Ştiri Europene – 30 ianuarie / “Polonia învinge din nou criza”

Posted on 30/01/2012 by

2


Şefii de state şi de guverne vor încerca să găsească soluţii problemei tot mai acute a şomajului. Şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană se vor reuni din nou astăzi la Bruxelles pentru a încerca să atenueze efectele unei interminabile crize a datoriilor care a aruncat în ghearele pieţelor ţări precum Italia, Spania şi Portugalia, a adus în pragul recesiunii zona euro şi tinde să se transforme într-o criză a şomajului. Summitul de astăzi de la Bruxelles, la care participă şi preşedintele Traian Băsescu, are ca obiective calmarea pieţelor financiare, dominate de nervozitate încă de la începutul acestui an, şi finalizarea “pactului” fiscal stabilit la cererea cancelarului german Angela Merkel la summitul din decembrie 2011. Liderii europeni vor discuta şi despre problema arzătoare a relansării economiilor în condiţiile în care creşterea este sufocată de măsurile de austeritate implementate pentru reducerea deficitelor bugetare şi despre stimularea angajărilor, scrie publicaţia franceză Le Monde. Problema salvării Greciei nu figurează pe agenda oficială a reuniunii. Integral in Ziarul Financiar.

Polonia învinge din nou criza: creştere economică de 4,3%. Economia Poloniei a înregistrat anul trecut cel mai rapid ritm de creştere din ultimii trei ani, de 4,3%, în condiţiile în care companiile au majorat investiţiile, iar zlotul slab a impulsionat exporturile, scrie Bloomberg. În 2010, Produsul Intern Brut a avansat cu 3,9%. Polonia este singura ţară din Uniunea Europeană care a reuşit să evite recesiunea în timpul crizei economice mondiale din 2009. Pentru anul în curs guvernul ia în calcul o încetinire a ritmului de creştere, din cauza problemelor din zona euro. “Va avea loc în mod cert o încetinire în acest an, dar dacă nu ar exista criza din zona euro încetinirea nu ar avea loc”, a declarat ministrul de finanţe Jacek Rostowski. Zlotul s-a depreciat cu 11,2% anul trecut faţă de euro. Tot în 2011, creşterea investiţiilor fixe a accelerat la 8,7%, comparativ cu o scădere de 0,2% în anul anterior. Avansul consumului privat a încetinit însă de la 3,2% la 3,1%. Exporturile au crescut cu 13%, la 12,5 miliarde de euro, în noiembrie, în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut. “Consumul a fost mai slab pentru companii şi gospodării, dar investiţiile şi-au revenit destul de puternic. Cauza ar putea fi faprul că sectorul public s-a pregătit pentru o criză fiscală care nu a mai venit. De asemenea, economia Germaniei evoluează mai bine decât s-a anticipat”, a afirmat Raffaella Tenconi, economist la Bank of America. Ziarul Financiar

Grecia vrea bani, dar fără control. Definitivarea pactului de disciplină bugetară comună şi situaţia Greciei sunt subiectele discutate, astăzi, la summitul UE de la Bruxelles. Berlinul a înfuriat Atena cerând ca bugetul elen să fie „dictat“ de un comisar european. Liderii europeni se întâlnesc astăzi, la Bruxelles, în cadrul primului summit de criză din 2012 pentru a găsi soluţii pentru „reducerea şomajului în rândul tinerilor, valorificarea pieţei unice şi susţinerea IMM-urilor”.Aceasta este tema oficială a reuniunii anunţată de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy. Reuniunea este importantă şi pentru România deoarece liderii europeni vor definitiva textul pactului de disciplină bugetară, documentul urmând să fie semnat oficial la Consiliul European din martie. Informaţia publicată de „Financial Times” potrivit căreia Germania insistă ca Grecia să primească noul pachet financiar doar dacă renunţă la suveranitatea sa în domeniul politicilor fiscale, lăsând practic frâiele bugetului său în mâinile unui comisar european, i-a înfuriat pe greci. Publicaţia a intrat în posesia unui document, trimis vineri de Berlin statelor, care arată că un comisar desemnat de miniştrii de Finanţe din zona euro ar urma să aibă  drept de veto asupra taxelor şi cheltuielilor bugetare pe care vrea să le facă Executivul grec. Oficialii greci au reacţionat cu furie la o propunere a Germaniei în privinţa taxelor şi cheltuielilor guvernului de la Atena că trebuie să păstreze controlul propriului buget. Ministrul Educaţiei, Anna Diamantopoulou, a declarat că planul german de controlare a economiilor făcute de Atena este „produsul unei imaginaţii bolnave”. Comisia Europeană a afirmat că intenţionează să îmbunătăţească supravegherea finanţelor Greciei, dar ţara trebuie să păstreze controlul. Adevarul International.

