Ştiri Europene – 29 februarie / “Operațiunea Unmask”

Posted on 29/02/2012 by

1


Serbia, blocata in anticamera europeana de Romania. Guido Westerwelle si Carl Bild critica dur Bucurestiul: ratiuni de “politica interna”, “lipsa de spirit european”. Seful diplomatiei germane, Guido Westerwelle, a acuzat marti Romania ca a blocat obtinerea statutului de stat candidat la aderare pentru Serbia din ratiuni de “politica interna” si nu si-a ascuns exasperarea fata de semiesecul reuniunii de marti, relateaza AFP. “Din punctul de vedere german, ar fi fost potrivit si drept sa luam o decizie definitiva (asupra statutului) astazi”, a spus acesta. Romania a blocat marti obtinerea statutului de candidat la aderarea europeana pentru Serbia, cei 27 de ministri de externe multumindu-se, in cele din urma, sa “recomande” acordarea acestui statut in cadrul Summitului UE din 1-2 martie. Nimic nu este insa pierdut pentru Serbia. In zilele urmatoare vor avea loc discutii pentru aplanarea divergentelor, a precizat ministrul danez al Afacerilor europene, Nicolai Wammen. Ministrul suedez de externe, Carl Bildt, a acuzat si el, indirect, Romania de “lipsa de spirit european”. “Nu foarte demn cand natiunile aduc chestiuni fara legatura atunci cand incercam sa impingem Serbia si Kosovo inainte. Lipsa de spirit european”, potrivit unui mesaj postat pe Twitter de ministrul suedez de externe, care nu face insa o referire directa la Romania. Miscarea Romaniei pare sa fi surprins toata Europa. “Exista un acord astazi”, afirmase inca de luni seful diplomatiei franceze, Alain Juppe. Presedintele sarb Boris Tadici, pro-european, se afla la Bruxelles de luni si toti interlocutorii sai, de la Catherine Ashton pana la Jose Manuel Barroso, respectiv seful diplomatiei europene si presedintele comisiei, vorbisera de speranta unei “vesti bune”. Dar niciunul dintre ei nu luase in calcul obiectiile Romaniei, noteaza AFP. Integral in HotNews

Scandal în Marea Britanie: Barclays ar fi fentat Fiscul cu 590 mil. Euro. Barclays a intrat în colimatorul fiscului britanic. Potrivit publicaţiei The Guardian, banca este acuzată că a evitat să plătească impozite de 500 mil. lire (590 mil euro) profitând într-o manieră abuzivă de anumite facilităţi legale. Ministerul Finanţelor a anunţat că a adoptat luni un ordin pentru a evita ca astfel de lucruri să se mai producă. Ministerul nu a numit banca “vinovată”, dar presa susţine că este vorba despre Barclays care va trebuie acum să plătească sumele cu care a fentat fiscul. Ministerul susţine că banca (nemumită) a semnat un cod de conduită care ar fi trebui să-i interzică să recurgă la practicile de care este acuzată – însă nu este clar de ce anume este acuzată entitatea bancară. Barclays a anunţat la începutul lunii un beneficiu net în 2011 de 3 mld. lire, iar directorul ei Bob Diamond ar putea încasa în jur de 11 mil. lire bonusuri pentru rezultatele de anul trecut. Sistemul bancar este foarte criticat în Marea Britanie pentru contribuţia lui la criză, dar mai ales pentru faptul că acordă bonusuri uriaşe bancherilor, în timp ce băncile aşteaptă sprijinul statului pentru a nu intra în derivă. Ziarul Financiar.

Operațiunea Unmask: 25 de membri Anonymous, arestați în ultima lună. Douăzeci şi cinci de hackeri ai grupului Anonymous au fost arestaţi în februarie în urma unor atacuri cibernetice lansate din Argentina, Chile, Columbia şi Spania, a anunţat marţi organizaţia internaţională Interpol, citată de AFP. ”Operaţiunea Unmask a fost lansată la mijlocul lunii februarie, după o serie de atacuri cibernetice coordonate lansate din Argentina, Chile, Columbia şi Spania împotriva Ministerului columbian al Apărării şi a site-urilor preşedinţiei”, precizează într-un comunicat Interpolul, al cărui sediu se află la Lyon. Compania chiliană de energie electrică Endesa a fost, de asemenea, una dintre ţintele acestor atacuri cibernetice, informează Agerpres. Patru dintre piraţii informatici au fost arestaţi în Spania, zece în Argentina, şase în Chile şi cinci în Columbia. Cele patru persoane reţinute în Spania sunt acuzate de a fi atacat site-uri oficiale, modificându-le sau blocându-le, dar şi de a fi publicat pe internet datele personale ale membrilor serviciilor de pază şi protecţie ai fostului premier spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero, precum şi ale membrilor poliţiei naţionale, a anunţat în cursul zilei de marţi poliţia spaniolă. Organizaţia Anonymous este considerată o ‘ameninţare’ de către NATO pentru riscurile de piraterie sau de blocare informatică pe care le prezintă pentru sistemele Alianţei Nord Atlantice, potrivit poliţiei spaniole. La rândul său, grupul Anonymous se prezintă drept un apărător al libertăţii pe internet. Adevarul International.

