Ştiri Europene – 2 februarie / “Ubi bene, ibi patria”

Germania trece printr-un boom al locurilor de muncă, dar în Spania una din patru persoane este şomeră. Criza economică şi financiară din 2009 şi acum criza datoriilor au scos la lumină decalajele imense între nordul competitiv european şi sudul care se afundă în recesiune. Dacă Germania are în faţă un boom al locurilor de muncă, şomajul ajungând la un nivel redus record, în Spania una din patru persoane active este şomeră. Rata şomajului din Germania, cea mai mare economie a Europei, a scăzut în decembrie la 5,5%, cel mai mic de la reunificarea statului în 1990. În alte ţări, rata şomajului este şi mai mică. În Olanda indicatorul a ajuns la 4,9%, iar în Austria la 4,2%, potrivit datelor Eurostat. “Miracolul” de pe piaţa muncii din statele nordice contrastează puternic cu blocul de sud, unde şomajul creşte pe măsură ce austeritatea îşi produce efectele. În Spania, stat care are 14% din populaţia zonei euro şi o treime din şomeri, rata şomajului se menţine la cel mai ridicat nivel din Europa, de aproape 30%. În Grecia, rata este de 19,2%, iar în Italia de aproape 9%. În SUA, o rată a şomajului de 8% este considerată un dezastru naţional, scrie Bloomberg. Intrarea Spaniei în zona euro a dus la scăderea dobânzilor şi la creşterea exagerată a optimismului. În aceste condiţii, preţurile şi împrumuturile au crescut, iar sectorul construc­ţiilor s-a dezvoltat exploziv atrăgând o mare parte din resursele financiare şi din forţa de muncă. Bula imobiliară a făcut implozie, iar economia s-a prăbuşit. n Spania există două forme principale de contracte de muncă, permanent şi respectiv temporar. Angajaţii temporari, care au o pondere de o treime în forţa de lucru, au puţine drepturi şi sunt uşor de concediat. Angajaţii permanenţi au foarte multe drepturi şi sunt aproape imposibil de concediat. Contractele colective de muncă nu sunt negociate la nivel de firmă, ci la nivel de industrie sau chiar provincie. Prin urmare, companiile cu dificultăţi nu pot ajusta salariile sau condiţiile de lucru, recurgând adesea la concedierea angajaţilor temporari. Totodată, când cererea îşi revine, companiile sunt reticente în a angaja salariaţi cu contract permanent deoarece aceştia sunt foarte greu de concediat. Integral in Ziarul Financiar

Dosarul „Gorila“ zguduie Slovacia. Cu două luni înainte de alegerile legislative anticipate, în Slovacia a fost aruncat pe piaţă un dosar exploziv care prezintă dovezi de corupţie a elitei politice şi economice slovace, scrie publicaţia cehă „Respekt“. Dosarul, ce a primit numele de cod „Gorila”, de la un expert anonim al Serviciului de Informaţii slovac (SIS), dezvăluie relaţiile dintre grupul financiar Penta şi responsabili politici din timpul guvernării de dreapta a lui Mikuláš Dzurinda (2005-2006). Întregul caz se bazează pe transcrierea unor înregistrări efectuate într-un apartament unde reprezentantul Penta, Jaroslav Hašcák, s-a întâlnit de mai multe ori cu Jirko Malchárek, ministrul Economiei la vremea respectivă, şi cu Anna Bubeníková, fosta directoare a Fondului Patrimoniului Naţional. Se vorbeşte despre milioane de coroane, care urmau să fie plătite unor anumiţi politicieni sau unor partide pentru privatizarea întreprinderilor de stat, în special în domeniul energiei şi transporturilor. Premierul Iveta Radicová a revocat-o deja pe Bubeníková şi a cerut preşedintelui Ivan Gašparovic ca serviciile de informaţii să ridice secretul asupra acestui dosar. Dosarul „Gorila” arată cum politicienii sunt doar valeţi ai oamenilor de afaceri, care le atribuie sarcini, oferindu-le în schimb recompense, scrie publicaţia cehă „Respekt”. Adevarul International.

Franța, lovită de o nouă criză, cea a locuințelor. Fundația Abatele Pierre trage semnalul de alarmă: în raportul anual publicat miercuri, ea evaluează la 3,6 milioane numărul persoanelor prost cazate sau care pur și simplu nu au nicio locuință în Franța. În aceste condiții, criza locuințelor se impune ca un subiect principal al viitoarei campanii electorale pentru prezidențiale și legislative. Aproape 700 de mii de oameni nu dispun de domiciliu personal în Franța sau locuiesc în reședințe sociale și camere de hotel din care sunt în mod regulat mutați. Acestei populații defavorizate, marginalizate complet, i se adaugă alte 2,9 milioane de persoane care trăiesc în condiții “foarte dificile”, adică fără niciun un confort sau în case suprapopulate. În sfârșit, la aceste 3,6 milioane de oameni prost cazați sau fără nicio locuință, fundația Abatelui Pierre îi mai adaugă și pe cei peste cinci milioane de francezi aflați în “situație de fragilitate reală de locuință”. E vorba de oameni care ocupă un apartament suprapopulat sau cu probleme ori oameni care au greutăți tot mai mari să plătească chiria și întreținerea. În total, deci, se poate spune că această criză a locuințelor atinge aproape nouă milioane de oameni în Hexagon. O cifră uriașă pentru o țară considerată totuși bogată. Cum se explică acest lucru? E o întrebare la care cu greu se poate răspunde, mai ales că dacă este să ne luăm după declarația secretarului de stat la Locuințe, Benoist Apparu, efortul colectivităților publice nu a fost niciodată atât de mare în ultimii 15 ani. În 2010, ultimul an de referință, avantajele în favoarea locuințelor s-a ridicat la 40 de miliarde de euro, adică peste 2% din PIB-ul țării. Integral la RFI.

