Ştiri Europene – 20 februarie / “Luptă electorală tot mai dură în Franţa”

Posted on 20/02/2012 by

2


Joachim Gauck va fi următorul Preşedinte sl Germaniei. Joachim Gauck, în vârstă de 72 de ani, un pastor fost militant pentru drepturile omului în fosta Republică Democrată Germană (RDG) va fi următorul preşedinte german, a declarat cancelara Angela Merkel. Uniunea Creştină (CDU/CSU) a Angelei Merkel şi aliatul său liberal (FDP), Partidul social-democrat (SPD) şi Verzii dispun de o majoritate confortabilă pentru ca Gauck să fie ales după demisia de vineri a lui Christian Wulff, suspect de corupţie. Gauck a fost candidatul din partea SPD şi a Verzilor în iunie 2010 împotriva lui Wulff, pe care Merkel a ajuns să îl susţină, în mod regretabil. Gauck, calificat de Merkel ca fiind “un profesor de democraţie” în cadrul conferinţei sale de presă, se bucură de o mare popularitate în Germania.    Mediafax.

Principalii indicatori de pe pieţele internaţionale

Reuniune decisivă a zonei euro pentru salvarea Greciei. Miniştrii de finanţe din zona euro se reunesc luni, la Bruxelles, pentru a decide soarta Greciei, urmând, în principiu, să îşi dea acordul pentru un plan de asistenţă financiară fără precedent, care să evite intrarea acestei ţări în incapacitate de plată, transmite AFP. Miniştrii se întâlnesc cu începere de la ora 15.30 (14.30 GMT) pentru a examina dacă sunt întrunite condiţiile pentru aprobarea noului plan de salvare Greciei, ce include un ajutor public de 130 miliarde de euro şi ştergerea parţială a datoriei deţinute de creditorii privaţi, la nivelul a 100 miliarde de euro. Reuniunea are loc într-un climat de urgenţă, în contextul în care Atena trebuie să ramburseze, la 20 martie, 14,5 miliarde de euro, cu riscul intrării într-o încetare de plăţi mult mai gravă decât în cazul Argentinei, în urmă cu 10 ani. Pentru evitarea unui scenariu catastrofic, planul de ştergere parţială a datoriei, operaţiune care ar urma să dureze mai multe săptămâni, trebuie lansat miercuri. După numeroase incertitudini, situaţia pare a se fi lămurit, mai multe voci din zona euro, inclusiv cea a cancelarului german Angela Merkel, lăsând să se înţeleagă în ultimele zile că rezultatul reuniunii va fi pozitiv. La rândul său, premierul grec Lucas Papademos se afla duminică la Bruxelles şi ar putea asista la reuniunea Eurogrup de luni, a indicat o sursă europeană. Rămân însă mai multe necunoscute, pe lângă reticenţa anumitor state de a contribui financiar la salvarea Atenei. Un raport al principalilor creditori internaţionali (troica Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internaţional) a evidenţiat că planul de salvare nu ar permite reducerea datoriei publice a Greciei la nivelul prevăzut, făcând necesară acoperirea acestui decalaj. O altă problemă este o suplimentare a asistenţei financiare din partea zonei euro, care pare necesară ţinând cont de degradarea situaţiei economice a Greciei în ultimele luni. A fost identificat un necesar de 5,5 miliarde de euro, dar suma ar putea fi reevaluată în creştere. Unele dintre aceste probleme ar putea fi abordate şi la summitul UE din 1-2 martie, unde urmează să fie semnat tratatul de întărire a disciplinei bugetare şi unde liderii zonei euro vor avea o reuniune separată la 2 martie. Agerpres

Iranul întrerupe vânzările de petrol către Franţa şi Marea Britanie. Iranul a încetat să mai vândă petrol companiilor franceze şi britanice, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Petrolului, Alireza Nikzad, citat de site-ul oficial al instituţiei, relatează AFP. “Vânzările de petrol către companiile britanice şi franceze au încetat”, a declarat Nikzad. Iranul i-a convocat miercuri pe ambasadorii Franţei, Italiei, Spaniei, Greciei, Portugaliei şi Olandei pentru a le transmite intenţia sa de “revizuire” în scădere a exporturilor de petrol. Tot miercuri, Teheranul a avertizat că ar putea întrerupe exporturile de petrol către Uniunea Europeană, dând asigurări că nu va face acest lucru deocamdată din raţiuni umanitare, conform postului de televiziune Al-Alam. ZF.

