Ştiri Europene – 9 ianuarie “Pierderea încrederii”

Reformele guvernului ungar apasă pe chiar cei pe care-i protejează, deţinătorii de ipoteci. Guvernul ungar susţine că va face tot posibilul pentru a-şi asigura un împrumut vital de până la 20 de miliarde de euro de la FMI şi UE şi va evita astfel amplificarea unei crize în care forintul s-a depreciat la niveluri record şi pentru care premierul Viktor Orban sau ministrul de finanţe Gyorgy Matolcsy ar putea plăti cu funcţia, scrie The Guardian. Ministrul care va conduce negocierile pentru noul împrumut, Tamas Felleagi, a descris discuţiile cu FMI ca fiind “dure”, şi pe cele cu UE ca “extrem de dure”. Pentru negocieri, ministrul va călători la Washington, Berlin, Paris, Viena şi Bruxelles. Guvernul lui Orban este criticat, pe plan intern şi extern, pentru adoptarea unor legi care ar putea lovi în independenţa băncii centrale ungare. Executivul l-a atacat constant pe guvernatorul instituţiei, Andras Simor, pentru că acesta a refuzat să urmeze calea indicată de miniştrii lui Orban pentru stimularea economiei prin menţinerea la niveluri reduse a dobânzilor.Cu reducerea de rating efectuată vineri de Fitch, calificativul Ungariei este inclus acum de toate agenţiile de evaluare finan­ciară în categoria “junk”, nerecomandată investiţiilor, condiţii în care unui analisţi apreciază că de un acord de împrumut va fi nevoie în două săptămâni. Potrivit datelor băncii centrale, circa 900.000 de gospodării au credite ipotecare în monedă străină, nivel echivalent cu două treimi din portofoliul total de credite ipotecare. Dintre acestea, 100.000 sunt deja cu 90 de zile în întârziere cu plata ratelor, scrie Deutsche Presse-Agentur. Ziarul Financiar

Oamenii din spatele cuplului „Merkozy„. Cei doi lideri care decid soarta Europei nu negociază direct. Deciziile le aparţin, dar problemele, explicaţiile şi soluţiile sunt lăsate pe mâna a doi înalţi funcţionari: Nikolaus Meyer-Landrut şi Xavier Musca. Cei mai mulţi dintre europeni ştiu că Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel stabilesc direcţia în care o ia continentul european. La televizor sunt arătate reuniuni comune cărora li s-a pierdut şirul, în care cei doi par într-o asemenea armonie încât au fost botezaţi „cuplul Merkozy”. Presa internaţională a căutat să afle cum se negociază cele mai importante acordurile europene în culise. „Der Spiegel” şi „Le Figaro” s-au concentrat asupra celor mai importanţi doi oameni din umbra cancelarului Angela Merkel şi a preşedintelui Nicolas Sarkozy. Este vorba de Nikolaus Meyer-Landrut de parte germană şi Xavier Musca de parte franceză. Două nume aproape necunoscute, cărora le-a revenit sarcina de a împăca cele două viziuni diametral opuse de multe ori, semne a două lumi politice total diferite, scrie „Der Spiegel”. Meyer-Landrut şi Musca îşi duc conversaţiile telefonice zilnice din două birouri total diferite: unul este mic, mobilat auster şi se află la cel de-al treilea etaj al Cancelariei germane din Berlin. Celălalt este imens, arată ca un decor de film de epocă şi e amplasat la etajul al doilea al Palatului Elysée. În ultimele luni, cei doi au vorbit la telefon zilnic, indiferent că zona euro părea să fi fost salvată în acel moment sau pe punctual de a se destrăma. În timp, francezul şi germanul au început să se cunoască şi să aibă încredere unul în celălalt. Adevarul

După sectorul de stat, Grecia renunţă la al 13-lea şi al 14-lea salariu şi în sectorul privat. Guvernul elen pregăteşte un act legislativ care va încorpora în salarii doar jumătate din primele de Paşte şi Crăciun, salariile al 13-lea şi al 14-lea, situaţie echivalentă cu pierderea celui de-al 14-lea salariu. Cele două salarii suplimentare, stabilite prin contracte colective de muncă, au fost eliminate deja din sistemul public la presiunea creditorilor externi, UE şi FMI, însă se aplică în continuare sectorului privat şi companiilor de stat din domeniul infrastructurii. Executivul va suspenda şi obligaţia companiilor de a majora salariile angajaţilor cu 2,6% din iulie, conform contractelor colective de muncă convenite între angajatori şi sindicate. uvernul intenţionează să introducă această măsură fără a o trece prin Parlament pentru a evita nevoia unui acord cu sindicatele şi angajatorii, scrie cotidianul Kathimerini. Renunţarea la salariile suplimentare a fost cerută de UE şi FMI inclusiv printr-o scrisoare transmisă în această săptămână Ministerului Muncii. În decembrie anul trecut, ministrul Muncii, Yiorgos Koutroumanis, a declarat că cele două salarii nu sunt negociabile, în pofida presiunilor externe. Mediafax.