Ubi bene, ibi patria. Germania numără circa 82 de milioane de locuitori dintre care 16 milioane sunt de origine străină.Cel de-al cincilea summit al integrării, patronat de Angela Merkel, a trasat noi direcţii în politica de resort. Globalizarea nu poate fi concepută în absenţa migraţiei, în sine, fenomenul fiind de altfel vechi de cînd lumea. Altminteri, cum ar fi aflat locuitorii anticei Rome formula care a definit de-a lungul mileniilor, motivul fundamental al migraţiei: ubi bene, ibi patria. Definiţiile integrării sunt însă infinit mai complexe, mai delicate şi mai complicate. Ceea ce explică poate şi de ce este nevoie de un plan naţional de acţiune în domeniu. Actualmente, în Republica Federală trăiesc 8,5 milioane de cetăţeni germani ale căror origini sunt străine şi 7,2 de cetăţeni străini. Că prezenţa acestora constituie o binefacere, este o idee care se cere reiterată – cum de altfel a şi procedat deunăzi Angela Merkel. Tot ea a fost cea care în 2006 a convocat primul summit consacrat integrării. A fost momentul în care au fost lansate mai multe modele abstracte dintre care unele au devenit structuri permanente. Dar un plan de acţiune, precum cel adoptat în 2011, în ultima zi a lunii ianuarie, rămîne o pură ficţiune în absenţa concretizării ţelurilor formulate. Care nu sunt spectaculoase, Merkel nefiind oricum adepta salturilor riscante ci promotoarea paşilor mărunţi pe teren sigur. Multe din măsurile preconizate sunt stringent necesare: sprijinirea cursurilor şi mijloacelor de învăţare a limbii germane, o nouă politică de personal în domeniul instituţiilor şi serviciilor de drept public- educaţie şi învăţămînt, poliţie, asistenţa medicală. Dar şi în Bundeswehr, în mass media, în organele de securitate ca şi în organizaţiile caritative, prezenţa şi angajamentul cetăţenilor cu origini străine ar trebui să fie mai intense şi mai masive. Integral Deutsche Welle

Ger ucigaş în Europa. Valul de frig care s-a instalat de câteva zile în Europa a ucis cel puţin 80 de oameni în estul şi în centrul continentului. Temperaturile extrem de scăzute şi ninsorile abundente se vor menţine în centrul şi estul Europei până vineri, avertizează meteorologii citaţi de BBC.  Cea mai afectată este Ucraina, unde mercurul termometrelor a scăzut la minus 23 de grade Celsius în ultimele trei zile, iar meteorologii vorbesc de minus 30 de grade în perioada următoare. Potrivit presei de la Kiev, 50 de oameni au murit din cauza hipotermiei, cei mai mulţi fiind persoane fără adăpost. Şi Polonia a fost afectată de ger, luni, când s-au înregistrat minus 26 de grade Celsius, murind îngheţaţi zece oameni, majoritatea, oameni în vârstă şi persoane fără adăpost. Meteorologii polonezi au avertizat că săptămâna aceasta mercurul termometrelor va ajunge la sub minus 20 de grade, iar în cursul nopţii la minus 30 de grade. Frigul năprasnic a determinat autorităţile din Cehia să limiteze circulaţia trenurilor pentru că, în unele locuri, din cauza gerului, şinele au fost avariate. 3.000 de oameni fără casă au fost duşi în adăposturi temporare.  În Bulgaria, portul Varna a fost închis din cauza vântului puternic, iar o autostradă spre Turcia a fost închisă din cauza ninsorilor. În sudul Rusiei, în regiunea Krasnodar, este atât de frig încât peştele îngheaţă în apă, anunţă presa locală. În partea muntoasă a regiunii, cantitatea mare de zăpadă căzută a blocat traficul, pe autostrada din apropierea oraşului Novorosiisk formându-se cozi kilometrice de camioane şi TIR-uri. Adevarul International.

S&P ar putea retrograda ratingul unor state bogate din cauza îmbătrânirii populaţiei. Standard & Poor’s a avertizat marţi că ar putea retrograda “mai multe state cu rating foarte ridicat” din rândul G20 dacă guvernele nu vor implementa, până în 2015, reforme de atenuare a creşterii cheltuielilor din sistemele publice de sănătate şi alte costuri induse de îmbătrânirea populaţiei – anunţă Reuters preluat de Mediafax. Mai multe state dezvoltate din Europa, precum şi Japonia şi Statele Unite, vor suferi în următorii 40 de ani cele mai importante deteriorări ale finanţelor publice din cauza îmbătrânirii populaţiei, se arată într-un raport al S&P, preluat de Reuters. “Creşterea persistentă a cheltuielilor din sistemele de sănătate va exercita presiuni severe asupra finanţelor publice în următoarele decenii. Dacă guvernele nu vor modifica sistemele de protecţie socială, acestea vor deveni probabil nesustenabile”, consideră S&P. Cronica Europena

Tagged: În Europa, Europa 2012, Mass-media

Posted in: 2012 - Europa, În Europa, Mass-media