Revista Presei Europene: 12-17 februarie 2011

Posted on 18/02/2012 by

0


Preşedintele made by Merkel demisionează…din nou. Chiar înainte de anunţul demisiei preşedintelui Christian Wulff, această zi de 17 februarie era calificată drept “istorică” de presa germană. Sub impactul unei cereri de ridicare a imunităţii sale, emise de un procuror care dorea să ancheteze acuzaţiile de prevaricaţiune, şeful statului a explicat că nu mai era în măsură să-şi îndeplinească funcţiile, pur onorifice. Presa subliniază că, la doi ani de la demisia predecesorului său, Horst Köhler, în mai 2010, Wulff este cel de-al doilea preşedinte susţinut de Angela Merkel care îşi părăseşte postul. Süddeutsche Zeitung se întreabă:     Se confruntă Germania cu o criză de stat după demisiile a doi preşedinţi în doi ani de zile? Funcţia de deasupra partidelor politice riscă să fie discreditată. Angela Merkel, coaliţia sa şi guvernul trebuie acum să găsească un nou preşedinte care să facă în sfârşit onoare ţării. Süddeutsche Zeitung

“Agricultura [spaniolă] primeşte cu indignare acordul între UE şi Maroc”, scrie cotidianul El País. Acordul de liber-schimb aprobat pe 16 februarie de Parlamentul European va permite mai ales să crească volumul importurilor de produse marocane spre UE, mai ales de roşii. Încheiat pentru a “susţine reforme democratice în Africa de Nord”, notează cotidianul, el constituie o “lovitură dură” pentru agricultura spaniolă, principală exportatoare spre alte ţări ale UE. Acordul, explică jurnalistul specializat în agricultură, Vidal Mate,     facilitează importurile care interesează ţările din Nord ca şi consumatoare, pentru că ele cresc oferta şi determină scăderea preţurilor. Spania este principala ţară afectată. Analistul critică atitudinea UE, care, pe 14 decembrie, a respins reînnoirea acordurilor sale pentru pescuit cu Maroc, deoarece acestea din urmă nu luau în considerare interesele populaţiilor din Sahara Occidentală. O decizie care suscitase furia la Madrid:    Mai presus de grijile pentru drepturile omului sau problemele din Sahara, motivele politice s-au impus pentru a susţine prietenul marocan ca o poartă şi un scut al Europei […] Interesele economice ale ţărilor din nordul Pirineilor s-au impus. El País

Eurodeputaţii îl pun pe Orbán sub supraveghere. Pe 16 februarie, Parlamentul European a decis să evalueze ultimele legi adoptate în Ungaria, pentru a stabili dacă ele respectă sau nu valorile europene. Rezoluţia, care a fost votată de deputaţii europeni de stânga, de ecologişti şi liberali, împotriva votului celor de dreapta, este “o palmă împotriva lui Orbán”, titrează Népszava. Pentru cotidianul de stânga –    Întrebarea se pune chiar dacă versiunea guvernului este adevărată şi este vorba de un complot stângist-liberal: de ce Ungaria este mereu ţinta? […] Nu ar trebui să uităm că, aderând la Uniune, am acceptat nu numai să respectăm dreptul comunitar dar şi valorile democratice. […] Această moţiune nu are pentru moment nicio consecinţă juridică, Parlamentul a lăsat timp guvernului maghiar să acţioneze. Ar trebui să se profite de asta. Fără surpriză, Magyar Hìrlap se ia şi el de eurodeputaţii socialişti maghiari. Într-un comentariu numit “O farfurie de linte”, Zsolt Bayer, jurnalist membru al Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, şi prieten personal al acestuia din urmă, se întreabă –     Cum este posibil să existe un grup comunist în Parlamentul European […] Nu sunt mai buni ca naziştii. […] Comportamentul socialiştilor maghiari este inimaginabil într-o altă ţară. De exemplu, în timpul sancţiunilor împotriva Austriei în epoca lui Haider, şeful partidului socialist austriac ceruse să se oprească vânătoarea împotriva ţării sale. Népszava si Magyar Hìrlap

