Ştiri Europene – 6 februarie / “Nabucco compromis”

Posted on 06/02/2012 by

1


Zona euro dă un ultimatum Greciei: reformă sau faliment. Preşedintele miniştrilor de finanţe din zona euro Jean-Claude Juncker a declarat că posibilitatea intrării Greciei în incapacitate de plată nu poate fi exclusă, iar statul elen nu se mai poate aştepta la solidaritate din partea membrilor uniunii monetare dacă nu imple­mentează reformele pe care le-a promis. Toţi cei trei lideri ai partidelor de guvernământ din Grecia au respins adoptarea de noi măsuri de austeritate, forţând liderii europeni să amâne aprobarea celui de-al doilea pachet de bailout destinat Atenei, de 130 miliarde euro. “Dacă găsim că nimic nu a mers bine în Grecia, nu va mai exista un program nou, iar aceasta înseamnă că în martie Grecia va trebui să se declare în faliment”, a declarat Juncker, potrivit publicaţiei germane Der Spiegel. El a adăugat că spectrul falimentului ar trebui să încurajeze Atena să forţeze implementarea reformelor. Reprezentanţii Comisiei Europene, ai Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional au cerut reducerea şi mai mult a personalului aparatului de stat şi reduceri substanţiale ale salariilor, inclusiv diminuarea imediată cu 25% a salariului mi­nim pe economie, în prezent de 750 euro pe lună, înainte de a permite finanţare supli­mentară pentru Grecia, scrie Financial Times. Oficiali din guvern au indicat că negociatorii UE şi FMI au respins o contrapropunere a Atenei de a îngheţa salariile pe trei ani şi tăia cu 10% contribuţiile la programele de asistenţă socială. Integral in Ziarul Financiar.

După 30 de ani, Finlanda are un nou preşedinte conservator. Finlandezii au participat duminică la scrutinul pentru alegerea preşedintelui. Fostul ministru de Finanţe Sauli Niinisto se situa pe primul loc, după numărarea a 52,2% din voturi, cu 65,5%. În urma sa, cu 34,5%, se situa primul candidat la prezidenţiale homosexual declarat, Pekka Haavisto. Sauli Niinisto, candidatul Coaliţiei Naţionale (conservatoare) este noul preşedinte al Finlandei. Contracandidatul său Pekka Haavisto şi-a recunoscut înfrângerea. În primul scrutin, care s-a desfăşurat pe 28 ianuarie, conservatorul Niinisto a ieşit pe primul loc, cu 37% din voturi, relatează CNN. Haavisto este candidatul Ligii Verzi (pro-europeană). În primul tur a fost eliminat cel mai vocal antieuropean, Timo Soini, candidat al partidului Adevăraţii Finlandezi (al treilea ca mărime din parlamentul de la Helsinki). Oricare dintre ei ar câştigat, rezultatul ar fi fost istoric pentru Finlanda, care a fost condusă în ultimii 30 de ani de preşedinţi social-democraţi. Actuala preşedintă, Tarja Halonen, se află deja la al doilea mandat de şase ani şi în 2006 l-a înfrânt în lupta electorală pe Niinisto. Finlanda a intrat în zona euro chiar în epoca în care Niinisto era ministru de Finanţe. Şi în prezent, acesta e de părere că Finlanda trebuie să rămână în zona euro în ciuda problemelor cu care se confruntă moneda unică. Finlanda încă are triplul A din partea agenţiilor de rating. Mulţi finlandezi îl văd pe Niinisto (care a fost vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii) drept singurul care le poate apăra interesele în cadrul Eurozone. Adevarul International

Marele îngheț paralizează Europa. Prima ninsoare care a căzut deasupra capitalei italiene în ultimii 20 de ani a paralizat Roma. Atracții turistice precum Colosseumul sau Forul Roman au fost închise. Între timp, transportul aerian pe aeroportul londonez Heathrow a fost serios perturbat. Aproximativ 40 de centimetri de zăpadă au căzut la Roma. Există și beneficii ale acestei situații: dacă de obicei străzile sunt aglomerate, acum sunt practic părăsite, potrivit postului Euronews. Probleme și în Marea Britanie, unde circa patru sute de zboruri sunt anulate duminică pe cel mai aglomerat aeroport al Europei, Heathrow (Londra), din cauza ninsorii și a viscolului. În Ucraina, unde peste 130 de oameni au murit și alți 1.800 au fost spitalizați cu hipotermie, circa trei mii de corturi au fost instalate pentru oamenii străzii, care primesc hrană caldă, pentru a supraviețui gerului și viscolului. În Polonia au mai murit opt persoane în ultimele 24 de ore, bilanțul total ajungând la 53 de morți. Bilanțul mortilor în Europa a ajuns la 260, potrivit postului France 24.RFI

