Ştiri Europene – 13 februarie / “Grexit”

Posted on 13/02/2012 by

0


Parlamentul Greciei a aprobat noul program de austeritate. Atena este în flăcări. Parlamentul Greciei a aprobat în această noapte programul de austeritate draconic pregătit de guvernul de la Atena, obţinând astfel acces la al doilea pachet de salvare pregătit de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi reuşind să evite intrarea într-un default dezorganizat. Înainte de votul parlamentului pe străzile din cele mai importante oraşe ale ţării au avut loc manifestaţii violente. Prin acest program vor fi tăiate salarii, pensii şi se va reduce numărul de locuri de muncă în acest an, realizându-se o economie de 3,3 miliarde de euro anual. Cu toate acestea, Grecia va primi o tranşă de ajutor de 130 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene şi FMI, reuşind astfel să îşi obţină banii necesari pentru plata unor obligaţiuni a căror scadenţă va fi la 20 martie. Pachetul de măsuri a trecut de parlament, 151 de membrii ai camerei votând pentru austeritate. Înainte de votul parlamentarilor, ministrul de finanţe Evangelos Venizelos a declarat în faţa parlamentarilor că “trebuie să arătăm că grecii, când sunt puşi să aleagă între rău şi mai rău, vor alege răul pentru a evita mai răul”. Zece clădiri au fost incendiate în timpul protestelor cu cocteiluri Molotov, incluzând aici o cafenea Starbucks, o bancă şi o sală de cinema.  Demonstranţii au aruncat cu pietre şi bombe incendiare în poliţiştii trimişi în centrul Atenei pentru păstrarea liniştii. Peste 50 de poliţişti au fost răniţi în violenţe. Ministerul Sănătăţii din Grecia a anunţat de asemea că 70 de persoane au fost transportate la spitalele locale. Poliţia a anunţat arestarea a 25 de protestatari. Vehiculele de pompieri nu s-au putut apropia de locurile sinistrate din cauza numărului de oameni aflaţi pe străzi. Parcă pentru a răspunde protestatarilor din faţa Parlamentului, premierul Greciei Lucas Papademos a declarat de la tribună că “vandalismul, violenţa şi represiunea nu îşi au locul în democraţie şi nu vor fi tolerate”. “În asemenea momente critice, nu ne permitem luxul unui asemenea conflict”. Integral in Ziarul Financiar.

“Grexitul”, cuvântul care va sta pe buzele tuturor în săptămânile care urmează. “Grexitul” este noul cuvânt care mai nou este folosit în mod deschis în discuţii. Este vorba de ieşirea Greciei din zona Euro, scrie The Guardian. Ministrul elen de finanţe, Evangelos Venizelos, crede că dilema Greciei, dacă merită să plătească preţul cerut de troică pentru rămânerea în zona euro, este o problemă de care depinde destinul Greciei. În teorie, Grecia ar putea intra în default şi să rămână în zona euro, pentru că deja oferta de salvare pusă pe masă de instituţiile internaţionale reprezintă un default parţial către creditorii din sectorul privat. Dar resentimentele cu privire la Grecia continuă să crească la Bruxelles, unde ţara este considerată vinovată pentru distrugerea proiectului zonei euro. Dacă politicienii nu vor ajunge la o înţelegere astăzi cu privire la reducerea cheltuielilor guvernului, partenerii din zona euro ar putea lua decizia de a da ţara afară din zonă. Şi discuţiile sunt tot mai pe faţă. Săptămâna trecută tot mai multe voci consideră că este necesar un nucleu al zonei euro, considerând că Grecia poate la fel de bine să nu facă parte din bloc. Premierul olandez Mark Rutte declara: “Suntem în prezent atât de puternici în zona euro, încât putem să administrăm o ieşire a Greciei”. The Guardian si Ziarul Financiar.

Jurnalişti de la „The Sun“ arestaţi pentru corupţie. Cinci angajaţi ai tabloidului britanic „The Sun”, un poliţist, un militar şi o angajată a Ministerului Apărării au fost arestaţi sâmbătă în Marea Britanie, în cadrul unei anchete privind mită dată poliţiei şi unor membri ai administraţiei, pe fondul scandalului interceptărilor telefonice ilegale. News Corporation, trustul lui Rupert Murdoch din care face parte şi „The Sun”, a confirmat că cinci dintre cele opt persoane sunt „angajaţi ai ziarului”. Aceştia sunt redactorul-şef adjunct Geoff Webster, şeful reporterilor, John Kay, editorul foto John Edwards, şeful corespondenţilor străini, Nick Parker, şi editorul adjunct al ştirilor, John Sturgis. În acest context, o vizită la Londra a magnatului Rupert Murdoch este iminentă. Publicaţia „The Guardian” precizează că magnatul va sosi în Marea Britanie pentru a analiza cele mai recente acuzaţii aduse imperiului său media. Într-un e-mail transmis angajaţilor „The Sun”, Tom Mockridge, directorul executiv al News International, care editează „The Sun”, a spus: „Am primit asigurările personale ale lui Rupert Murdoch, astăzi (duminică, n.r.), în privinţa angajamentului său total faţă de a continua să deţină şi să publice ziarul”. Adevarul International.

