Ştiri Europene – 19 ianuarie / “un faliment mai ieftin”

Posted on 19/01/2012 by

0


Europa reuşeşte să se împrumute mai ieftin în ciuda faptului că agenţiile de rating au trimis-o la podea. După decizia şoc de anul trecut a agen­ţiei de evaluare financiară Stan­dard & Poor’s de a priva, în premieră, SUA de ratingul maxim, analiştii şi media s-au temut de turbulenţe grave pe pieţele financiare. Investitorii nu şi-au pierdut încrederea în SUA, iar costurile de finanţare ale celei mai mari economii la nivel mondial s-au redus chiar. Aceeaşi poveste este valabilă în mare şi pentru zona euro, unde, contrar aşteptărilor, Ger­mania se împrumută la preţuri reduse record, costurile de finanţare ale Franţei şi Spaniei scad, iar cererea pentru obligaţiunile fondului de salvare EFSF depăşeşte cu mult oferta după valul masiv de tăieri de ratinguri la care a recus aceeaşi agenţie S&P. Germania a plătit ieri cele mai mici dobânzi din istoria ţării pentru titluri de trezorerie scadente la 2 ani şi a atras o cerere puternică. Cea mai mare eco­no­mie europeană a vândut titluri de 3,44 mld. euro, la un randament mediu de 0,17%, comparativ cu 0,29% la licitaţia anterioară de pe 14 decembrie, recordul anterior. Ziarul Financiar.

Grecia negociază un faliment mai ieftin. Guvernul de la Atena a reluat negocierile privind ştergerea a jumătate din datoriile statului. Dacă politicienii şi creditorii privaţi nu ajung la un acord în următoarele patru zile, Grecia va intra în faliment. Guvernul de la Atena s-a înarmat cu răbdare şi a reluat începând de ieri negocierile cu băncile, companiile de asigurări şi fondurile de investiţii, care deţin obligaţiuni de stat elene, pentru ca acestea să preia jumătate din datoriile Greciei, în prezent, singura soluţie găsită de Uniunea Europeană ca statul grec să nu intre în incapacitate de plată. Mai exact, guvernul grec vrea ca 100 de miliarde de euro din datoria statului (în total 205 miliarde) să fie preluate de creditori, care au acceptat, în toamnă, la presiunea liderilor politici, discuţiile pentru tăierea a 50% a „facturilor neplătite” de către Grecia. Discuţiile au eşuat, într-o primă fază, vinerea trecută, pentru că cele două părţi nu s-au înţeles asupra dobânzii pe care o va oferi Grecia pentru obligaţiunile cu maturitatea pe termen lung în schimbul datoriilor care vor ajunge la scadenţă în următorii ani. Potrivit „Financial Times Deutschland” (FTD), Germania insistă ca rata dobânzii să fie de 3%, ceea ce ar însemna că obligaţiunile greceşti deţinute de creditori vor pierde circa 80% din valoare. Asta ar permite Greciei să se împrumute mai ieftin – nu atât de ieftin ca Germania, care plăteşte dobânzi aproape de minus – şi să-şi reducă datoriile de stat cu 120% până în 2020. În schimb, notează FTD, grupul de lobby Institute of International Finance (IIF), care reprezintă băncile şi companiile de asigurări cere o dobândă de minimum 5%. O altă problemă este şi că Executivul grec nu a reuşit să convingă suficienţi creditori privaţi să participe voluntar la ştergerea datoriilor, ceea ce ar însemna o contribuţie mai mare din partea statelor – variantă respinsă din start de Germania. Integral in Adevarul International.

