Ştiri Europene – 7 martie “independenţa energetica a Europei”

Posted on 07/03/2012 by

5


Cât de independentă energetic este Europa şi care este locul României pe harta rezervelor de combustibili. Revenirea lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei, de la care UE cumpără 36% din importurile totale de gaze naturale şi 30% din cele de petrol, perturbările livrărilor de gaze ruseşti devenite deja tradiţionale pe timp de iarnă şi tendinţa Germaniei de a favoriza proiectele de energie ruseşti în detrimentul celor europene scot în evidenţă necesitatea diversificării surselor de combustibili şi a măririi gradului de independenţă energetică al Europei, dar şi al României. Comisia Europeană a atenţionat luna trecută România, Estonia, Olanda, Bulgaria, Spania Slovacia, Cipru şi Luxemburg că acţionează prea lent pentru liberalizarea pieţei energiei şi a avertizat că aceste ţări ar putea fi amendate de Curtea Europeană de Justiţie dacă nu implementează reformele cerute de UE. România şi Estonia sunt însă printre ţările din UE cu cel mai redus grad de dependenţă de importurile de energie, mai mare doar decât cel al Danemarcei. Din 2007 până în 2009, România şi-a redus gradul de dependenţă de la 31,5% la 20,3%, potrivit unui raport al CE. Media în UE este de aproape 54%. Îngrijorător este faptul că printre statele importante cu cea mai mare dependenţă de importurile de energie figurează Spania, Irlanda, Italia şi Portu­galia, economii cu probleme care ar fi lovite sever de scumpirea preţurilor combustibililor. CE consideră că privatizarea reţelelor de distri­buţie va întări inde­pen­denţa şi puterile autorităţilor naţionale de regle-mentare şi va îmbunătăţi “funcţio­alitatea pieţelor de retail în beneficiul consumatorilor”, scrie ageţia UPI. Integral In Ziarul Financiar.

Rusia a avertizat Occidentul că poziţia sa privind Siria nu se va schimba. Rusia a avertizat marţi Occidentul să nu se aştepte la o schimbare de politică faţă de aliatul său sirian, după alegerea lui Vladimir Putin la preşedinţie, în urma apelurilor în acest sens ale Statelor Unite şi Uniunii Europene. “Dorim să facem apel la partenerii noştri americani şi europeni să nu ia dorinţele lor ca pe realităţi. Poziţia rusă privind reglementarea conflictului din Siria nu a depins niciodată de evenimente conjuncturale şi nu se formează în funcţie de ciclurile electorale, contrar anumitor colegi occidentali de-ai noştri”, a informat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat. “Nu trebuie să ne măsoare după criteriile lor”, a adăugat ministerul într-un comunicat, reafirmându-şi opoziţia faţă de orice ingerinţă în conflictul sirian. “Reglementarea conflictului nu se poate face decât în cadrul unui dialog între toate părţile, prin care sirienii – şi numai ei – vor lua deciziile privind viitorul statului lor”, a subliniat ministerul rus. Occidentalii au luat notă de victoria lui Vladimir Putin la alegerile prezidenţiale de duminică, dar i-au cerut să modifice poziţia Rusiei privind situaţia din Siria. “Acum că alegerile s-au terminat, este important să continuăm să încercăm să convingem Rusia să îşi joace rolul în Consiliul de Securitate” al ONU, a declarat marţi Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton. La rândul lor, Statele Unite şi-au exprimat speranţa că Moscova va adopta acum “o nouă viziune asupra tragediei din Siria”, care s-a soldat cu peste 7.600 de morţi în termen de un an, potrivit ONU. Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, a blocat deja două rezoluţii ale occidentalilor care condamnau represiunea condusă de regimul lui Bashar al-Assad, aliatul Moscovei încă din perioada sovietică. Mediafax.

Guvernul olandez, în pericol. Liderul populiştilor olandezi, Geert Wilders, cere Executivului de la Haga să organizeze un referendum pentru renunţarea la moneda unică europeană şi revenirea la gulden. Până mai ieri cunoscut pentru ideile sale xenofobe, Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, care a pus şi aşa destule probleme guvernului condus de liberalul Mark Rutte, mai aruncă o bombă pe scena politică olandeză. El a cerut, nici mai mult nici mai puţin decât organizarea unui referendum pentru renunţarea la moneda unică europeană şi revenirea la fosta monedă naţională, guldenul. „Dacă lui Herman van Rompuy (preşedintele Uniunii Europene) i se pare că euro e sexy, noi spunem că guldenul este sexy”, a declarat într-o conferinţă de presă Wilders. „Înainte eram foarte mândri de gulden, era cea mai bună monedă din Europa”, a continuat liderul populist.  Executivul de la Haga era şi aşa destul de stingher şi de prost văzut la Bruxelles din cauza refuzului de a accepta România şi Bulgaria în spaţiul Schengen. În plus, premierul Rutte a trebuit să facă faţă şi protestelor venite din partea a zece state din Europa Centrală şi de Est (Polonia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria şi România) după ce PVV a lansat un site împotriva imigranţilor şi prin intermediul căruia olandezii pot depune plângeri contra românilor, bulgarilor şi polonezilor. Adevarul.