Indignare faţă de site-ul xenofob al PVV. În urma lansării site-ului Partidului pentru Libertate (PVV, populist), care oferă olandezilor posibilitatea de a denunţa “perturbările şi poluarea” persoanelor originare din Europa Centrală şi de Est, ambasadorii din cele zece ţări în cauză au trimis o scrisoare deschisă “societăţii olandeze şi liderilor săi politici”. În scrisoarea lor, publicată pe prima pagină a NRC Handelsblad şi reluată în paginile de opinie ale ziarului De Volkskrant, ambasadorii afirmă că site-ul încurajează stereotipurile negative, că este “discriminatoriu” şi că “denigrează un grup specific”, care de altfel a “contribuit în mod considerabil la creşterea economică şi la bugetul olandez”. Amintind rolul exemplar jucat de Olanda în materie de libertate şi de toleranţă, ei îşi încheie scrisoarea cerând “societăţii olandeze şi liderilor săi politici să se distanţeze de această iniţiativă contestabilă”. În editorialul său, NRC menţionează situaţia dificilă în care se află executivul condus de liberalul Mark Rutte, care este sprijinit de PVV, dar speră că “guvernul se va distanţa totuşi de acest site odios”. Cotidianul din Rotterdam deplânge de asemenea faptul că “site-ul riscă să complice cooperarea între Olanda şi ţările în cauză, ceea ce cu siguranţă nu este în interesul olandez”. Dimpotrivă, De Volkskrant subliniază că întreprinderile olandeze suferă consecinţele imaginii degradate ale Olandei în ţările respective, mai ales în Polonia, şi în special în sectorul floriculturii. Întâmplător, scrie cotidianul, Keukenhof, celebrul muzeu în aer liber care se deschide pe 22 va avea ca temă anul acesta “Polonia – Inima Europei”. NRC Handelsblad

Marş important anti-austeritate în Lisabona. 300 000 de oameni au demonstrat în Terreiro do Paço [Piaţa Palatului] din capitala portugheză “pentru a arăta troicii” că “nu se vor preda”, scrie Diário de Notícias despre protestele anti-austeritate din 11 februarie. Aceasta a fost cea mai mare demonstraţie organizată de CGTP, cea mai mare confederaţie sindicală din ţară, în 30 de ani, şi vine cu doar patru zile înainte ca troica UE/BCE/FMI să ajungă la Lisabona pentru a evalua îndeplinirea termenilor salvării de 8 miliarde de euro din 2011. Portughezii, scrie DN, au ieşit să protesteze împotriva şomajului [ce se ridică în prezent la 13,6% şi creşte], îngheţarea salariului minim, schimbări în privinţa ajutorului de şomaj, tăieri ale primei de concediu şi ale bonusurilor de Crăciun pentru funcţionarii publici şi pensionari, ca şi creşteri ale TVA pentru produsele de bază. În editorialul său, cotidianul din Lisabona notează că –     vremurile noi care se apropie, încărcate cu austeritate extremă, sunt o avertizare serioasă pe care guvernul nu ar trebui să o ignore. […] Sărăcia şi disperarea crescândă nu sunt un “scâncet” [aluzie la o remarcă a premierului potrivit căreia portughezii nu ar trebui să fie “plângăcioşi”]. Este o avertizare că este nevoie de acţiune urgentă. Potrivit CGTP, 300 000 de oameni erau pe străzile Lisabonei ieri. Fără dezordine sau vreun semn de violenţă. […] Dar nimic, chiar nimic, nu garantează că va fi mereu aşa. Din acest motiv, exemplul grecilor nu trebuie, nu poate fi ignorat.Diário de Notícias

ACTA în drum spre coşul de gunoi. Valul de proteste sociale se întinde în toată Europa. Polonezii au dat un exemplu de cum se luptă împotriva ACTA”, titrează Rzeczpospolita, în urma demonstraţiilor împotriva Acordului comercial de combatere a contrafacerii (în engleză ACTA) care au avut loc în 150 de oraşe la sfârşitul săptămânii trecute, cele mai importante fiind cele din Germania şi Olanda. Controversatul acord multinaţional vizează stabilirea unor standarde pentru consolidarea drepturilor legate de proprietatea intelectuală, dar opozanţii acestuia pretind că va avea efecte secundare asupra drepturilor civile şi digitale. “Au urmat exemplul Poloniei”, se bucură Rzeczpospolita, subliniind că primele proteste de masă împotriva ACTA s-au desfăşurat în ianuarie în numeroase oraşe poloneze, obligând guvernul să “suspende” procedura de ratificare a acordului. Acum şi Germania, unul din avocaţii principali ai acestei propuneri de lege, începe să se întrebe dacă ar trebui să o ratifice, iar acest lucru, scrie Polska The Times, înseamnă că “ACTA este deja mort”. Este destul de probabil ca anularea acestui acord să fie semnată şi încheiată în iunie de către Parlamentul European. Conform cotidianului –     Politicienii îşi merită duşul rece după ce au uitat că ar fi trebuit să asculte glasul poporului. Rzeczpospolita

Traduceri in limba roman de PressEurop

Advertisements