Ştiri Europene – 24 februarie / “şi totuşi Germania”

Posted on 24/02/2012 by

2


Parisul, Roma şi Viena susţin candidatura sârbă la UE. Franţa, Italia şi Austria pledează pentru acordarea statutului de ţară candidată la UE Serbiei, apreciind într-un e-mail trimis Înaltului Reprezentant UE pentru politică Externă Catherine Ashton că Belgradul a “îndeplinit condiţiile” stabilite în decembrie de liderii europeni. În acest e-mail, miniştrii de Externe francez, austriac şi italian afirmă că au “efectuat o analiză aprofundată a progreselor Serbiei şi au ajuns la concluzia că aceste condiţii au fost îndeplinite”. Liderii europeni au decis, la summitul din decembrie, să amâne luarea unei decizii cu privire la acordarea acestui statut Belgradului, apreciind că este necesar să fie realizate progrese “în aplicarea acordurilor din cadrul negocierilor” dintre Serbia şi Kosovo, fosta sa provincie care şi-a proclamat independenţa. Germania a făcut parte, la summit, dintre ţările cele mai reticente, informează Mediafax. Liderii europeni au impus, de asemenea, drept condiţie găsirea unei soluţii “în ceea ce priveşte participarea Kosovo la forumurile regionale”, amintesc cei trei miniştri. Reuniţi de miercuri la Bruxelles, negociatorii sârbi şi kosovari întârzie să se înţeleagă asupra reprezentării Kosovo în cadrul conferinţelor regionale, sârbii refuzând ca Kosovo, a cărui independenţă nu o recunosc, să fie reprezentat în cadrul acestora ca stat cu drepturi depline. Dar, în această privinţă, “Belgradul a avansat propuneri foarte constructive în vederea includerii Kosovo în cooperarea regională, recunoscând totodată poziţiile fiecărei părţi asupra problemelor statutului” Kosovo, subliniază cei trei miniştri. În plus, au fost realizate “progrese decisive” în aplicarea acordurilor cu Kosovo asupra altor puncte, insistă ei. Astfel, este necesar ca Uniunea Europeană (UE) “să îşi onoreze promisiunile”, acordând Serbiei statutul de ţară candidată, apreciază miniştrii. Prin această decizie, Serbia va fi totodată “încurajată să continue să progreseze spre o normalizare globală a relaţiilor sale cu Kosovo”, în opinia lor.Problema urmează să fie discutată luni de către miniştrii europeni de Externe şi tranşată a doua zi de miniştrii Afacerilor Europene ai celor 27 de state UE, potrivit diplomaţilor.Pe de altă parte, ministrul german de Externe Guido Westerwelle, aflat joi într-o vizită în capitala sârbă, a transmis Belgradului că ţara sa susţine Serbia, care vrea să obţină rapid statutul de stat candidat la aderare, la finalul unei întâlniri cu ministrul sârb de Externe Vuk Jeremici. Mediafax

Germania intră în conflict cu Olanda şi FMI din cauza strategiei de protejare a zonei euro. Germania rezistă cu încăpăţânare propunerilor Olandei şi a Fondului Monetar Internaţional, dar şi a SUA, de a mări puterea de foc a viitorului mecanism de salvare a zonei euro, ESM, ceea ce riscă să atragă neîncre­derea pieţelor în planurile anticriză ale Europei la doar câteva zile după ce miniştrii de finanţe din uniunea mo­netară au aprobat un nou pachet de bailout, de 130 miliarde euro, pentru Grecia, scrie presa internaţională. Principalul purtător de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a declarat că Berlinul “nu consideră necesară” creşterea resurselor ESM, stabilite la 500 miliarde euro. Mecanismul va fi activat în iulie. “Poziţia guvernului german nu s-a schimbat. Aceasta s-ar traduce prin «Nu, nu este necesar»”, a afirmat purtătorul de cuvânt, citat de Financial Times. Pieţele financiare consideră că mărirea ESM este necesară pentru a îngrădi propagarea crizei datoriilor din Grecia în economiile mai vulnerabile ale Italiei şi Spaniei. Refuzul Germaniei de a suplimenta resursele mecanismului reflectă teama lui Merkel de reacţia propriilor politicieni şi a poporului german în cazul în care angajează şi mai multe fonduri în salvarea ţărilor din zona euro. Parlamentul german va vota săptămâna viitoare noul pachet de bailout destinat Greciei. Guvernul olandez, care, ca şi cel german, a adoptat o atitudine dură în privinţa salvării statului elen, pare acum că înclină spre o altă direcţie. Ministrul de finanţe Jan Kees De Jager susţine creşterea puterii de foc a ESM prin combinarea resurselor acestuia cu cele ale actualului mecanism de apărare, EFSF, care a mai rămas cu 250 de mi­liarde euro după susţinerea Greciei, Irlandei şi Portugaliei. Aceeaşi propunere a făcut-o şi Lagarde. Pieţele cer ca resursele ESM să fie majorate la 1.000 miliarde euro. FMI refuză să specifice cu cât va contribui la salvarea Greciei înainte de o reuniune a G20 programată pentru acest sfârşit de săptămână în Mexico City. Olanda a indicat, de asemenea, că mărimea contribuţiei la pachetul de bailout va depinde de modul în care vor fi combinate EFSF şi ESM, notează The Guardian. Între timp, Merkel a anunţat că va menţine presiunea pe Grecia pentru a se asigura că statul va respecta pro­misiunile făcute pentru reducerea datoriilor şi a subliniat că disciplina fiscală este necesară pentru a menţine integritatea zonei euro. Integral in Ziarul Financiar