Europa, tot la cură, recesiunea nu trece.  Spania, Portugalia, Italia, Irlanda, Slovenia continuă să strângă cureaua, dar economiile acestora scad, în loc să-şi revină. Cresc în schimb şomajul şi tensiunile sociale. După Grecia, guvernul conservator spaniol a aprobat, la sfârşitul săptămânii trecute, noi măsuri de austeritate: scăderea în medie cu 25%-30% a salariilor angajaţilor companiilor de stat. Scopul este reducerea deficitului bugetar. „Facem un nou pas în politica de austeritate, am aprobat un decret privind regimul retribuţiilor directorilor şi angajaţilor companiilor publice”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Soraya Saenz de Santamaria. Executivul a stabilit criterii comune de salarizare şi plafoanele retribuţiilor, care vor fi mult inferioare celor din companiile similare din sectorul privat. Companiile publice vor fi împărţite în trei categorii, în funcţie de mărime. Astfel, în companiile cele mai mari, salariul maxim va fi de 105.000 euro pe an, pentru cele de dimensiuni medii de 80.000 de euro, iar în cele mai mici retribuţiile anuale nu vor putea depăşi 55.000 de euro. Executivul spaniol anunţase deja reduceri ale cheltuielilor bugetare de 8,9 miliarde de euro, majorarea impozitelor pentru a atrage venituri de 6,3 miliarde de euro, precum şi un plan de combatere a evaziunii fiscale, prin care speră să recupereze 8,2 miliarde de euro. La aceasta se adaugă reforma pieţei muncii, contestată de sindicate. Integral in Adevarul International.

Luptă electorală tot mai dură în Franţa. Hollande îl acuză pe Sarkozy de violenţă, Sarkozy pe Hollande de ipocrizie. Abia lansat oficial în campanie electorală, preşedintele francez Nicolas Sarkozy l-a acuzat pe contracandidatul său socialist François Hollande (văzut ca favorit de sondaje) de dublu limbaj. Hollande se preface a fi “Thatcher la Londra şi Mitterrand la Paris”. Este o aluzie la declaraţiile făcute pentru “The Guardian” de socialist. Luni, în cotidianul The Guardian, François Hollande a încercat să tempereze temerile manifestate faţă de el cu privire la sectorul financiar. “Stânga a guvernat timp de 15 ani, timp în care a liberalizat economia şi a deschis pieţele pentru sectorul financiar şi privatizare. Nu văd de ce ar exista temeri”, a declarat Hollande. Însă cu câteva zile înainte, la un miting în Franţa, François Hollande a declarat că “singurul său adversary este sectorul financiar”. Sarkozy i-a acuzat apoi pe socialişti de-a dreptul de minciună şi că Franţa a scăpat de o catastrofă în plină criză. “Însă cei care se comportă de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic grav de trei ani îi mint pe francezi. În replică la discursul ţinut de Sarkozy la Marsilia, Hollande a denunţat agresivitatea actualului şef al statului. “Agresivitatea e forma pe care a ales-o”, a acuzat Hollande, care a promis totodată că el însuşi va avea o campanie care va respecta democraţia. Integral in Adevarul International.

Putin: răspunsul Rusiei la scutul antirachetă va fi eficient şi asimetric. Premierul rus, Vladimir Putin, favorit la alegerile prezidenţiale din 4 martie, a avertizat Statele Unite că răspunsul Rusiei la amplasarea unui scut antirachetă global va fi eficient şi asimetric, relatează agenţia Itar-Tass, în pagina electronică, citată de Mediafax. “Răspunsul militaro-tehnic al Rusiei la un scut global antirachetă al SUA şi la segmentul lui din Europa va fi eficient şi asimetric. Va exista un răspuns relevant la măsurile SUA în sfera apărării antirachetă”, a afirmat premierul rus, într-un articol publicat luni în cotidianul Rosiskaia Gazeta. Putin s-a declarat convins că “este vremea pentru măsuri decisive pentru construirea sistemului unificat de apărare aeriană şi spaţială a ţării”. “Politica SUA şi a NATO privind instalarea scutului antirachetă ne obligă să întreprindem aceste acţiuni”, a continuat el. “Garanţia că nu va fi încălcat echilibrul global al forţelor este crearea propriului nostru sistem de apărare antirachetă, destul de costisitor (…), capacitatea de a trece de orice sistem antirachetă şi de a proteja potenţialul de reacţie rus”, a notat premierul. “Forţele Strategice Nucleare şi structurile apărării aeriene şi spaţiale vor urmări acest scop precis. Nu poate exista prea mult patriotism în această privinţă”, a subliniat Putin. Romania Libera

Advertisements