Revista Presei de la RFI. The Telegraph – Poate Guvernul sa ne facă fericiţi? Cand vine vorba de fericire, miturile sunt greu de numarat. De secole intregi ne intrebam ce inseana o viata buna, de unde poate veni satisfactia si cum putem fi fericiti. Un studiu publicat recent ne dovedeste ca pe masura ce avem mai multi bani suntem mai fericiti. Un nou studiu publicat de Institutul pentru Afaceri Economice arata o legatura stransa intre bogatie si fericire. Pe langa dovezile statistice si sociologice, vedem fiecare dintre noi ca societatile mai bogate sunt mai fericite. Adevarata surpriza vine insa din urmatoarea concluzie: nu exista nicio relatie intre fericire si inegalitate sociala. In plus, studiul mai arata ca fericirea este mai mare in tari unde statul joaca un rol mai mic. In mod surprinzator, acolo unde guvernele cheltuie sume mari pe programe sociale, gradul de fericire tinde sa scada proportional indiferent de eficienta aparatului birocratic sau de cat de democratic este statul respectiv. Somajul este si el un factor important cand vine vorba de fericire. In tari unde reglementarea pietei muncii este mai flexibila si permite angajari temporare, pe jumatati de norma etc., oamenii tind sa fie mai fericiti. E ironic daca ne gandim cat de mult se straduiesc guvernele sa creeze locuri de munca prin legi sau cheltuieli publice si ca eforturile acestea institutionale nu ne aduc fericirea. Evident ca fericirea fiintei umane nu vine numai din bani. Printre alti factori enumerati de studiu se numara libertatea credintei si institutia casatoriei. Dar este la fel de evident din aceasta cercetare ca, de fapt, tot ce-ar putea guvernele sa faca mai bine pentru noi ar fi sa ne lase in pace intr-un spatiu de manevra reglementat in asa fel incat libertatea de actiune sa fie garantata. Mai exista si un aspect etic al implicarii statului in fericirea noastra. Cum ar fi ca studii guvernamentale sa demonstreze ca tortura pisicilor ne face fericiti?! S-ar apuca un guvern sa elaboreze programe de capturare a pisicilor si de impartire a animalelor intru satisfacerea fericirii torturiste?! Fericirea este un proces individual, nu un scop al unor actiuni cu titlul “totul e bine cand se termina cu bine”. Le Monde – Sarkozy activeaza dispozitivul anticriza. Presedintele francez a anuntat ca va debloca o jumatate de miliard de Euro. Cu mai putin de 100 de zile ramase pana la alegerile prezidentiale, Sarkozy cheltuie o suma uriasa pentru programe de combatere a somajului si alte ajustari pe termen scurt. Palatul Elysee a tinut sa precizeze ca acesti bani nu ar reprezenta cheltuieli noi de la bugetul de stat. Cu toate acestea, sumele reprezinta reactivarea unor pachete anticriza din 2009 care erau sistate in prezent, deci neincluse in exercitiul bugetar 2012. Mai mult, Sarkozy intentioneaza sa dubleze aproape suma pana la o valoare totala de 900 milioane Euro din ajutoare venite de la UE. Pachetele incud si unele masuri de relaxare fiscala pentru intreprinderile care angajeaza tineri someri si alte ajustari fiscale in domeniul muncii. Dar reformele structurale promise de cativa ani incoace se lasa in continuare asteptate. In schimb, guvernul francez se grabeste ca aceste pachete sa intre in vigoare cat mai repede. Termenul vehiculat este data de 1 februarie, iar efectele promise de Executiv ar urma sa aiba “efect imediat”. Foarte putine cuvinte au fost rostite de presedinte cu privire la acordul de competitivitate economica asteptat deja de destula vreme. Este vorba de flexibilizarea legislatiei muncii. Dar un asemenea demers presupune, conform legii franceze, acordul tuturor partenerilor sociali. Nu-i o miscare buna inainte de alegeri… Süddeutsche Zeitung – Barroso ii aminteste lui Orban de spiritul legilor. Premierul maghiar promite ca va schimba repede legile ca sa fie conforme cu principiile UE si ca sa primeasca banii necesari evitarii unui faliment statal. Democratia oricum nu ar fi amenintata in Ungaria, crede Viktor Orban. Numai ca europenii sunt de alta parere. Presedintele Comisiei Europene (CE) a anuntat deja ca nu este de acord cu modificari de legislatie care sa respecte textele comunitare. Jose Manuel Barroso vrea ca legislatia maghiara sa respecte spiritul legilor europene si a declarat textual ca Executivul sau vrea sa forteze Ungaria “sa se poarte respectuos cu propriul popor”. De asemenea, mai multi europarlamentari se refera explicit la articolul 7 din Tratatul de la Lisabona. El prevede ca statutul de membru al unui stat poate fi suspendat daca guvernul tarii respective are derapaje “in directia unui regim totalitar si autoritar”. In acest context, pana si conservatorii europeni (din care fac parte si reprezentanti ai partidului lui Viktor Orban) incep sa se distanteze de asa numitul “Viktator”. CE deruleaza deja investigatii la Budapesta. In caz ca va fi necesar, Barroso anunta “masuri suplimentare”. Dincolo de criza economica vremurile se anunta si mai tulburi pentru Ungaria. Washington Post SOPA si PIPA nu vor distruge internetul. Cele doua acronime denumesc doua initiative legislative din SUA care au provocat protestul online al multor site-uri de renume mondial. Legi de protectie a adresei IP sau de combatere a pirateriei online ar presupune o serie de pericole grave pentru democratia acestui mediu de comunicare si informare. Dar protestul este urmarea unei reactii hiperbolizate si a unei campanii de dezinformare. Sa dam exemple: PIPA ar urma sa falimenteze motoare de cautare daca acestea nu identifica si nu combat site-uri ce comercializeaza produse contrafacute. Fals. PIPA are prevederi explicite care exonereaza astfel de companii de raspunderea actiunilor de combatere ce vor fi efectuate de cei care detin patentul sau de organele de justitie. Nu exista o prevedere constitutionala care sa garanteze dreptul de vizitare sau de achizitionare de pe un site al carui singur scop este sa prejudicieze inovatorii sau cumparatorii. Daca cineva este prins pe strazile unui oras vanzand CD-uri piratate sau genti de designer contrafacute, atunci autoritatile sau producatorii legitimi au dreptul sa combata acest fenomen. Acest rationament nu se poate schimba doar pentru ca trotuarul se gaseste in spatiul virtual. E bine sa criticam propuneri legislative, e bine sa ne intrebam pana unde isi vor produce ele efecte. Dar nu e OK sa bazam dezbaterea publica pe argumente false. RFI

