Ştiri Europene – 21 februarie / “Grecia salvată!”

Posted on 21/02/2012 by

0


După 12 ore de negocieri, miniştrii de finanţe ai zonei euro au aprobat un ajutor de 130 de miliarde de euro. Grecia va beneficia de un ajutor public în valoare de 130 de miliarde de euro în cadrul celui de-al doilea plan de salvare şi unui efort mai important decât era prevăzut din partea sectorului privat, care a acceptat să suporte 53,5 la sută din datoria greacă, afirmă o sursă europeană, citată de AFP. Miniştrii de Finanţe ai zonei euro au aprobat marţi dimineaţa planul de salvare a Greciei, care cuprinde un ajutor public şi o ştergere parţială a datoriei greceşti deţinută de creditori privaţi, au anunţat mai multe surse europene, relatează AFP. “Miniştrii (de Finanţe din zona euro) redactează declaraţia finală”, a anunţat un oficial european, după ce a anunţat că forumul Eurogrupului a ajuns la un acord asupra acestui plan, după mai bine de 12 ore de negocieri intense.  Cu ajutorul acestui ajutor fără precedent, Grecia urmează să fie în măsură să ramburseze o creanţă în valoare de 14,5 miliarde de euro până la 20 martie şi să evite intrarea în faliment. Atena a îndeplinit, pe hârtie, partea sa de contract, pliindu-se pe exigenţele creditorilor săi publici (angajamente scrise ale celor doi lideri de partide ai coaliţiei guvernamentale, un plan de economisire în valoare de 3,3 miliarde de euro). Integral In ZF

Drumul greşit al Europei. Economiile în dificultate ale zonei euro, precum Grecia, Portugalia, Spania şi Italia, nu pot reveni la creştere. Faptul că li s-a impus austeritatea rigidă ca preţ pentru sprijinul european a lungit şi adâncit recesiunile în care se află.  A făcut datoriile mai greu, nu mai uşor, de plătit.  Portugalia şi-a limitat bugetul când a acceptat ajutor internaţional, dar acum se chinuie să-şi plătească datoriile. Nu e o dezbatere filosofică. E vorba de cifre. Portugalia a îndeplinit cerinţele UE şi FMI. A tăiat salarii şi pensii, a redus cheltuielile publice şi a mărit taxele şi impozitele.  Aceşti paşi ­i-au adâncit recesiunea. Când a primit ajutorul, în mai anul trecut, raportul dintre datoria şi PIB-ul Portugaliei era de 107%. Până la anul este de aşteptat să crească la 118% şi va continua să crească atât timp cât economia se contractă. Aceasta este definiţia unui cerc vicios. Reducerea cererii şi temerile unui colaps contagios împing şi alte ţări europene către o zonă periculoasă, a unei datorii ce nu poate fi susţinută. De ce sunt liderii europeni atât de hotărâţi să nege realitatea?  Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, par incapabili să recunoască că au greşit. Încă sunt captivaţi de ideea ilogică, dar seducătoare, că toate ţările pot imita modelul german, condus de export, fără deceniile de investiţii publice şi ratele de schimb ţinute artificial la un nivel redus care au fost cruciale succesului german.Adevarul

O conduită nouă de pensionare într-o Europă îmbătrânită. Statele europene se vor confrunta cu probleme legate de sistemul de pensii. Pentru a evita situaţii de acest gen, Comisia Europeană a publicat o Carte Albă referitoare la pensii adecvate şi sigure. Cu oameni care trăiesc mai mult şi au mai puţini copii, Europa îmbătrâneşte. Pensiile sunt în prezent principala sursă de venit pentru aproximativ un sfert din populaţia blocului comunitar, iar tinerii europeni vor ajunge să se bazeze pe pensii mai târziu în viața lor. Dacă Europa nu poate garanta pensii decente, acum și în viitor, milioane de oameni se vor confrunta cu sărăcia la bătrâneţe, avertizează experţii europeni. Contextul este îngrijorător: pensiile exercită presiuni financiare tot mai mari asupra bugetelor naţionale, în special atunci când la ele se adaugă tensiunea creată de criza financiară şi economică. Pentru a sprijini eforturile în domeniu, Comisia Europeană a publicat o Carte Albă referitoare la pensii adecvate, sigure şi viabile. Aceasta examinează modul în care UE şi statele membre pot acţiona pentru a rezolva principalele probleme cu care se confruntă sistemele de pensii. Documentul prezintă o serie de iniţiative care să contribuie la crearea condiţiilor adecvate astfel încât cei care sunt capabili să poată continua să lucreze. Integral in RFI.