Zona euro, în recesiune moderată. Zona euro traversează o recesiune moderată, spune comisarul afacerilor economice Olli Rehn şi totuşi trebuie remarcat că cifrele au fost ceva mai proaste decât de sperase. Creşterea economică în zona euro în 2011 a fost  de doar 1.4% faţă de 1.5% cât se estimase,  combinată cu o micşorare  a PIB în al treilea şi al patrulea semestru al anului trecut mai mare decât se estimase. Tendinţa continuă şi în primul trimestru al anului în curs ceea ce ne face să ne gândim la o recesiune a zonei euro pentru un al treilea an consecutiv. Sfârşitul anului trecut a fost marcat şi de o scădere a consumului cu 0.4%. La fel, investiţiile au fost diminuate iar comerţul internaţional a fost afectat. O imagine îngrijorătoare este cea dată acum de economiile portugheză, estoniană, olandeză şi italiană.Economia spaniolă şi cea germană ca şi cea belgiană au o înregistrat o mică scădere. Apoi în Franţa, Finlanda şi Slovacia s-a remarcat o uşoară creştere economică pe când Cipru a stagnat . Spania se expune acum unor sancţiuni europene întrucât derapajul  deficitului său este grav, spune Comisia Europeană. Ţinta deficitului va fi de 5.8%  în loc de 4.4% cum se estimase, iar guvernul spaniol a informat Bruxelles-ul foarte târziu asupra acestei realităţi. Practic deficitul spaniol depăşeşte cu aproape 3 procente limita admisă şi fragilizează şi mai tare economia spaniolă. Mai grav, Spania a semnat vinerea trecută Pactul fiscal alături de alte 24 de ţări ale UE fără a-şi informa partenerii că deficitul va fi mai mare întrucât, această decizie de a lăsa fixă cifra deficitului la 5.8% este o decizie  suverană spaniolă, spune guvernul de la Madrid.  Comisia Europeană nu este însă de acord cu aceasta şi are dreptate întrucât în condiţii de criză economică când disciplina este mai mult decât oricând necesară, o ţară mare crede că poate face ce vrea. Comisia se pare că aşteaptă acum clarificări din partea Spaniei şi odată ce se va verifica că deficitul este mai mare decât cel iniţial prevăzut, ţara va fi supusă unor sancţiuni. Spania ar putea fi amendată cu 2 miliarde de euro dar Madrid încearcă să relativizeze lucrurile. Ţinta finală este de a avea un deficit în normă, de 3% în 2013 şi asta contează, spune guvernul spaniol care crede că nu contează până la ce prag urcă deficitul anul acesta. Dosarul spaniol va fi însă înaintat miniştrilor europeni de finanţe care-l vor studia săptămâna viitoare,  în 12 martie la Bruxelles. RFI

Nicolas Sarkozy vrea modificarea condiţiilor în care imigranţii pot beneficia de ajutoare sociale. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, candidat la alegerile prezidenţiale din aprilie şi mai, a propus marţi modificarea condiţiilor în care imigranţii pot beneficia de ajutoare sociale. Sarkozy a declarat că există “prea mulţi străini” în Franţa pentru ca sistemul de integrare să funcţioneze bine şi a promis că va reduce la jumătate numărul imigranţilor primiţi în fiecare an dacă va fi reales. “Sistemul nostru de integrare funcţionează din ce în ce mai rău deoarece avem prea mulţi străini în ţara noastră şi nu mai reuşim să le găsim o locuinţă, un loc de muncă, o şcoală”, a declarat Sarkozy în timpul unei emisiuni la postul de televiziune France 2. În mandatul următor de cinci ani, “consider că pentru a relansa integrarea în bune condiţii, trebuie înjumătăţit numărul de oameni pe care îi primim, adică de la 180.000 la circa 100.000”, a propus el. Sarkozy a menţionat că va modifica şi condiţiile în care imigranţii pot beneficia de ajutoare sociale. Vor putea beneficia de venitul de solidaritate şi de pensia minimă imigranţii care vor fi locuit zece ani şi vor fi lucrat cinci ani în Franţa, a precizat preşedintele candidat, în condiţiile în care străinii care locuiesc în Franţa în prezent beneficiază de aceleaşi drepturi sociale ca francezii. “Vreau ca Franţa să rămână o ţară deschisă pentru că este tradiţia Franţei (…), dar nu vreau o imigraţie care să se bazeze doar pe apetenţa pentru venituri minime sociale”, pentru că în Franţa “există un sistem de protecţie socială mai favorabil decât în state vecine”, a explicat el. “Referitor la asigurarea medicală universală (CMU) şi la ajutorul medical de stat (AME) acordate imigranţilor fără documente, tradiţia Franţei este să acorde îngrijiri oricare ar fi naţionalitatea”, a subliniat el. Mediafax.

Merkel îi ţine deja piept lui Hollande. “Antantă împotriva lui Hollande”, anunţă Der Spiegel, dezvăluind faptul că, în această luni, cancelarul german s-a pus de acord cu mai mulţi parteneri europeni pentru a nu-l primi pe François Hollande, candidatul socialist la preşedinţia franceză. Italianul Mario Monti, spaniolul Mariano Rajoy şi britanicul  David Cameron s-ar fi alăturat acestei alianţe secrete. Merkel acţionează astfel din grijă pentru politica sa europeană, căci Hollande a anunţat intenţia sa de a renegocia, în caz de victorie, pactul bugetar care tocmai a fost semnat la Bruxelles. Libération notează că  într-un sondaj, 41 % din francezii interogaţi afirmă că sunt convinşi că Germania “utilizează criza pentru a-şi întări economia pe spinarea altora”. Dacă François Hollande este ales, “oalele sparte vor trebui lipite”, notează cotidianul, citând-o pe Sabine von Oppeln, politolog. Mai ales că în 2007, cu două luni înainte de scrutinul precedent, Angela Merkel o primise pe candidata socialistă Ségolène Royal, cu conferinţă de presă comună şi strângeri călduroase de mâini în faţa camerelor de luat vederi.

Advertisements