Ungaria – o problemă pentru Europa? Ungaria, cea încăpută pe mâna premierului Viktor Orban, rămâne o problemă reală pentru Europa şi chiar pentru ea însăşi. În timp ce marţi Comisia Europeană se hotăra asupra anunţatei declanşări a procedurii de infringement, de sancţionare a Budapestei, pentru încălcări ale tratatelor UE, cauza maghiară ridica deopotrivă probleme de principiu şi de amănunt. În ajunul deciziei Comisiei Europene, guvernul de la Budapesta nu s-a arătat dispus să-şi schimbe realmente controversatele decizii legislative. Decizii pe care, în pofida previzibilelor critici şi condamnări europene, le impusese cu uşurinţă, graţie majorităţii absolute care susţine executivul, în  parlament. Or, conform articolului 258 al modului de procedură al UE, care e parte a Tratatului de la Lisabona, Comunitatea poate deschide o acţiune de pedepsire a unui stat membru, dacă e convinsă că ţara cu pricina şi-a încălcat angajamentele. Dacă, bunăoară, a violat directivele UE sau nu aplică reglementările comunitare. Constatarea unor astfel de încălcări e urmată de regulă de o procedură preliminară, în timpul căreia statul împricinat e angajat într-un dialog astfel încât să i se dea şansa de a înţelege unde şi cum a greşit şi de a reveni asupra erorilor sale, corectându-le. Dacă statul vizat nu reacţionează adecvat, se trece la traducerea lui în judecată, în faţa Curţii Europene de Justiţie din Luxemburg. Dacă judecătorii constată la rândul lor o încălcare a Tratatelor Europene se procedează la amendarea statului în culpă. Suma o fixează aceiaşi judecători europeni. Curtea s-a ocupat, din 1952 încoace, de peste 3.500 de asemenea încălcări, cele mai multe iniţiate împotriva Italiei, aflată de 600 de ori în colimator. Urmează pe lista celor mai frecvente încălcări ale legislaţiei europene Franţa şi Spania, care i-au pus la treabă pe judecătorii din Luxemburg de 400 de ori. Ungaria n-a figurat în dosarele de pe mesele lor de lucru decât de 9 ori, ceea ce însă nu-i foarte puţin dacă se ţine cont de faptul că Budapesta a aderat relativ recent la UE. Deutsche Welle

