Ştiri Europene – 14 februarie / “Liderii UE se află la Beijing”

Posted on 14/02/2012 by

0


Bloomberg: BCE aruncă bani în piaţă, subvenţionând băncile europene cu până la 120 miliarde euro. Cine câştigă? Băncile beneficiază, prin programul de împrumuturi pe trei ani de la Banca Centrală Europeană (BCE), de subvenţii care pot ajunge la 120 miliarde euro, suficient pentru a plăti toate bonusurile la firmele din sectorul financiar din Londra pentru următorii 24 de ani, potrivit Bloomberg. Royal Bank of Scotland, BNP Paribas şi Societe Generale se numără printre cele peste 500 de bănci care au împrumutat 489 de miliarde de euro pe trei ani de la BCE în decembrie. Împrumuturile au în prezent o dobândă de 1%, mai puţin de un sfert din randamentul mediu de 4,3% al obligaţiunilor negarantate dar cu prioritate la plată din ultimul an, potrivit analiştilor Commerzbank. Întrucât programul de împrumuturi ar putea atinge un nivel record de 1.200 de miliarde de euro după o a doua licitaţie de fonduri în februarie, economiile pentru bănci s-ar putea situa la 120 de miliarde de euro şi ar susţine cu circa 10% profiturile băncilor din Spania şi Italia pentru anul acesta, estimează Morgan Stanley. “Băncile pot împrumuta la numai 1% şi să dea banii mai departe cu dobândă mult mai mare. E destul de bine”, a afirmat Arnd Schaefer, economist la banca germană WestLB. BCE inundă sistemul financiar cu fonduri ieftine pentru a evita o criză a creditelor, după ce piaţa obligaţiunilor negarantate s-a blocat anul trecut, iar finanţarea de pe pieţele monetare americane a devenit indisponibilă. Orice bancă din zona euro poate împrumuta orice sumă doreşte, atâta timp cât garantează cu active eligibile. Băncile care împrumută pe trei de la BCE nu sunt nevoite să limiteze bonusurile. Integral in Bloomberg si Ziarul Financiar.

Moscova îi va plăti pe soldaţii lui Lukaşenko. Criza economică din Belarus face ţara tot mai dependentă de Rusia. Moscova, care controla deja reţeaua de gaze şi mai multe bănci din ţara vecină, va finanţa acum şi armata Minskului. Preşedintele Belarus Alexandr Lukaşenko nu mai are bani pentru a plăti salariile celor 65.000 de oameni, în condiţiile în care ofiţeri cu grad de locotenent câştigă doar echivalentul a 65 de euro pe lună, scrie revista germană Spiegel. Opoziţia belarusă se teme că Rusia va prelua pe termen mediu controlul asupra armatei belaruse. Moscova i-ar putea trimite în regiuni de criză precum Caucazul de Nord sau Asia Centrală, avertizează liderul acesteia Alexandr Milinchevici. În prezent Rusia controlează 7 din cele 32 de bănci belaruse şi cele mai importante companii de asigurare. Întreaga reţea de conducte a ţării este administrată de Gazprom iar Moscova vrea să construiască prima centrală nucleară belarusă la graniţa cu Lituania. Rusia profită de situaţia economică dificilă a vecinului ei şi de îngheţul relaţiei dintre acesta şi Occident pentru a-l lega mai puternic de sine. În această logică poate fi interpretat şi proiectul uniunii eurasiatice şi reacţia vehementă împotriva deschiderii unei fabrici chineze de automobile în Belarus. Moscova a ameninţat că va bloca furnizarea materialelor de construcţie chinezeşti şi a îndemnat Minskul să cumpere maşini din Rusia. Adevarul International.

Liderii UE se află la Beijing, pentru a discuta despre criza datoriilor suverane. China şi Uniunea Europeană se reunesc, astăzi şi mâine, la Beijing, un summit dominat de criza datoriei, la a cărei rezolvare guvernul chinez vrea să contribuie, pentru a nu se agrava, relatează AFP. Amânat din luna octombrie a anului trecut, din cauza crizei datoriilor suverane, summitul îi va aduce la aceeaşi masă pe preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pe cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi pe premierul chinez Wen Jiabao. Cei doi lideri europeni vor fi primiţi, mâine, de asemenea, de preşedintele Chinei, Hu Jintao. “China este neliniştită de criza datoriei, care se află într-un moment crucial”, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Liu Weimin, iar exportatorii chinezi se tem că le vor fi reduse comenzile pe prima lor piaţă de desfacere. În faţa îngrijorărilor exprimate faţă de o creştere a dependenţei Europei de China, un editorial din “Cotidianul Poporului” asigura, ieri, că Beijingul nu are nicio intenţie să cumpere Europa. EVZ.