Proiectul european Nabucco este serios compromis. Proiectul gazoductului Nabucco, ce ar urma să permită Europei să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc, este serios compromis, susţin mai mulţi experţi, în special din cauza deciziilor Turciei, relatează AFP. De la semnarea de către Ankara, în iulie 2009, a acordului interguvernamental asupra acestui gazoduct, care ar urma să permită transportul a peste 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Asia Centrală spre Europa, prin Turcia şi ocolind Rusia, mai multe evoluţii, precum şi deciziile autorităţilor turce au pus în pericol proiectul. Neînţelegerile repetate între Rusia şi Ucraina asupra preţurilor, care au cauzat întreruperi ale aprovizionărilor, au împins în 2009 Uniunea European să-şi lanseze propriul proiect al unui coridor sudic de gaze (Southern Gas Corridor), pentru care Nabucco ar fi piesa centrală. În decembrie însă, Turcia a permis Rusiei să treacă gazoductul South Stream prin apele sale din Marea Neagră, iar construcţia acestei conducte, care ar trebui să transporte 63 de miliarde de metri cubi pe an, ar urma să înceapă în acest an. “Nabucco era în comă, chiar cu mult înainte de acordul asupra South Stream”, susţine Necdet Pamir, fost director adjunct al companiei turce de hidrocarburi TPAO. “Însă nimeni nu a spus că Nabucco este mort”, a adăugat el pentru AFP. Turcia a semnat, de asemenea, în decembrie un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncând un nou semn de întrebare asupra fezabilităţii Nabucco, ce a avut încă de la început dificultăţi în a garanta un nivel de aprovizionare suficient. Oficial, Turcia, unul din cei şase parteneri, susţine în continuare proiectul. “Ne vom continua eforturile pentru ca acest proiect să devină realitate”, a declarat recent ministrul turc al energiei, Taner Yildiz. Însă experţii au dubii serioase. “Turcia nu a intrat cu adevărat în joc”, a spus Andrew Neff, expert pentru IHS Global Insight. “Turcia se vede un arbitru în domeniul energiei”, a adăugat el.  Integral in Agerpres

Revista Presesi de la Deutsche Welle . În timp ce „doamna Europa”, cea tot mai detestată în străinătate, îşi continuă vizita în China comunistă, căreia Angela Merkel îi cere, culmea, ajutorul financiar întru salvarea zonei euro, editorialiştii apuseni scot în evidenţă cât de neobişnuit de populară e, acasă, şefa executivului german. În context, publicaţiile germane trimit la ultimele sondaje de opinie care indică o sporire apreciabilă a încrederii pe care germanii o au în „cancelară” şi în coaliţia ei creştin-liberală, de centru-dreapta, aflată în prezent la putere, la Berlin. În răstimp, unii observatori lucizi din apus îşi fac mari griji în legătură cu destinul Europei, dacă, la Paris, candidatul socialist Hollande va reuşi peste câteva luni să preia puterea şi să împingă continentul spre stânga, aşa cum riscă să se întâmple dacă îl va înfrânge pe Nicolas Sarkozy. Fiindcă, în timp ce criza a întărit-o, pe plan domestic, pe Merkel, pe colegul ei parizian l-a slăbit masiv, după cum reiese tot din sondajele de opinie. Prestigiosul săptămânal german Die Zeit se arată alarmat de această perspectivă. Ca şi de nuanţele populist antigermane ale discursului practicat de candidatul socialist la preşedinţia Franţei. Die Zeit semnalează, surprins, într-un comentariu intitulat semnificativ, „Pericol pentru Europa”, că Francois Hollande pare, subit, să fi dobândit şi ceea ce, până nu demult, i-a lipsit cu desăvârşire: carismă. Potrivit publicaţiei germane, “Hollande vrea să redistribuie, nu să economisească…De parcă n-ar fi criză”… În ce priveşte paradoxa solicitare de ajutor adresată de europeni, prin Merkel, Chinei comuniste, Landeszeitung ştie că prezentarea de cereri de susţinere e însoţită întotdeauna de concesii din partea solicitanţilor. Ziarul din Lüneburg prevede că Merkel le va face nu doar în domeniul respectării drepturilor omului, de către regimul chinez, ci şi în chestiuni legate de competitivitate. Cam la fel vede lucrurile şi Rhein Neckar-Zeitung. Care scoate în evidenţă şi ce anume vrea Beijingul de la cancelar: „să adopte măsuri mai ample împotriva crizei. China refuză totodată, categoric, să vină în întâmpinarea Occidentului în privinţa Siriei şi a conflictului nuclear cu Iranul. China s-a transformat de la un timp încoace în adversar al vestului şi nu va accepta să-şi dea atuurile din mână”, mai scrie acelaşi ziar din Heidelberg. „Occidentul nu prea mai are ce să-i ofere Chinei” relevă şi Heilbronner Stimme. Alţi editorialişti încearcă să desluşească dedesubturile exploziei de violenţă care a cuprins Egiptul după zecile de morţi cu care s-a soldat tragic un meci de fotbal. Teoriile conspiraţioniste sunt, din nou, la mare căutare. Frankfurter Rundschau arată cu degetul spre potentaţii militari sau oamenii fostului regim de la Cairo. Ziarul german de stânga crede că vinovate pentru violenţe ar fi „forţe obscure” care ar vrea „să provoace frica de haos pentru a spori dorinţa de o mână forte” şi care s-ar afla şi îndărătul „pogromurilor anticreştine, neinvestigate în mod serios nici până în prezent”. Frankfurter Allgemeine Zeitung respinge jumătăţile de adevăr, zvonurile şi miturile puse, mai nou, în circulaţie, dar concede că aparatul de securitate egiptean a clacat jalnic.  Deutsche Welle

Advertisements