Avioanele de tip Gripen ale Saab nu au trecut testele forţelor aeriene elveţiene. Potrivit raportului, scris în engleză, “eficienţa globală a (avionului) Gripen (de tip) MS21 rămâne insuficientă pentru a obţine superioritate aeriană în cursul unor ameninţări viitoare după 2015”. Un alt fragment din raport subliniază că avionul “rămâne incapabil să atingă capacităţi (considerate) minimale pentru toate tipurile de misiuni examinate”. Or, pe 30 noiembrie, atunci când Berna a anunţat că optează pentru avionul de tip Gripen, care se afla în competiţie cu avionul de tip Rafale al grupului francez Dassault şi avionul de tip Eurofighter al grupului EADS, ministrul elveţian al Apărării Ueli Maurer a dat asigurări că avionul suedez satisface exigenţele militare elveţiene. Publicarea fragmentelor din raportul confidenţial de evaluare intervine în contextul în care constructorii Saab şi Dassault s-au lansat într-un adevărat război al preţurilor, cu scopul de a obţine contractul elveţian. Astfel, pe 8 februarie, grupul suedez Saab s-a declarat dispus să scadă preţul avioanelor sale pe care urmează să le livreze Elveţiei, în urma unei propuneri similare a constructorului francez Dassault. “Preţul va fi mai mic de 3,1 miliarde” de franci elveţieni (2,6 miliarde de euro), a anunţat directorul Saab pentru Elveţia Anders Carp, citat de cotidianul Tages-Anzeiger. În plus, Saab a propus Bernei să semneze contractul de achiziţionare de avioane Gripen direct cu Guvernul suedez, ceea ce echivalează cu o garantare de stat a contractului, potrivit unor declaraţii ale numărului doi din ierarhia Ministerului suedez al Apărării Hakan Jevrell, citat de cotidian. La rândul său, Dassault a trimis un e-mail deputaţilor elveţieni, propunându-le achiziţionarea a 18 avioane de tip Rafale în valoare de 2,7 miliarde de franci elveţieni (2,2 miliarde de euro).Pe de altă parte, Comisia parlamentară elveţiană însărcinată cu probleme de Apărare urmează să analizeze acest dosar cel mai devreme luni. Guvernul helvetic urmează să aprobe oficial achiziţionarea avioanelor Gripen în februarie. Dosarul va fi transferat ulterior Parlamentului, care va decide asupra acestui subiect în vară sau în toamnă. Mediafax.

Limitele libertăţii. Vitregiile iernii nu-i opresc pe europeni să iasă cu miile în stradă: unii striviţi de poverile impusei politici de austeritate, alţii speriaţi de spectrul pierderii unor libertăţi. Indignaţi-vă ! Angajaţi-vă! Cele două apeluri instigatoare, lansate de titlurile celor două cărţulii manifest ale nonagenarului Stéphane Hessel, rodesc din belşug mai peste tot, în plină iarnă. Născut la Berlin, fost luptător în Rezistenţa franceză, filozof, diplomat, scriitor, temerar apărător al drepturilor omului, Hessel ştia prea bine, cînd şi-a lansat în urmă cu un an apelurile, că de motive de revoltă omenirea nu duce lipsă. Ci doar de curajul de a protesta, chiar dacă unii optimişti consideră că trăim – cum ar fi spus Leibniz la vremea lui – în cea mai bună dintre lumile posibile. Furia faţă de atotputernicia băncilor, refuzul de a strînge tot mai mult cureaua pentru a rămîne în zona monetară euro sau pentru a intra în ea şi, mai nou, teama de a pierde o parte din libertăţile oferite de spaţiul virtual, digital – au scos în stradă zeci de mii de demonstranţi Occupy, de la New-York la Frankfurt pe Main, zeci de mii de oameni bîntuiţi de spaima zilei de azi şi de mîine, de de la Atena la Bucureşti şi deunăzi, sub un ger siberian, în toate capitalele europene, dar cel mai masiv, în marile oraşe germane, peste o sută de mii de tineri internauţi. Duşmanii acestora din urmă nu sunt însă nici băncile, nici propriul guvern ci aşa numitul acord multilateral ACTA, menit să reglementeze, între altele, dreptul proprietăţii intelectuale în mediul digital. Dimensiunile europene ale revoltei internauţilor pot trece drept o expresie a redutabilului mecanism de mobilizare al internetului dar şi o formă, nu mai puţin spectaculoasă, de manifestare a „ vitalităţii democraţiei directe”. Deutsche Welle

Advertisements