Ştiri Europene – 14 ianuarie / Elveţia bancherilor “oneşti”

Posted on 14/01/2012 by

3


Standard and Poor’s a retrogradat nouă ţări. Germania rămâne la AAA. Agenţia Standard and Poor’s (S&P) a retrogradat vineri nouă ţări din zona euro, pe listă aflându-se Franţa, Italia, Spania, Austria şi Portugalia, şi a confirmat calificativele pentru şapte state, printre acestea figurând Germania, cea mai mare economie din UE, Olanda, Belgia şi Irlanda. Italia, Spania, Portugalia şi Cipru au fost depunctate cu două trepte, în timp ce ratingurile Austriei, Franţei, Maltei, Slovaciei şi Sloveniei au fost reduse cu o treaptă, se arată într-un comunicat S&P.Calificativele pentru Germania, Finlanda, Olanda, Luxemburg, Belgia, Estonia şi Irlanda au fost confirmate. Cu excepţia Germaniei şi Slovaciei, care au perspective stabilă, toate celelalte 14 ţări au perspective negativă. Perspectiva negativ indică o posibilitate de cel puţin 33% ca ratingul să fie revizuit în scădere în 2012sau 2013. Agenţia a pus sub supraveghere în decembrie, pentru o eventuală retrogradare, 15 state din zona euro. Dintre cei 17 membri ai zonei euro, doar Grecia şi Cipru nu au fost incluşi în avertismentul din decembrie. Calificativul Ciprului nu a fost pus sub supraveghere în decembrie întrucât ratingul ţării se afla deja sub evaluare la S&P. De asemenea, Grecia nu a fost luată în calcul pentru retrogradare, deoarece calificativul ţării se află în categoria “junk”, la “CC”. Pe lângă efectul asupra costurilor de împrumut al statelor, ratingurile suverane au impact şi asupra calificativelor altor emitenţi din ţările respective, precum băncile. O reducere a ratingurilor unor ţări din zona euro poate conduce la retrogradări ale unor companii, semnalând astfel un risc mai ridicat investitorilor. În România sunt prezente mai grupuri bancare mari din zona euro, printre care Erste, Raiffeisen şi Volksbank – din Austria, Societe Generale – Franţa, UniCredit – grup italian care activează pe piaţa locală prin intermediul diviziei UniCredit Bank Austria şi Millennium – Portugalia. Ziarul Financiar.

Ungaria e ţinută în anticamera FMI. Directorul FMI, Christine Lagarde, a subliniat că pentru a începe negocierile cu Ungaria pentru un acord stand-by, guvernul de la Budapesta trebuie mai întâi să prezinte “dovezi clare” privind “angajamentul său ferm” de a duce la capăt condiţiile împrumutului.  De asemenea, Lagarde a afirmat vineri dimineaţă, după întâlnirea de la Washington cu negociatorul-şef maghiar Tamas Fellegi, că pentru Ungaria este “esenţial” sprijinul Comisiei Europene în vederea începerii negocierilor pentru noul acord stand-by şi linia de credit. Potrivit portalului ungar, Portfolio.hu, deşi Lagarde nu a afirmat explicit, FMI aşteaptă ca guvernul lui Viktor Orban să modifice legea care limitează independenţa Băncii Naţionale a Ungariei. Totodată, trebuie notat că directorul FMI a subliniat că va începe discuţiile cu Budapesta numai asupra unui acord stand-by, care presupune condiţii stricte pentru alocarea tranşelor de împrumut, precum şi o monitorizare permanentă cu privire la îndeplinirea reformelor angajate. Aceasta deşi oficialii maghiari continuă să afirme că Ungaria are nevoie de un acord de tip preventiv, care presupune deschiderea unei linii de credit, fără impunerea unor condiţii severe. Iar referirea la sprijinul Comisiei Europene arată că FMI nu se va angaja în discuţii cu Ungaria atât timp cât nu va fi lămurită problema reformelor constituţionale promovate de Fidesz, partidul lui Orban, asupra cărora Bruxellesul s-a sesizat. Adevarul

