, dosarul Wulff se va preface în dosarul Merkel, notează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG. Aşa încît LE FIGARO pare a avea dreptate atunci cînd afirmă că soarta lui Wulff se află în mîinile lui Merkel. Deutsche Welle

Christian Wulff refuză să demisioneze. Presiunile asupra preşedintelui german Christian Wulff s-au intensificat după ce s-a aflat că a încercat să stopeze apariţia unor articole critice în care se vorbea despre afacerile avantajoase în care a fost implicat. Între timp, tot mai mulţi politicieni cer demisia preşedintelui. Fosta disidentă est-germană, creştin-democrata Vera Lengsfeld l-a şi propus ca succesor al lui Wulff pe Joachim Gauck, primul director al Oficiului Federal pentru Administrarea arhivei fostei securităţi est-germane, Stasi. Dintr-un sondaj electronic efectuat de televiziunea publică ARD, rezultă că din 87.262 de telespectatori, 88,5% s-au pronunţat pentru demisie, 9,2% sunt contra demisiei. Potrivit unor informaţii difuzate de ARD, preşedintele federal Christian Wulff nu intenţionează să demisioneze. În schimb, preşedintele s-a decis în urma presiunilor crescânde să ofere opiniei publice exlicaţiile aşteptate în legătură cu un credit avantajos şi cu încercările sale de a stopa relatările presei privind acest credit. Şefa guvernului german, creştin-democrata Angela Merkel care, în urmă cu doi ani, l-a propus pe Wulff pentru cea mai înaltă funcţie în stat, deocamdată nu s-a pronunţat în legătură cu masivele acuzaţii lansate de mass-media împotriva preşedintelui. Potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului, Merkel „apreciază munca preşedintelui” şi „are încredere” în el. Acelaşi purtător de cuvânt a precizat că ea aşteaptă explicaţii din partea lui Wulff. Abia după aceea se va pronunţa şi ea în legătură cu criticile la adresa preşedintelui. RFI

Va urez o zi buna!

Tagged: În Europa, Europa 2012, Mass-media, UE

Posted in: 2012 - Europa, În Europa, Mass-media, UE