Putin a lăudat oamenii de știință care au furat secretele nucleare americane în timpul Războiului Rece. Vladimir Putin i-a lăudat miercuri pe oamenii de știință din timpul Războiului Rece pentru că au furat secrete nucleare americane, astfel încât SUA să nu fie singura putere atomică din lume, conform unor comentarii privind viziunea sa asupra Rusiei ca o contragreutate la puterea americană. Spionii cu valize pline de date au ajutat Uniunea Sovietica să-și construiască propria bombă atomică, a declarat el la o întâlnire cu lideri militari, potrivit Reuters. ”Când Statele Unite aveau deja arme nucleare, iar Uniunea Sovietică abia le construia, am primit o cantitate semnificativă de informații prin canalele sovietice de informații secrete externe. Transportau informații nu pe microfilme, ci, efectiv, în valize. Valize!’, a spus Putin, conform agenției de stat Itar-Tass. Afirmațiile lui Putin au făcut trimitere la începutul Războiului Rece, în urmă cu mai mult de o jumătate de secol, însă au reprezentat și un mesaj pe care l-a mai transmis limpede recent: SUA trebuie să dea dovadă de reținere, iar Rusia se va ocupa de acest lucru, comentează Reuters. Se știe de decenii că au existat spioni printre oamenii de știință care au lucrat la Proiectul Manhattan, operațiunea americană de concepere a bombei atomice. Putin a sugerat că cei care au ajutat Moscova să-și construiască propria bombă atomică au acționat din grijă față de umanitate. Adevarul International

China condiţionează ajutorul financiar oferit zonei euro de anularea unei investigaţii europene antidumping. Chinaa condiţionat joi contribuţia sa financiară la combaterea crizei datoriilor din zona euro de anularea a două investigaţii antidumping şi antisubvenţie iniţiate împotriva sa de Uniunea Europeană, transmite AFP. UE a declanşat pe data de 21 decembrie o investigaţie antidumping asupra importurilor de oţeluri chinezeşti care au în compoziţie anumite materiale organice, acesteia adăugându-se şi o anchetă antisubvenţie referitoare la aceleaşi produse. Investigaţia a fost declanşată în urma plângerii producătorilor europeni de oţel, ei reclamând beneficiile de care se bucură concurenţii lor chinezi, care primesc din partea guvernului de la Beijing scutiri de taxe, statul chinez ajutând companiile sale şi prin achiziţia produselor la preţuri superioare cotaţiilor pieţei. Ancheta europeană antisubvenţie trimite lumii un prost semnal protecţionist ce aruncă o umbră negativă nu numai asupra comerţului cu oţel dintre Europa şi China, dar va dăuna şi eforturilor comune sino-europene de a combate criza datoriilor’, anunţă ministerul chinez al Comerţului. China este statul care dispune de cele mai mari rezerve valutare pe plan mondial, acestea ridicându-se, la sfârşitul lunii decembrie, la aproape 3.200 de miliarde de dolari şi a anunţat de mai multe ori că ar putea contribui cu o parte din aceste rezerve la constituirea fondului european de salvare. Agerpres