Le Figaro: „Ungureanu – le James Bond de Bucarest.” Cotidianul Le Figaro a publicat marţi, la rubrica sa de portrete de pe ultima pagină, un articol despre primul ministru român, Mihai Răzvan Ungureanu. Un articol care are de ce să atragă atenţia întrucât este intitulat „Ungureanu – le James Bond de Bucarest”. Aş începe prin a preciza că sunt rare personalităţile politice din Europa Răsăriteană care beneficiază în presa franceză de atâta spaţiu. Le Figaro îi acordă lui Mihai Răzvan Ungureanu trei sferturi de pagină, ultimul sfert fiind ocupat de o publicitate rezervată filmului „The Artist”, care a obţinut cinci premii Oscar la Hollywood duminică seară. Autorul acestui portret făcut premierului român, jurnalistul francez Alexandre Lévy, explică pentru publicul francez cine este tânărul de 43 de ani devenit şef al guvernului de la Bucureşti şi care a fost traseul său. Totul pe un ton – aş spune – pozitiv, premierul român beneficiază în mod evident de o „stare de graţie”. El este aşteptat pentru moment cu fapte şi ar fi prea devreme ca să fie judecat cu asprime. Chiar şi faptul că a fost şeful Servicului de spionaj nu i se pare jurnalistului francez ca fiind ceva grav, deşi îl citează pe analistul Cristian Pîrvulescu cu următoarea frază: „Faptul că un spion în activitate ajunge să conducă un guvern spune multe despre nivelul democraţiei în România”. Alexandre Lévy nu uită să precizeze că Mihai Răzvan Ungureanu, în ciuda faptului că a condus acest serviciu, şi în ciuda titlului pe care l-a ales pentru articolul său, nu este totusi un „superspion”: „Cu aerul său juvenil, cu ochelarii săi mici şi rotunzi, cu părul său tuns scurt, Mihai Răzvan Ungureanu are mai degrabă aerul unui băieţel înţelept căruia i-a reuşit totul foarte repede.”După ce enumeră şcolile prin care a trecut Mihai Răzvan Ungureanu, printre care şi Oxfordul, jurnalistul francez mai adaugă acest detaliu: „premierul român este un pro-american pursânge”. O singură notă critică poate fi găsită în acest articol. Ziaristul francez consideră că Mihai Răzvan Ungureanu este prea aproape de şeful statului român, Traian Băsescu. În finalul articolului său, Alexandre Lévy mai spune: „Acum, ca într-un film de suspans cu James Bond, România aşteaptă cu sufletul la gură să vadă dacă premierul va fi la înălţimea misiunii sale.” RFI.

Volksbank, salvată încă o dată de statul austriac. Guvernul austriac a fost nevoit să intervină pentru a treia oară din 2008 pentru salvarea Volksbank. După o nouă capitalizare de 250 de milioane de euro, statul austriac devine acum al doilea acţionar al băncii, cu 49% din acţiuni. Statul austriac şi ceilalţi acţionari au fost nevoiţi să scoată din buzunar în total 480 de milioane de euro, pentru a diminua efectele reducerii capitalului Volksbank cu 70% la sfârşitul anului trecut. Motivul: pierderile înregistrate de grupul austriac, care e prezent şi în România, unde deţine active de 4,7 miliarde de euro şi 135 de sucursale. Costurile noului pachet de salvare a Volksbank vor fi finanţate prin creşterea cu 25% a taxei bancare până în 2017, care ar trebui să atragă venituri de 500 de milioane de euro pe an, a declarat ministrul austriac de Finanţe, Maria Fekter. Ce se va întâmpla însă cu Volksbank România? Potrivit unui comunicat, vânzarea Volksbank România şi Volksbank Leasing rămâne pe agenda grupului şi “va avea loc într-un mod avantajos”. Până atunci, însă, austriecii vor continua să finanţeze filiala din România. RFI.

„Amurgul cancelarei”. Se clatină Angela Merkel, aşa cum susţine opoziţia? Şi ce semnal lansează desemnarea Beatei Klarsfeld, vânătoarea de nazişti, drept contracandidata unui vânător de securişti la şefia statului? Că luni, pentru prima dată, Angela Merkel n-a mai dispus în Bundestag, la un vot privind ajutorarea Greciei, de aşa-zisa „majoritate a cancelarului”, în speţă de majoritatea necesară alegerii şefului executivului, a determinat opoziţia de stânga să exulte. Am asista la „amurgul cancelarei”, afirmă unii social-democraţi şi ecologişti. Ziarele de stânga, precum Frankfurter Rundschau îşi freacă mâinile satisfăcute de gâlceava din tabăra guvernului. Deşi au susţinut-o pe şefa lui în Bundestag, optând, cot la cot cu ea, în favoarea pachetului de ajutoare pentru Grecia, liderii partidelor de stânga se bucură la rândul lor că tot mai mulţi din oamenii coaliţiei guvernamentale, creştin-liberale, refuză s-o mai asculte pe Merkel. În ce-i priveşte, liderii de opinie manifestă multă înţelegere pentru disidenţele din alianţa de centru-dreapta. „S-a instalat realismul şi în arcul guvernamental”, relevă în context Weser-Kurier din Bremen, care subliniază că „nici Merkel nu mai crede în minuni, după cum reiese din alocuţiunea ei” din Bundestag. Se pune ca atare întrebarea de ce oare majoritatea deputaţilor se pronunţă tot mereu în favoarea unor noi şi noi ajutoare destinate Greciei? Simplu. „Din cauza fricii de alternativa” falimentului grecesc, subliniază acelaşi ziar. Integral in Deutsche Welle

Advertisements