Revista Presei de la RFI. Grecia nu va vedea un cent din asistenţa financiară (The Telegraph) Parlamentarii greci au adoptat duminică măsurile de austeritate impuse de creditorii internaţionali pentru deblocarea unui pachet de finanţare de 130 de miliarde de euro, pentru evitarea falimentului Greciei. Realitatea e însă că incapacitatea de plată pândeşte la orizont. Să ne înţelegem: singurul motiv pentru care statele UE dau bani Greciei este ca politicienii eleni să-i folosească şi să-şi plătească datoriile la băncile occidentale la care au datorii. Scopul: să nu pice sistemele bancare din ţările care dau bani Greciei. În plus, la momentul la care a fost aprobat acest al doilea pachet de salvare a Greciei, ţările europene mizau, de fapt, pe falimentul mult mai rapid al ţării. Adică pe româneşte: toată lumea a semnat, dar nimeni nu credea că chiar va trebui să scoată banii la un moment dat. A fost vorba doar de un acord politic fără de care FMI nu ar mai fi fost dispus să scoată ultimele tranşe din primul pachet de finanţare. De ce să ne mite atunci că „partenerii” europeni ai Greciei au adus deja amendamente tehnice de ultimă oră la condiţiile de finanţare, la nici 24 de ore după ce deputaţii eleni votaseră austeritatea. Următorul mare hop al Atenei va trebui să fie, probabil, un program masiv de privatizare. Privatizare a ce?!, a unor companii de stat falimentare??? Adevărul e că Europa nu vrea să mai dea bani şi că Grecia va intra în incapacitate de plată cât de curând. Chiar şi dacă am presupune că banii europeni ar fi viraţi Greciei, problemele zonei Euro tot nu sunt rezolvate. Aşa că oricum am întoarce problema, tot acolo ajungem…  Sarkozy vs. Sarkozy (Washington Post) Aşa cum e cazul tuturor eroilor tragici şi al majorităţii preşedinţilor francezi, Nicolas Sarkozy se confruntă cu un singur oponent periculos în tentativa sa de a fi reales. Adversarul adevărat al lui Sarko peste 10 săptămâni este Sarko însuşi. Îi va fi foarte greu să treacă peste primii ani de guvernare defectuoasă a Franţei. A fost o perioadă marcată de un divorţ foarte public, o recăsătorie de revistă, o manifestare aproape violentă a unei personalităţi impulsive şi o admiraţie profundă pentru faimă şi glorie. Mulţi francezi jură că nu vor vota pentru preşedintele Bling-Bling. Sarkozy este în urma socialistului Francois Hollande în sondaje cu o marjă foarte confortabilă pentru cel din urmă a cărui principală promisiune electorală este una cât se poate de simplă: să fie un preşedinte normal. Dacă ar fi să judecăm performanţele pe plan extern, actualul preşedinte francez ar avea toate motivele să fie reales. Problema lui este că pe plan intern are un bilanţ dezastruos. Şi asta îi va fi foarte greu să vândă electoratului francez în ciuda spiritului de luptător pe care l-a arătat în 2007. Israelienii aud cum ticăie ceasul (Die Welt) Combaterea pericolului nuclear din Iran a trecut de fronturile diplomatice. În Israel se vorbeşte deschis deja despre un atac preventiv şi SUA sunt sub o presiune crescândă. Revista Israeli Defense publică pe copertă o fotografie cu o formaţiune de avioane de vânătoare care exersează realimentarea în zbor. Umbrele de pe fotografie arată direcţia est. Adică e un mesaj către Iran cu “cc” la întreaga lume. A se traduce: în caz că sancţiunile internaţionale nu vor funcţiona, militarii israelieni ştiu ce au de făcut. Încercările de a pune Iranului probleme la dezvoltarea capacităţilor sale nucleare au avut efecte limitate. Ne amintim de virsul Stuxnet, de asasinarea mai multor oameni de ştiinţă şi de un atac asupra unui depozit de rachete nu departe de Teheran. Aşa că, dacă lucrurile vor continua în aceeaşi direcţie, inimaginabilul va deveni de-a dreptul realitate. În acest context, SUA au o mare problemă. Un nou război în Orientul Mijlociu nu i se pare nimănui o idee bună. Dar în cazul în care Israelul decide să atace, America va fi practic nevoită să intervină în conflict. La Ierusalim se adaugă de asemenea şi posibilitatea ca Primăvara Arabă să devină Iarna Islamiştilor – un context regional periculos pentru statul evreu în care ar trebui să-şi afirme supremaţia militară destul de rapid. Moody’s ameninţă ratingul Franţei (Le Monde) Agenţia de evaluare financiară Moody’s a anunţat că pune sub supraveghere ratingul de ţară pe termen mediu al Franţei, Marii Britanii şi Austriei şi că a retrogradat în acelaşi timp ratingul altor şase state europene. Motivaţia analiştilor Moody’s este dată de riscurile financiare şi macroecnomice crescute ce reies din contextul crizei din zona euro. Perspectiva negativă a fost impusă şi unei serii de şase bănci franceze precum şi mecanismelor europene de salvare financiară – care sunt susţinute în principal de Franţa şi Germania. Agenţia subliniază însă ea însăşi că amplitudinea retrogradărilor este mică (doar o treaptă) şi că recunoaşte eforturile europenilor de a impune reformele necesare pentru depăşirea crizei. RFI

