Ştiri Europene – 2 martie “128,40 dolari barilul”

Posted on 02/03/2012 by

0


BCE injectează încă 530 mld. euro în băncile europene, dar atrage mânia puternică a Germaniei, care acuză că băncile slabe sunt ţinute astfel artificial pe linia de plutire. Lichidităţile de aproape 530 miliarde euro injectate de Banca Centrală Europeană în 800 de bănci oferă speranţă pentru economia zonei euro ameninţată de recesiune, dar şi pentru monedele din Europa de Est, însă analiştii şi unii oficiali, printre care se află şi şeful Bundesbank, se tem că fondurile puse cu uşurinţă la dispoziţia sistemului bancar nu fac decât să submineze rezistenţa acestuia. BCE a pus miercuri la dispoziţia băncilor din zona euro împrumuturi de 529,5 miliarde euro, scadente la trei ani şi cu o dobândă de 1%, în cel mai recent efort de a domoli criza financiară care a intrat deja în al treilea an. Creditele au fost accesate de 800 de bănci. În decembrie, printr-o operaţiune similară BCE a distribuit 489,2 miliarde euro către 523 de bănci, scrie The Wall Street Journal. Spre deosebire de decembrie, în oferta de miercuri banca centrală a relaxat cerinţele privind garanţiile, iar consecinţa a fost că lichiditatea a atras un număr mare de instituţii financiare mărunte, precum băncile constructorilor auto. Preşedintele BCE a declarat, anterior operaţiunii, că băncile au folosit lichidităţile primite în decembrie pentru răscumpărarea obligaţiunilor care ajung la maturitate în primul trimestru al acestui an, dar acum instituţiile financiare “vor fi mai înclinate să utilizeze banii – ceea ce de fapt a fost intenţia noastră de la început – să extindă creditul în economia reală”, potrivit Bloomberg. Integral in Ziarul Financiar

Vladimir Putin declară că nu s-a hotărât dacă va rămâne mai mult de 20 de ani la putere. Premierul rus Vladimir Putin, candidatul favorit la alegerile prezidenţiale de duminică, a declarat că nu s-a hotărât dacă va rămâne mai mult de 20 de ani la putere, ceea ce ar putea fi normal dacă ruşii vor, potrivit unui interviu difuzat vineri, relatează AFP. Putin a precizat, într-un interviu pentru pres străină al cărui text a fost difuzat de Guvernul rus, că nu a decis dacă va candida şi la alegerile prezidenţiale din 2018, pentru a rămâne astfel 24 de ani la putere, dar a adăugat că această perspectivă nu i se pare şocantă. “Ar fi normal, dacă totul este bine, dacă le place oamenilor. Nu ar fi normal dacă oamenilor nu le-ar plăcea, dacă lucrurile nu stau bine, dacă persoana se agaţă de fotoliul său şi încalcă legea”, a explicat el. “Nu ştiu dacă vreau să rămân (la putere) timp de 20 şi ceva de ani. Nu am decis încă. Pentru moment este vorba despre alegerea preşedintelui pentru următorii şase ani”, a declarat el. Putin, care este premier din 2008, anul în care a părăsit Kremlinul pentru că nu putea efectua un al treilea mandat consecutiv de preşedinte, este considerat favorit la alegerile prezidenţiale de duminică, în pofida unei mişcări de contestare fără precedent de la sosirea sa la conducerea statului rus în 2000. Adevarui International.

Prețul petrolului a sărit la cel mai înalt nivel din 2008. Prețul petrolului s-a majorat la cel mai înalt nivel după mijlocul anului 2008 în urma unor achiziții frenetice la bursă care au fost provocate de un anunț neconfirmat despre o explozie a unei conducte în Arabia Saudită. Știrea, negată imediat de un oficial saudit, a fost publicată pe portaluri de web, inclusiv pe PressTV, un canal de știri în limba engleză din Teheran. Iranul este principalul rival al Arabiei Saudite pe piața petrolului din Orientul Mijlociu și este pe punctul de a suferi pierderi importante pe această piață în urma sancțiunilor din partea statelor occidentale în urma programului său nuclear, anunță publicația financiară „Financial Times”. Prețul țițeiului Brent a crescut cu 5,74 dolari, atingând 128,40 dolari barilul, cel mai ridicat preț din iulie 2008, când țițeiul atinsese prețul record de 147,50 dolari barilul. Prețul țițeiului s-a majorat cu 17% de la nceputul anului, pe măsură ce agenții de bursă pun în balanță creșterea cererii globale și probabilitatea unei furnizări mult mai scăzute din partea Iranului. Pe piețele europene, produsele petroliere au atins prețuri record. Adevarul International.

