Băncile primesc sute de miliarde de euro de la BCE, dar înăspresc condiţiile de creditare periclitând economia. Băncile din zona euro au înăsprit semnificativ condiţiile de creditare pentru companii şi populaţie, iar la sfârşitul anului trecut au tăiat masiv creditarea, ceea ce riscă să scufunde Europa într-o criză financiară care deja afectează Europa de Est şi care ar putea avea ca efecte o recesiune mai acută decât s-a anticipat. Un studiu al Băncii Centrale Europene (BCE) sugerează că băncile vor înăspri şi mai mult creditarea. Un studiu efectuat de BCE între 19 decembrie şi 9 ianuarie arată că tot mai multe bănci din zona euro raportează reducerea cererii pentru împrumuturi din partea companiilor. De asemenea, cererea pentru credite ipotecare a scăzut semnificativ. Băncile au pus înăsprirea standardelor de creditare pe seama combinaţiei dintre slăbirea perspectivei economice şi criza datoriilor din zona euro, care continuă să erodeze stabilitatea financiară a sectorului bancar. Condiţiile de creditare nu au fost însă înăsprite la fel de dur ca după prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, scrie Financial Times. Integral in Ziarul Financiar.
O nouă “gaură neagră” de 15 miliarde de euro, descoperită în finanţele Greciei. Banii ar trebui daţi de restul statelor din zona euro, de BCE sau de băncile de stat. Atena încă nu a ajuns la un acord cu creditorii pentru un al doilea împrumut şi se confruntă cu o nouă problemă. Potrivit unor oficiale europeni citaţi de “The Guardian”, inspectorii troicăi – FMI, UE, BCE – au descoperit o altă gaură neagră, de 15 miliarde de euro, în finanţele acestui stat. Cumva, vor trebui găsiţi şi aceşti bani, spun europenii care au vorbit sub protecţia anonimatului. Banii ar trebui daţi fie de restul statelor din zona euro, fie de Banca Centrală Europeană ori de băncile naţionale şi de stat – precum Caisse de Depots din Franţa, care deţin părţi din datoria Greciei. Fondul Monetar Internaţional a avertizat că ţara este pe ultima sută de metri pentru a ajunge la un acord cu creditorii privaţi pentru restructurarea unei părţi a datoriilor şi pentru a primi un al doilea împrumut, de 130 de miliarde de euro, care s-o salveze de la faliment. Anunţul a fost făcut joi, în aceeaşi zi în care Irlanda a anunţat că îşi reduce perspectiva de creştere economică (de la 1,8% la doar 0,5%), iar Spania a cerut băncilor să strângă încă 50 de miliarde de euro pentru a-şi acoperi activele toxice (provenite din prăbuşirea sectorului imobiliar), mai scrie “The Guardian”. Adevarul International.
Portugalia are nevoie urgent de o intervenţie financiară! Am cam pierdut din vedere problemele celorlalte state europene, în toată nebunia ce înconjoară datoria Greciei. În Portugalia, însă, manifestaţiile continuă, în ciuda unei evidente lipse de atenţie din partea presei internaţionale. Transportatorii portughezi au blocat întreaga ţară pentru a treia oară din luna noiembrie încoace din cauza măsurilor dure de austeritate impuse de Lisabona în schimbul asistenţei financiare externe. 78 de miliarde de euro primeşte Portugalia pentru a evita soarta Greciei, dar situaţia nu pare a fi nici pe departe sigură. Ultima emisiune de obligaţiuni portugheze cu scadenţă la 10 a avut o primă de asigurare de 17,20%. Este cu mai mult de zece puncte procentuale peste nivelul considerat sustenabil pe termen mediu şi lung. Cu toate acestea, datoria portugheză nu este la fel de ameninţătoare precum cea a Greciei pentru că este pur şi simplu mai mică. Procentul din PIB este de doar 101%, faţă de cele 120% la care sperăm că Atena va ajunge abia în anul 2020 dacă îşi face temele. Şi tocmai acesta este motivul pentru care este nevoie urgent de o intervenţie masivă în Portugalia pentru a ajuta ţara să termine definitiv cu datoria nesustenabilă. RFI.