Revista Presei de la Deutsche Welle.  Să însemne oare aceasta o înfrîngere pentru cancelară, cum consideră unii observatori? NEUE ZÜRCHER ZEITUNG nu îmbrăţişează acest punct de vedere, relevînd că Merkel a subliniat şi prima oară, şi de astă dată, că Gauck este un candidat valoros. Iar faptul că ea s-a decis în favoarea lui, după eşecul cu Wulff, trece în ochii multor cetăţeni germani drept o dovadă de generozitate, de suveranitate. Pentru Merkel însă trebuie să fi fost mult mai important faptul că Gauck nu este un membru al establishementului politic. Gauck este liber, inteligent, cutezător şi plin de idei. Pentru prudenta Merkel el a fost dintru început, prea imprevizibil. Gauck este capabil să-i pună pe toţi la punct, chiar şi pe şefa guvernului. Ea, căreia îi place să controleze cu fermitate situaţia, ca la un congres de partid, ar fi ales probabil o persoană mai slabă, mai influenţabilă, căreia nici că-i trece prin gînd să critice guvernul. Că demisia lui Christian Wulff de la şefia statului este nu doar dovada funcţionării unei democraţii vitale, ci are şi virtuţi exemplare – rezultă din comentariul apărut în cotidianul ungar NEPSAVA. Ziarul porneşte de la un caz local – cel al preşedintelui ţării, Pal Schmitt, care, în urma unor grave acuzaţii de plagiat, îşi păstrează deocamdată mandatul. După ce trece în revistă asemănările şi deosebirile dintre cei doi preşedinţi, demisionatul între timp Wulff şi încă înscăunatul Schmitt, cotidianul maghiar observă că Merkel a estimat retragerea din funcţie a lui Wulff drept o dovadă a trăiniciei democraţiei germane. Merkel are dreptate. Dar ce demonstrează rămînerea lui Schmitt în funcţie? se întreabă, retoric, comentatorul. Extrem de nuanţată este percepţia de la faţa locului a schimbării survenite la şefia statului german. Pentru prima oară în istoria Republicii federale, doi cetăţeni ai fostei RDG deţin cele mai importante funcţii în stat: cancelara Merkel şi Gauck, viitorul preşedinte. Sunt doi estgermani, ambii avîndu-şi rădăcinile în biserica evanghelică-remarcă DIE WELT. Că opţiunea finală în favoarea lui Gauck a fost precedată de un război al nervilor, ca la o partidă de poker, pare a fi scăpat unor observatori. Nu însă şi editorialistului de la cotidianul SÜDKURIER, care deduce că defileul candidaţilor şi negocierile care au avut loc, trădează starea ce domneşte în sînul coaliţiei. Tensiunile între partenerii liberali, care l-au propus pe Gauck. şi membrii partidelor unionale creştine, care au avut alte preferinţe, au fost atît de puternice încît au pus la grea încercare însăşi coaliţia, crede SCHWÄBISCHE ZEITUNG. “Că în cele din urmă Merkel l-a acceptat pe Gauck, nu a fost decît o concesie făcută spe a salva coaliţia”, obiectează WESTDEUTSCHE ZEITUNG. Că zarurile au căzut în favoarea lui Joachim Gauck nu este un merit al politicii ci un triumf al bunului simţ – conchide WESTFALEN BLATT. Ştacheta aşteptărilor este într-atît de sus ridicată acum, încît Gauck, care a acceptat preluarea funcţiei după ce va fi oficial ales de Adunarea Federală, a ţinut să-şi avertizeze susţinătorii că nu este un superman. Doar un superman ar mai putea scoate Grecia din marasm, rezultă din majoritatea comentariilor pe marginea interminabilei crize elene, care face problematic însuşi viitorul zonei monetare euro – scrie cotidianul spaniol EXPANSION, fără a fi singurul care abordează obsedantul subiect. THE INDEPENDENT avertizează asupra repercusiunilor unui faliment al Greciei, care ar trebui s-o determine şi pe Angela Merkel să intervină cît mai rapid şi să nu mizeze doar pe metoda economiilor la sînge. Soluţie pentru care, în schimb, pledează LUXEMBURGER WORT: Şi dacă mulţi vor fi nevoiţi temporar să strîngă mai mult cureaua, generaţiile viitoare le vor fi recunoscătoare. Fiindcă, potrivit ziarului luxemburghez, nu pot fi împărţite decît avuţiile care au fost cîştigate. Mario Monti şi Mariano Rajoy procedează corect. Şi în Irlanda şi în Letonia acele barometrelor economice indică vreme bună. Neclară rămîne situaţia din Franţa unde Francois Hollande, candidatul socialist la preşedinţie, vîntură iluzia reducerii vîrstei de pensionare, atestîndu-şi astfel calitatea de dinozaur străin de realitate. In plină campanie electorală, scrie Liberation de la Paris, Sarkozy va trebui să-şi convingă alegătorii că face parte din popor, chiar dacă frecventează restaurantele nobilimii, urcă la bordul unui iaht de lux, ce-i drept al unui prieten, acceptă cadouri cumpărate din banii contribuabililor, are prieteni miliardari şi a decis recent şi anularea impozitului pe marile averi. El trebuie să facă uitat faptul că dreapta politică a avut timp de zece ani posibilitatea de a soluţiona problemele pe care se preface a le descoperi abia acum, cu două luni înainte de scrutinul electoral, atrage atenţia LIBERATION. Indirect, acest citat dezvăluie uriaşa distanţă morală între Palatul Belvedere şi Palatul Elysee. La Berlin preşedintele ţării demisionează din pricina unor privilegii care par de-a dreptul meschine în raport cu grandoarea celora de care se bucură dezinvolt preşedintele Hexagonului, decis să candideze cu surle şi trîmbiţe şi pentru un al doilea mandat. Deutsche Welle