David Cameron, favorabil unui referendum în Scoţia în viitorul apropiat. Premierul britanic David Cameron a exprimat dorinţa ca în Scoţia să aibă loc un referendum în viitorul apropiat, reafirmându-şi opoziţia fermă faţă de separarea acestei regiuni semi-autonome de Marea Britanie, relatează AFP. ‘Incertitudinea în jurul acestei chestiuni nu este bună pentru Scoţia şi pentru economia scoţiană’, a apreciat David Cameron într-un interviu televizat la BBC. ‘Scoţienii nu ştiu când le va fi pusă această întrebare, care va fi întrebarea şi cine trebuie să o pună’, a mai spus el. ‘Deci, în următoarele zile, va trebui să definim clar cadrul legal’ pentru această problemă, a continuat Cameron. ‘Trebuie să rezolvăm acestă chestiune în mod corect şi ferm’, a adăugat premierul. La ultimele alegeri regionale din mai 2011, Partidul naţional scoţian (SNP) a realizat un scor spectaculos, câştigând majoritatea absolută în Parlamentul scoţian, şi a promis din nou să organizeze un referendum în privinţa independenţei acestei regiuni britanice bogate în petrol. Liderul SNP, Alex Salmond, ‘ştie că scoţienii, în adâncul lor, nu vor o separare completă de Regatul Unit’, a afirmat David Cameron, considerând că această eventualitate ar fi ‘foarte tristă’. La întrebarea referitoare la data la care ar trebui să fie organizat referendumul, premierul a răspuns că ‘poporul scoţian o va decide’, însă el consideră că ‘cu cât mai repede, cu atât mai bine’. Un purtător de cuvânt al lui Alex Salmond a reacţionat duminică la declaraţiile premierului, spunând că David Cameron ‘ar trebui să-şi amintească că toate problemele vor fi decise de poporul şi Parlamentul din Scoţia’. Parlamentul scoţian are competenţe în domeniile învăţământului, sănătăţii, mediului şi justiţiei, în timp ce problemele referitoare la afacerile externe şi apărare ţin de guvernul britanic.Agerpres

Pierderea încrederii – un potenţator de criză. Banca Central Europeană a tras un semnal de alarmă faţă de tot mai des invocata excludere a Greciei din “clubul euro”. O asemenea decizie ar duce la prăbuşirea spaţiului de circulaţie a monedei unice – prevede Klaas Knot, unul din membrii conducerii Băncii de la Frankfurt. “O excludere forţată ar duce la pierderea încrederii”, a declarat şeful Băncii Centrale Olandeze. Declaraţia a fost făcută la insistenţele televiziunii olandeze privind posibilitatea excluderii Greciei din zona-Euro. Knot este însă convins că moneda însăşi ar supravieţui dezastrului, dat fiind că economiile statelor membre sunt atât de dependente de inter-schimburi, încât nu ar putea supravieţui fără Euro. La Bruxelles, Comisia Europeană este oprimistă în privinţa acordării, în luna martie, a unei noi tranşe, în valoare de cinci miliarde de euro, atât de greu încercatei Grecii. O întârziere nu este însă exclusă, în cazul în care obligaţiile asumate de guvernul elen nu vor fi îndeplinite, a ţinut să specifice un purtător de cuvânt al executivului european. În joc sunt miliarde de euro, cu mult peste cele 110 miliarde, estimate iniţial. Totul depinde acum de succesul pe care îl va obţine Atena în aplicarea măsurilor dure de austeritate. Deutsche Welle

Biserica cere calm din partea Guvernului rus. Biserica se implică în calmarea spiritelor în Rusia prin patriarhul Bisericii Ortodoxe, Kiril, care i-a cerut sâmbătă Guvernului de la Moscova să arate mai multă înţelegere faţă de protestele masive din Capitală. Manifestanţii au denunţat recent în cadrul unor mitinguri de proporţii presupuse fraude la alegerile legislative din decembrie, câştigate de partidul premierului Vladimir Putin. “Obiectivul protestelor politice exprimate corect este să conducă la o ajustare politică, ceea ce este important”, a declarat patriarhul într-un interviu acordat televiziunii publice în ziua Crăciunului pe rit vechi. “Dacă autorităţile rămân insensibile la aceste proteste, este un semn negativ, un indiciu al incapacităţii lor de a se adapta”, a apreciat patriarhul. Prelatul şi-a exprimat convingerea că autorităţile actuale sunt în măsură să “ia deciziile bune în ceea ce priveşte dezvoltarea ţării şi promovarea prosperităţii sale”. Biserica ortodoxă rusă, care are legături destul de strânse cu regimul actual, poate influenţa opinia publică într-o ţară în care 70 la sută dintre cetăţeni se declară ortodocşi. RFI

Va urez o zi buna!

Tagged: În Europa, Europa 2012, Mass-media

Posted in: 2012 - Europa, În Europa, Mass-media