China, salvatoarea Europei? Angela Merkel cere Chinei să sprijine salvarea monedei euro şi pledează pentru consolidarea „parteneriatului strategic germano-chinez”. Problema drepturilor omului este doar un punct secundar pe agenda vizitei la Beijing. Germania şi China intenţionează să-şi consolideze relaţiile. Cu această propoziţie începeau ştirile transmise în cursul zilei de joi, în care se vorbea despre vizita Angelei Merkel în Republica Populară Chineză. În acest context a fost citată şi declaraţia premierului chinez, Wen Jiabao, care după întâlnirea cu omologul său german, a pledat pentru adâncirea relaţiilor bilaterale, fără a se pierde din vedere situaţia internaţională. Merkel nu l-a contrazis pe premierul chinez, ci a vorbit despre necesitatea dezvoltării parteneriatului strategic sino-german. Interpretând cuvintele şlefuite ale celor doi şefi de Guvern, se concluzionează că scopul principal, dar nedeclarat al vizitei lui Merkel la Beijing este încercarea de a obţine din partea Chinei un sprijin în vederea ieşirii din criza în care se află zona euro şi, implicit, Uniunea Europeană. Dovada fiind promisiunea făcută de către Wen Jiabao că Beijingul îşi va intensifica eforturile în vederea stabilizării economiei mondiale şi a monedei euro. RFI
Dacă a crezut că a scăpat, preşedintele Wulff s-a înşelat. Prea multe sunt avantajele pe care şi le-a asigurat – legal, sau nu tocmai legal – ca lider, pentru ca jurnaliştii să dorească să-l ierte. Încât şeful statului german se regăseşte în continuare în ziarele germane, dar nu la loc de cinste, ci ţintuit la stâlpul infamiei. După creditele ieftine obţinute de la oameni de afaceri cu statut de amici, ori de la bănci care l-au tratat privilegiat, după încercările sale de intimidare a presei şi după urmărirea penală pentru luare de mită deschisă împotriva fostului său purtător de cuvânt, a urmat afacerea Audi. Prezumtiva nouă dandana abordată în presă vizează luxosul automobil pe care, potrivit Berliner Zeitung şi cotidianului Frankfurter Rundschau, preşedintele şi soţia lui l-ar fi primit, practic, în dar, pentru câteva luni de zile, de la firma Audi, ce aparţine concernului Volkswagen. Wullf şi frumoasa lui soţie s-ar fi bucurat “pe gratis”, potrivit celor două ziare, de serviciile unei maşini marca Audi Q3 încă din vara anului trecut, pe când modelul cu pricina încă nici nu fusese scos pe piaţă şi oferit în versiunea sa de serie. Ziarele mai scriu că procuratură verifică în ce măsură preşedintele s-ar fi făcut vinovat de trafic de influenţă. Atâta doar că, potrivit avocaţilor preşedintelui, această ultimă acuză nu ar fi decât o informaţie falsă, a cărei difuzare încalcă flagrant deontologia jurnalistică. Gernot Lehr, unul din avocaţii cuplului prezidenţial, a susţinut că Wulff ar fi preluat maşina buclucaşă abia la 22 decembrie 2011. Conform investigaţiei ziariştilor din Frankfurt autovehiculul, promoţional, nu fusese comandat pe calea normală. Din surse ale comercianţilor se vehiculează teza potrivit căreia Wulff ar fi încheiat o înţelegere cu Martin Winterkorn, şeful Consiliului de Administraţie al concernului VW, Audi fiind o filială a companiei din Saxonia Inferioară, în care actualul preşedinte al Germaniei a funcţionat multă vreme ca premier. Integral in Deutsche Welle
Obsesia germană a lui Nicolas Sarkozy. Candidat mai mult decât probabil pentru realegerea în funcţia actuală, preşedintele francez pare hotărât să propună un proiect economic conceput după modelul german. O strategie care uimeşte presa franceză. Anunţând-şi pe 29 ianuarie – cu ocazia unei intervenţii televizate – intenţia de a aplica economiei franceze măsuri inspirate de competitivitatea germanică, Nicolas Sarkozy a plasat modelul german în inima campaniei pentru alegerile prezidenţiale franceze. Pentru Le Monde, această referinţă la Germania devine “o obsesie” a preşedintelui şi a viitorului candidat la propria lui realegere: Nu este bine plasat în sondaje, nu este iubit de către francezi. Atunci face campanie în cuplu: el şi Angela Merkel; Franţa şi Germania. Împreună suntem mult mai puternici! Ca urmare a crizei financiare din această vară care era să spulbere zona euro, Nicolas Sarkozy a făcut din Germania singurul său argument de campanie. Germania a devenit unica sa referinţă. [Dar] Franţa nu este Germania şi nu a existat niciodata doar o singură politică posibilă. Campania electorală este făcută să dovedească acest lucru. Le Figaro, care merge până la a-şi pune întrebarea “dacă prezidenţialele nu vor fi un referendum despre modelul economic german”, consideră că Nicolas Sarkozy are “motive serioase pentru a juca această carte”. Este dificil să ceri alegătorilor să-şi strângă centura în plină criză, şi deci este mai bine să fie dată ca exemplu ţara care, în mod incontestabil, s-a descurcat cel mai bine în Europa. Francezii sunt gata să-l urmeze pe acest teren: imaginea Germaniei este mai bună ca niciodată în opinia publică. Aduce PressEurop
Twisted
03/02/2012
Inteleg ca Merkel s-a dus sa ceara sprijin, si a obtinut o promisiune. Intrebarea e : ce a oferit la schimb?