Îngrijorare în clasa politică franceză. Marine Le Pen, pe locul trei în sondaje.  Două sondaje de opinie publicate vineri arată că Marine Le Pen, reprezentanta Frontului Național – partidul extremei drepte franceze – crește în intențiile de vot și se apropie de scorul atribuit lui Nicolas Sarkozy. Potrivit acestor sondaje, la primul tur al prezidențialelor ar ieși pe primul loc socialistul François Hollande, cu un scor între 27 și 29%, fiind urmat de președintele Nicolas Sarkozy, cu un procent cuprins între 23 și 26 de procente, iar pe locul trei Marine Le Pen, cu un scor între 19 și 22%. În turul doi, Hollande l-ar învinge pe Sarkozy cu 57 la 43. Ce provoacă însă îngrijorare este simpatia crescândă de care se bucură partidul lui Le Pen. Marine Le Pen câștigă teren, ideile Frontului Național – partidul extremei drepte – se banalizează. Aproape o treime din francezi se declară de acord cu ideile frontiste, cel mai mare scor din 2002 încoace – 2002 fiind anul în care reprezentantul extremei drepte, Jean-Marie Le Pen, tatăl actualei candidate, ajunsese în finala prezidențială, fiind învins de conservatorul Jacques Chirac. Marine LePen a fost dată pentru prima dată în fruntea primului tur la prezidențiale într-un sondaj publicat acum zece luni. De atunci și până acum, cota ei se aseamănă cu o sinusoidă care tinde să urce însă de fiecare dată mai sus. Dacă ideile sale s-au banalizat nu înseamnă însă că și toți cei interogați aderă la soluțiile propuse de partidul extremei drepte. În plus, aderarea la ideile Frontului Național este diferită în funcție de mediul socio-profesional și zona locuită. Astfel, 40% din cei care aderă la ideile extremiste sunt muncitori și tot atâtea procente provin din zonele rurale. La capătul opus, cadrele și cei de la oraș – în particular de la Paris, Marsilia și Lyon – resping cu o majoritate covârșitoare tezele frontiste. Ce este însă îngrijorător este succesul tot mai mare al partidului în rândul tinerilor, al celor de sub 35 de ani. RFI

Pericol de escaladare a situaţiei la Nistru. Un grup de militari transnistreni a reinstalat ieri două plăci din beton pe carosabil la postul de pacificatoiri tripartit nr. 9 de la Nistru unde, pe 1 ianuarie, pacificatorii ruşi au împuşcat mortal un moldovean. După incident, localnicii au obţinut prin proteste dezarmarea pacificatorilor şi demontarea obstacolelor de pe carosabil, dar ieri militarii transnistreni au blocat din nou drumul. Autorităţile de la Chişinău susţin că aceasta este o provocare, deoarece astăzi expiră ultimatumul dat de localnici pentru demontarea obstacolelor. După moartea tânărului Vadim Pisari, împuşcat de un pacificator rus în prima zi a anului nou, protestele în preajma posturilor de pacificatori de la Nistru nu au mai contenit. Protestatarii de la Vadul-lui-Vodă au luat cu asalt astăzi postul de pacificatori de la marginea satului. Anterior ei ceruseră, ca până astăzi la ora 10.00, să fie demontate toate barierele din beton de la pichet. Protestatarii au rupt indicatorul rutier „STOP” şi bariera de la postul trilateral de menţinere a păcii şi au scos cele două blocuri de beton instalate marţi de militarii transnistreni. Situaţia în zonă este tensionată, însă, până la această oră s-a reuşit ca altercaţiile dintre protestatari şi pacificatorii ruşi să fie evitate. Marţi, un grup de militari transnistreni a reinstalat blocurile de beton, la postul de menţinere a păcii de la Vadul lui Vodă fără acordul Comandamentului Militar Unit. Mai mult, partea transnistreană a blocat deplasarea observatorilor militari la locul incidentului pentru a constata circumstanţele în care s-a produs cazul. Biroul pentru Reintegrare de la Chişinău a difuzat un comunicat în care atenţionează asupra caracterului provocator al acţiunilor forţelor separatiste. Deutsche Welle