Ghimpele danez din buchetul european. Criza datoriilor europene creează tensiuni pe plan intern, în statele membre şi pe plan extern, între ţările Uniunii Europene, unde noi legi de supraveghere fiscală au fost adoptate miercuri. Preşedintele reuniunii financiarilor europeni – reuniune care a avut loc la Bruxelles -, daneza Marghrete Vestager, a explicat pentru EUobserver că parlamentele naţionale sunt cele care ar trebui să fie stăpâne pe situaţia fiscală a fiecărei ţări. Ea pune aici în chestiune legitimitatea UE , mai precis a Comisiei Europene, care a câştigat în ultimul an puteri sporite de supraveghere bugetară şi fiscală. Ministrul danez a adăugat că Uniunea Europeană trebuie să se asigure că statele sunt „tratate cu respectul cuvenit şi sunt ascultate”. Dar aceste idei venite de la o ţară eurosceptică, ce-i drept aflată acum la preşedinţia UE, nu fragilizează şi mai tare zona euro care, după cum vedem, nu reuşeşte să iasă din criză? Danemarca este eurosceptică şi s-a servit din meniul comunitar numai cu ce i-a plăcut. De aceea, în jargonul de la Bruxelles, se spune că Danemarca a adoptat «L’Europe à la carte». Tara nu are monedă unică şi nici nu şi-o doreşte, ea a respins de două ori prin referendum aderarea la zona euro. Motivele acţiunilor daneze pe plan european sunt o consecinţă a temerii Danemarcei că şi-ar pierde suveranitatea în favoarea UE. Prin urmare, ideile exprimate de ministrul danez al economiei nu sunt surprinzătoare, ci reflectă întocmai poziţia ţării de la aderarea sa la UE în 1973 şi până astăzi. Ele nu vor fragiliza şi mai tare zona euro şi a sa economie, întrucât nu asistăm la o răsturnare de situaţie privind Danemarca şi nici la o dezicere de valorile UE, nu mai mult decât până în prezent. Este însă adevărat că zona euro ar fi fost probabil mai norocoasă dacă în plină criză UE n-ar fi fost condusă, fie şi pentru şase luni, de o ţară eurosceptică. Nenorocul zonei euro este că se află în plină perioadă de preşedinţii europene care nu sunt capabile să o ajute. Anul trecut, Ungaria şi Polonia, nemembre ale zonei euro şi noi state membre, nu şi-au făcut mai deloc vocea auzită. Iar anul acesta, Danemarca – urmată de Cipru – nu riscă să schimbe situaţia în bine. RFI

Merkel, Franţa şi rolul european al Germaniei. Opoziţia germană tună şi fulgeră contra unui demers fără precedent în politica externă a Germaniei postbelice. E vorba de susţinerea campaniei electorale a preşedintelui Franţei de către cancelara Angela Merkel. Imixtiunea cancelarului de partea preşedintelui în exerciţiu în campania electorală franceză este, indiscutabil, un demers fără precedent în politica externă a Republicii Federale. Germania postbelică a încercat întotdeauna să aibă relaţii optime cu vecinii ei, indiferent de culoarea politică a guvernelor lor. După ultimul război mondial, diplomaţia germană s-a arătat extrem de precaută îndeosebi în relaţiile cu acele naţiuni a căror adversitate faţă de nemţi a reprezentat o constantă istorică în ultimul mileniu, în speţă faţă de francezi şi polonezi. Reţinere, prudenţă şi moderaţie în politicile interne şi în campaniile electorale din ţările europene a manifestat constant şi Angela Merkel, un lider creştin-democrat care nu s-a repezit de pildă să-i susţină nici pe conservatorii britanici şi nici pe cei spanioli. Or, noua implicare a cancelarei, activă şi făţişă de partea candidatului conservator la preşedinţia Franţei, precum şi refuzul ei, de asemenea fără precedent, de a-l primi, până acum, la Berlin, pe contracandidatul său socialist, Francois Hollande, nu se explică pe linie de partid. Nu trebuie uitat, în context, că, în campania electorală precedentă, Merkel a primit-o bunăoară pe fosta candidată socialistă, Segolene Royal, la cancelariatul berlinez. Unii explică neobişnuita susţinere pe care Merkel s-a hotărât să i-o acorde în mod franc, deschis şi nedisimulat lui Sakozy ca reprezentând achitarea unei mai vechi datorii. Colegul ei francez din Partidul Popular European i-ar fi dat şi el, cândva, şefei CDU, o mână de ajutor în lupta ei pentru menţinerea la cârma Germaniei. Ar fi însă naiv să se creadă că acest quid pro quo ar lămuri chestiunea. De altfel, Merkel ştie că Sarkozy stă extrem de rău în sondaje, că e, deci, foarte probabil, ca Germania să fie obligată să coabiteze pe viitor cu un lider socialist la Paris şi că, prin urmare, poate fi cotat drept tactic nechibzuit să-l bruscheze pe Francois Hollande. Programul candidatului socialist, denunţând, între altele, proaspăt negociatul pact fiscal, reprezintă un adevărat coşmar pentru oficialii berlinezi, care se dau de ceasul morţii spre a convinge Europa de necesitatea unor politici de austeritate bugetară. Ziarul conservator Die Welt le-a exprimat întreaga iritare, scriind, despre Hollande, că „încearcă să întoarcă înapoi roata stângă a istoriei, s-o fixeze la anii 70 ai veacului trecut şi să-i momească pe destabilizaţii alegători francezi promiţându-le marea cu sarea”. Rezumând pregnant şi concis miza germană a apropiatului scrutin prezidenţial francez, cotidianul berlinez nota, în concluzie că, o eventuală „victorie a lui Hollande ar însemna sfârşitul conducerii franco-germane a Europei”. Cum va primi restul Europei această nouă mostră de ingerinţă germană, e altă chestiune. Sugestia trimiterii la Atena a unui comisar însărcinat să supravegheze disciplina bugetară a guvernului, sau, mai nou, de a se înfiinţa un cont special destinat achitării datoriilor greceşti, n-au fost tocmai bine primite în sudul Europei.Deutsche Welle.

Advertisements