Berlin: O renaţionalizare a statelor UE nu se va produce. Cancelarul german, Angela Merkel, se opune propunerii de a ridica volumul alocat „umbrelei de salvare“ a Greciei de la 500 la 750 de miliarde euro. Pe de altă parte, instituţiile europene vor ieşi consolidate din criza actuală. Se poate spune, de pe acum, că zona Euro, cu sau fără Grecia, va întări influenţa centralei de la Bruxelles, e de părere cotidianul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung“.„Frankfurter Allgemeine Zeitung“ mai este de părere că de acum înainte statele membre vor trebui să se aştepte la mai multe intervenţii dacă nu dau dovadă de disciplină bugetară. Armonizarea politicii fiscale va accelera procesul de integrare şi, în niciun caz, nu va produce o renaţionalizare a statelor membre. Tot „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ susţine că faptul că s-au extins competenţele aparatului european, în vederea opririi spiralei datoriilor poate fi considerat drept o evoluţie istorică salutară. Tot aşa şi limitarea dreptului de intervenţie a ţărilor membre în procesul de sancţiuni în cazul nerespectării pragului de deficit bugetar. Se mai atrage atenţia şi asupra scăderii încrederii cetăţenilor în aparatul birocratic al Uniunii Europene şi pericolul unui deficit democratic. Lipsa de încredere într-o asociaţie multiculturală, precum este azi percepută de mulţi europeni UE, trebuie contrabalansată de o politică transparentă şi, în primul rînd, de salvarea monedei euro. În Germania tocmai pomparea din bugetul naţional a unor sume uriaşe în aşa-numita „umbrelă de salvare“ a Greciei, continuă să fie privită cu scepticism. Luni, parlamentul federal a votat cel de-al doilea pachet de ajutoare destinat Greciei, în valoare de 130 de miliarde de euro. Ministrul de interne, creştin-democratul Friedrich s-a pronunţat în preajma întrunirii că ar fi mai bine ca Grecia să părăsească de bunăvoie zona euro, iar Uniunea să ofere acestei ţări doar anumite stimulente. Plin de scepticism, ziarul „Frankfurter Rundschau“ susţine ideea că singura modalitate de salvare ar fi fost o ştergere a tuturor datoriilor şi nu doar ştergerea a peste 100 de miliarde din datorii.Austeritatea va distruge Grecia şi reformele nu demarează, fiindcă statul elen nu mai are o monedă proprie care „ar putea să-i învioreze economia prin devalorizare”. Integral la RFI

ACTA în atenţia Parlamentului European. Comisia Europeană a solicitat Curţii Europene de Justiţie să se pronunţe dacă, din punct de vedere juridic, conţinutul ACTA încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale UE. Tratatul a intrat acum şi în atenţia Parlamentului European. Tratatul, pe marginea căruia s-au purtat negocieri timp de trei ani, poate intra în vigoare numai în urma ratificării de către toate cele 27 de state membre şi cu acordul Parlamentului European. În momentul de faţă, guvernele naţionale par să fi pasat Bruxelles-ului responsabilitatea acestei decizii. “Acestea au solicitat ani de zile elaborarea unui asemenea document. Unele dintre ţări chiar se numără printre iniţiatorii proiectului. Iar acum, când societatea civilă îi pune la îndoială conţinutul, guvernele sunt de părere că Europa ar trebui să hotărască”, susţine eurodeputatul social-democrat Bernd Lange. Miercuri (29.02) în Comisia pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European are loc, pentru prima oară, o dezbatere publică pe tema ACTA. În urma discuţiilor şi a audierii mai multor specialişti în comisii, adunarea plenară a PE îşi va da sau nu acordul asupra tratatului. Iniţial, ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) a beneficiat de sprijin masiv. În luna ianuarie, europenii au aflat că guvernele care îi reprezintă au semnat la Tokyo, în secret, un tratat internaţional care sub masca acţiunilor împotriva produselor contrafăcute şi a pirateriei digitale ar aduce, de fapt, atingeri libertăţilor individuale. De controversatul tratat ar urma să profite cu precădere statele industrializate, puternic afectate de piraterie şi lezarea drepturilor de proprietate intelectuală. Conform Comisiei Europene, pagubele produse prin comercializarea de produse digitale contrafăcute în Europa se ridică, anual, la circa opt miliarde de euro. Integral la Deutsche Welle

Advertisements