Viktor Orban pe urmele lui Berlusconi şi Papandeou? Încă din şase ianuarie, presa de la Budapesta scria că Statele Unite ar putea face presiuni pentru schimbarea din poziţia de prim-ministru a lui Viktor Orban. Informaţia a fost infirmată oficial de ambasadorul american la Budapesta care, citat de Bloomberg, susţinea: “Pot spune cu certitudine că nu asta este politica SUA, nu asta este poziţia noastră, iar informaţia nu este adevărată”. Dar ipoteza “presiunilor” pentru înlocuirea premierului este reluată astăzi în presa de la Budapesta.  După ce vreme de aproape doi ani a făcut cam ce a vrut în Ungaria, adoptând unele legi considerate în Occident nu doar împotriva economiei de piaţă, ci chiar şi a drepturilor cetăţeneşti, Viktor Orban a ajuns într-o fundătură: ţara are nevoie de finanţare externă ca de aer, randamentul obligaţiunilor ungare, la zece ani, au sărit de 10%. Fără ajutorul FMI şi al UE, ţara poate intra în faliment, în condiţiile în care are obligaţiuni ajunse la maturitate în 2012 de miliarde de euro, bani pe care nu-i poate lua din pieţe datorită costurilor uriaşe.Presiunile sunt observate astăzi de cotidianul maghiar Népszabadság, apropiat opoziţiei. Potrivit acestuia, ameninţând că lasă Ungaria să ajungă în faliment, UE a început (“pare să fi început” spune, prudent cotidianul) o acţiune care să-i permită să scape de Orban aşa cum a scăpat de Berlusconi, în Italia, sau de Papandeou, în Grecia. Săptămâna trecută, presa maghiară susţinea că Executivul de la Bruxelles este decis să înfrângă rezistenţa guvernului ungar în privinţa mai multor legi deja aprobate şi cu cât Ungaria trage mai mult de timp, cu atât vor deveni mai dure cererile oficialilor de la Bruxelles. Potrivit siste-ului săptămânalului Figyelo, citat de Mediafax, FMI va pune mai multe condiţii Ungariei pentru acordarea unei facilităţi de credit. Astfel, guvernul de la Budapesta trebuie să restabilească independenţa băncii centrale, să consolideze Consiliul Fiscal, să adopte o politică fiscală mai strictă, mai ales în privinţa cheltuielilor, să reducă substanţial şi eventual să retragă taxele de criză şi să renunţe la implementarea de politici economice pe termen scurt. În plus, Ungaria ar trebui să reformeze sistemul de asistenţă socială, companiile de transport public şi să introducă posibilitatea falimentului personal. Ziarul Financiar.

Practici dubioase ale bancherilor elveţieni. Elveţia este prinsă într-un scandal politico-financiar în care sunt implicaţi guvernatorul Băncii Naţionale Elveţiene (BNS) şi soţia acestuia. Philipp Hildebrand a demisionat după ce a fost acuzat de un politician că a violat secretul bancar. Demisia lui Philipp Hildebrand a busculat piaţa financiară şi presa din Ţara Cantoanelor tratează aspectele scandalului. Soţii Hildebrand au efectuat în vară tranzacţii în devize. Aparent, nimic anormal. Problema este că şeful familiei, Philipp, este preşedintele băncii centrale elveţiene şi ocupă şi postul foarte sensibil de vicepreşedinte al Consiliului de stabilitate financiară, un organism interna­ţio­nal dedicat cooperării în domeniul supervizării şi supravegherii instituţiilor financiare. În decembrie, Christoph Blocher, lider al partidului conservator Uniunea democratică de centru (UDC), a remis preşedintei Con­fe­deraţiei, Micheline Calmy-Rey, documente bancare privind conturile familiei Hildebrand din banca Sarasin. Documente obţinute de la un angajat al serviciului informatic al acestei bănci private. Sarasin a comunicat apoi că a dat afară acest angajat, care a recunoscut că a transmis documentele confidenţiale aflate la originea sumbrei afaceri politico-financiare. Concret, este vorba de o tranzacţie făcută de soţia guvernatorului, Kashya, dar înregistrată în contul soţului ei, care, potrivit Die Weltwoche, era la curent cu operaţiunile în cauză. Weltwoche relata că Philipp Hildebrand „cumpără şi vinde în mod regulat dolari şi euro, în pofida salariului său de 950.000 franci ca preşedinte al BNS, şi asta datorită cunoştinţelor sale de iniţiat în materie de devize”. Acuzaţie gravă, dar care nu a fost încă verificată. În martie 2011, el a cumpărat dolari în sumă de 1,1 milioane franci. Publicaţia arată că angajatul băncii Sarasin care a depus o plângere pentru violarea legii la Burse, a declarat în scris că  guvernatorul „personal”, şi nu soţia sa, a fost cel care a dat ordinul faimoasei tran­zacţii. Sursa a precizat că a semnalat aspectul „problematic”, ceea ce a provocat o reacţie „foarte agresivă” din partea lui Philipp Hildebrand, care a intimidat angajatul „verbal şi masiv în aşa fel încât acesta nu a mai îndrăznit să avertizeze organul de control al băncii”. Deşi guvernatorul a sus­ţinut că nu a dat ordin de cumpărare de devize s-a dovedit că era la curent cu operaţiunea decisă de soţia sa şi aprobată de el. Romania Libera

Advertisements