Pactul fiscal european. Luni, liderii de stat şi de guvern ai ţărilor membre în UE intenţionează să semneze noul tratat privind pactul fiscal, propus de executivul german. Deşi la finele săptămânii se mai negociau diverse chestiuni de nuanţă, guvernul de la Berlin s-a arătat optimist că pactul va fi semnat şi aprobat de toată lumea. La ultimul summit al UE, din decembrie 2011, cancelarul, Angela Merkel, care avansase ideea adoptării unui pact fiscal, jubila. Germania reuşise să convingă toate statele Comunităţii, cu excepţia Marii Britanii, să accepte ideea acestui tratat. Înţelegerea încheiată în timp record pentru ritmul de lucru al UE ar constitui un decisiv pas înainte, a estimat atunci Merkel.  Dar textul negociat între timp nu mai este chiar atât de consistent precum cel propus de Merkel şi de preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy. Nu se mai susţine, mai nou, că tratatul ar constitui „un  pas decisiv”, ci doar „o contribuţie importantă la rezolvarea crizei”, după cum s-a exprimat preşedintele Băncii Federale, Jens Weidmann. Iar eurodeputatul creştin-democrat Elmar Brok a subliniat că pactul fiscal e un element important, întrucât se vor putea adopta sancţiuni pentru nerespectarea disciplinei bugetare, dar nu şi suficient. În context, Angela Merkel a respins acuzele privind hegemonia Germaniei or intenţia ei de a impune altora, cu de-a sila poziţii, în virtutea faptului că Republica Federală are cea mai mare economie din zona euro. „Nu ne-am ales să fim mari”, a spus ea. Integral in Deutsche Welle

Recesiunea se întoarce, capitalismul se schimbă. Forumul Economic Mondial, reunit la Davos ca în fiecare an, a fost plasat sub semnul unei necesare reinventări a capitalismului. Tarele au fost analizate de reprezentanţii elitei mondiale economice şi politice şi,  deşi nu toţi sunt de acord cu diagnosticul, ori cu soluţiile, fiecare  consideră că sistemul nu poate ieşi neschimbat din actuala criză. Acoperită cu zăpada care a depăşit un metru, celebra staţiune din Alpii elveţieni, Davos, a fost gazda celei de-a 42-a ediţii a Forumului Economic Mondial (WEF), în cadrul căruia, în perioada 25-29 ianuarie, peste 2.600 de personalităţi din întreaga lume s-au reunit pentru a reflecta la viitorul planetei şi mai ales la viitorul capitalismului. 40 de şefi de stat şi de guvern, 85 de miniştri şi responsabili din domeniile afacerilor şi finanţei, economişti, politologi, sociologi şi istorici au analizat „relele capitalismului”. Potrivit fondatorului şi preşedintelui acestui simpozion anual, economistul Klaus Schwab, numărul participanţilor din acest an este un record, semn că elitele economice şi politice au „nevoie mai mult ca niciodată să dialogheze şi să găsească soluţii” la actuala criză. Într-o atmosferă dominată de scepticism, WEF a abordat problema inevitabilă a viitorului – capitalism sau capitalism de stat? De ce nu mai funcţionează sistemul capitalist în forma sa actuală? Considerată ca principala responsabilă a crizei, sfera financiară a fost sub tirul criticilor şi a dat loc la numeroase propuneri de reforme, mulţi sugerând „definanciarizarea economiei”. Este vizibil că „în zona euro, guvernează piaţa”. Din toate propunerile se desenează un nou capitalism, mai puţin financiar şi mai mult antreprenorial, mai puţin bancar şi mai avar de datorii. „Marea transformare” înseamnă găsirea de noi modele de leadership şi de capitalism. Romania Libera.

Lagarde: “O criză care poate declanşa un efect al dominoului în întreaga lume” La Forumul Economic Mondial de la Davos, şefa FMI, Christine Lagarde, a lansat un apel statelor din zona euro, să depună eforturi sporite în vederea combaterii crizei euro. “Presiunile au crescut considerabil, iar acum a sosit momentul pentru soluţionarea problemei”, a spus răspicat, sâmbătă, directorul Fondului Monetar Internaţional. Creşterea economică, sporirea competitivităţii şi consolidarea bugetului ar tebui să fie, în opinia sa, o prioritate pentru ţările din spaţiul euro. Christine Lagarde a mai avertizat faţă de riscurile globale pe care criza euro le implică. “Aceasta nu este o criză europeană, ci o criză care poate declanşa un efect al dominoului în întreaga lume”, a mai spus Lagarde, adăugând că “la această criză nimeni nu e imun”. Directorul FMI a apelat la statele din zona euro să combată o eventuală răspândire a crizei şi să recâştige încrederea pieţelor financiare internaţionale. În ce priveşte apropiatul summit de la Bruxelles, consacrat crizei euro, Christine Lagarde s-a arătat totuşi încrezătoare, apreciind că există semne bune privind soluţionarea chestiunii. Integral in Deutsche Welle

Arabia Sudita. In ultima luna au avut loc lupte destul de aprige intre o gherila şiita si armata Saudita. Luptele au loc in guvernoratul estic Qatif, in localitatea al-Awamiya. De mentionat ca regiunea estica este cea mai bogata in zacaminte de petrol ale Arabiei Saudite si se afla la granita cu celelalte state ale Peninsulei Arabe. Important ar fi de mentionat ca locul unde au loc aceste altercatii se afla intr-o peninsula care iese in Golful Persic si “incidental” acolo este si unul dintre cele mai mari porturi petroliere ale statului saudit. Din nefericire, presa internationala nu a scris nimic de aceste incidente si despre ele am aflat numai dintr-o sumara analiza primita de la Stratfor. Deci despre ce si cum vor evolua lucrurile in viitorul apropiat ramane sa vedem si citim cand poate totusi presa internationala si agentiile de stiri vor descoperi acest razboi “linistit”. Locatia confruntarilor poate fi vazuta in harta H-2 alaturata. Politeia.

Advertisements