Reclamaţii anonime împotriva muncitorilor străini. Manifestările din Olanda împotriva liberei circulaţii a forţei de muncă, oferă, paradoxal, argumente politicii româneşti. Ministerul de Externe de la București a salutat reacția comisarului european Viviane Reding împotriva stilului agresiv în care Partidul pentru Libertate (PVV) din Olanda caută să descurajeze prezența lucrătorilor din Europa centrală și de est. Partidul condus de Geert Wilders a înființat un site prin care cetățenii Olandei sunt invitați să-și facă cunoscute nemulțumirile împotriva muncitorilor străini, mai cu seamă polonezi. Reacția comisarului pentru justiție și drepturile omului a fost categorică : “Cerem tuturor cetăţenilor Olandei să nu urmeze această iniţiativă intolerantă, ci să declare în mod hotărât pe site-ul PVV că Europa este un spaţiu al libertăţii”, a spus Viviane Reding. “Nu îmi pasă de Bruxelles”, a replicat însă Geert Wilders, al cărui partid susţine în Parlament coaliţia minoritară de centru-dreapta a premierului Mark Rutte. “Avem deja 32.000 de semnalări”, a declarat el, citat de agenţia olandeză de presă ANP. Site-ul deschis de Partidul pentru Libertate (PVV) conține pe prima pagină o prezentare succintă a situației circulației forței de muncă, căutând să atragă atenția asupra efectelor negative. ”Actualmente – se arată pe site –se estimează că în Olanda se află între 200.000 și 350.000 de muncitori proveniți din Europa centrală și de est. Ca unul dintre partidele care s-au opus liberalizării pieței muncii pentru muncitorii din Polonia și din alte țări est-europene suntem îndreptățiți să atragem atenția asupra neajunsurilor care survin în urma unei migrații atât de masive. „Recent” − se mai arată pe site − „am votat și împotriva deschiderii pieței muncii pentru români și bulgari.” Integral in Deutsche Welle

Moody’s reduce ratingul a şase state europene şi avertizează cu retrogradarea Franţa, Marea Britanie şi Austria. Agenţia de evaluare financiară Moody’s a anunţat luni seară că are în vedere reducerea ratingului solvabilităţii Franţei, Marii Britanii şi Austriei şi a redus efectiv acest rating pentru alte şase state europene, transmite AFP. Moody’s a publicat un comunicat prin care sancţionează nouă state din Uniunea Europeană, care, în opinia sa, pot fi afectate de ‘riscuri financiare şi macroeconomice în creştere generate de criza din zona euro’. La o lună după ce Standard and Poor’s, o altă agenţie de evaluare financiară a redus ratingul Franţei şi Austriei, Moody’s a anunţat că atribuie o perspectivă ‘negativă’ calificativului AAA atribuit Franţei, Marii Britanii şi Austriei, din cauza ‘prezenţei unor anumite presiuni ale creditului susceptibile să exacerbeze sensibilitatea finanţelor publice şi a programelor de austeritate în faţa oricărei noi deteriorări a conjuncturii economice şi a situaţiei financiare europene’. Ministrul francez de Finanţe a declarat că ‘a luat act’ de acestă decizie şi consideră că ea este determinată de ‘riscurile existente în zona euro’. La rândul său, ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, a calificat decizia Moody’s drept ‘revenire la realitate’, considerând că aceasta este ‘o dovadă, în situaţia mondială actuală, că Marea Britanie nu poate renunţa la rezolvarea problemei datoriei sale’. De asemenea, Moody’s a redus ratingul Italiei, Spaniei şi Maltei la A3, pe cel al Slovaciei şi Sloveniei la A2 şi pe cel al Portugaliei la BA3, motivându-şi decizia prin ‘incertitudinea care planează asupra perspectivelor reformelor structurale, bugetului şi economiei din zona euro, dar şi asupra resurselor la care se va recurge pentru a face faţă crizei’, avertizând că, în cazul acestor ţări, pe termen mediu ar putea reduce din nou ratingul. O altă explicaţie oferită de Moody’s este că ‘perspectivele economiei europene sunt tot mai mediocre, ceea ce ameninţă aplicarea programelor de austeritate şi reformele structurale necesare pentru promovarea competitivităţii’, aceşti factori urmând să afecteze în continuare ‘fragila’ încredere a pieţelor faţă de Europa. Agenţia consideră corect ratingul actual AAA atribuit Germaniei, Danemarcei, Finlandei, Luxemburgului, Olandei, Suediei şi Fondului european pentru Stabilitate Financiară (FESF), la fel ca şi ratingurile mai reduse atribuite Belgiei (AA), Estoniei (A1) şi Irlandei (BA), avertizând că ar putea retrograda Ciprul, care în prezent este notat cu BAA3. Agerpres

Advertisements