Lagarde trage Euro în sus. Fondul Monetar International se arata extrem de hotarat si vrea sa isi sporeasca rezervele de urgenta pentru a preveni un colaps economic mondial. Moneda Euro a reactionat rapid pe pietele financiare si a crescut semnificativ chiar daca nici macar nu e sigur ca FMI va reusi sa stranga cele 500 miliarde de dolari. FMI vrea sa isi suplimenteze capacitatea de finantare pana la 1000 de miliarde de dolari pentru a putea sprijini economia mondiala in caz de nevoie. In prezent, ritmul de crestere se incetineste atat in tarile in dezvoltare precum India si China, iar Europa se adanceste in criza datoriilor. Intr-un raport publicat ieri de Banca Mondiala, institutia face previziuni negative si subliniaza riscul unei noi crize. In prezent, capacitatea de finantare a FMI insumeaza 387 de miliarde de dolari. Cum anume ar urma sa creasca aceasta capacitate nu este precizat in mod explicit. Conform cotidianului Financial Times, Fondul ar urma sa stranga contributii ad-hoc de la statele lumii: 250 de miliarde de la statele europene, alte pana la 350 de miliarde de la tari din lumea intreaga. Banii ar putea fi utilizati in caz de urgenta si pentru asistenta financiara acordata Italiei sau Spaniei avand in vedere ca instrumentele financiare europene nu ajung in caz de necesitate. Integral la RFI

Care vor fi consecinţele reducerii prezenţei militare americane în Europa? Noua „îndrumare strategică” anunțată de Barack Obama, președintele Statelor Unite, pe 5 ianuarie, a provocat o dezbatere aprinsă despre viitorul puterii militare, în general, și despre securitatea europeană, în particular. Nevoia de a economisi 500 de miliarde de dolari în următorii zece ani din cheltuielile militare va reduce efectivele americane în Europa la minimum. Ultimii ani au fost duri pentru supremația militară americană. Faptul că Statele Unite nu au putut triumfa în două conflicte militare simultane a ridicat multe semne de întrebare asupra unei supremații care, altădată era considerată un lucru cert. Incapacitatea militară americană de a rezolva cu succes angajamentele militare din Afganistan a fost în contrast puternic cu creșterea imensă a bugetului militar american după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, campania din Afganistan fiind aproape complet ignorată datorită nevoilor aplanării conflictului din Irak. Noua strategie are în vedere o flexibilizare accentuată a răspunsului militar american, concretizată în doctrina „AirSea Battle” (Bătălie AerApă) și direcționată în special în vederea contracarării creșterii puternice a capacității militare a Chinei și alevierii îngrijorării aliaților americani din zonă asupra comportamentului viitor al noii superputeri. Însă, după ce opinia publică mondială a asistat la dificultățile trupelor americane de a combate celulele teroriste din Afganistan și Irak, un motiv de îngrijorare este capacitatea noii doctrine de a desfășura operațiuni anti teroriste folosindu-se doar de trupe speciale și de drone. Adevarul International.

Advertisements