Ce a acceptat Grecia în schimbul noului ajutorul financiar de la UE şi FMI. Supravegherea Greciei de către creditorii săi va fi consolidată în schimbul planului de salvare menit să permită Atenei să evite falimentul, a anunţat marţi dimineaţă comisarul european pentru Afaceri Economice, Olli Rehn, în cadrul unei conferinţe de presă, transmite AFP. “Planul de salvare a Greciei se bazează pe o condiţie strictă: el prevede consolidarea supravegherii Greciei şi impunerea unei prezenţe permanente a misiunii Comisiei Europene la faţa locului”, menită să ajute Grecia să-şi modernizeze aparatul de stat, a declarat Rehn. El s-a exprimat la finalul unei reuniuni a Eurogrupului, în cursul căreia miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat un important plan de salvare în favoarea Atenei. La rândul său, “troika îşi va spori în mod semnificativ prezenţa” în Grecia, a precizat liderul Eurogrupului, Jean-Claude Juncker. Troika, formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, organizează în mod regulat misiuni de inspecţie în ţările care au beneficiat de un program de ajutor internaţional. De verdictul acestora despinde vărsarea tranşelor ajutorului. Dar în cadrul reuniunii Eurogrupului, ministrul olandez de Finanţe, Jan Kees de Jager, a vrut mai mult. El a pledat pentru o supraveghere “permanentă” a Greciei de către UE şi FMI, pentru a controla mai bine progresul reformelor şi implementarea măsurilor de austeritate. Zona euro a decis de asemenea să înfiinţeze un cont blocat în care va fi virată o parte din fondurile împrumutate Greciei, care vor fi alocate cu prioritate pentru rambursarea datoriei publice, precizează comunicatul final. Această măsură va permite ca “fondurile împrumutate Greciei să fie mai bine urmărite şi supravegheate”.Acest mecanism va fi supus controlului creditorilor Greciei – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. El va fi temporar, aşteptând ca Grecia să înscrie în Constituţie, în termen de două luni, o clauză care să garanteze că problema datoriei va fi prioritatea sa. Ziarul Financiar.

Irlanda doreste sa devina o “poarta de intrare” a Chinei spre Europa si SUA. Vicepresedintele chinez, Xi Jinping, a incheiat luni o vizita de trei zile in Irlanda, in cadrul unui forum dedicat investitiilor si comertului, informeaza AFP. Prin aceasta vizita, autoritatile de la Dublin spera sa poata oferi Chinei o “poarta de intrare” economica catre Uniunea Europeana si Statele Unite. Dupa ce Xi Jinping a fost saptamana trecuta in Statele Unite, acesta a continuat cu vizita in Irlanda,  iar apoi urmeaza sa se opreasca in Turcia. “Noi ne dorim ca statul chinez sa ne priveasca ca pe un pod sau ca pe o poarta de intrare, cu un pontential nu doar pentru investitii, ci si pentru oportunitatile de parteneriate cu investitorii din Statele Unite”, a afirmat luni vicepremierul irlandez, Eamon Gilmore. “O mare parte din diaspora noastra este in Statele Unite, iar aceasta legatura dintre Irlanda si America permite construirea unor capete de pod in Irlanda pentru numeroase intreprinderi americane care isi desfasoara activitatea in Europa”, a adaugat acesta. Inainte de a prezida forumul economic, la care au fost asteptate in jur de 250 de societati irlandeze si chineze, Xi Jinping s-a intalnit luni si cu presedintele Irlandei, Michael Higgins. “China considera Irlanda un potential partener pentru a face afaceri. Sper ca acest lucru sa se observe in investitii si in crearea de noi locuri de munca”, a declarat Higgins la radio RTE. Irlanda are in acest moment o rata a somajului de aproximativ 14 procente. Tara incearca sa isi revina dupa criza economica si financiara, care a obligat Irlanda, in toamna anului 2010, sa apeleze la Uniunea Europeana si la FMI pentru un ajutor financiar de 85 miliarde de euro si sa ia masuri drastice pentru scaderea deficitelor bugetare.Hotnews.

Advertisements