Ştiri Europene – 10 martie “Justitia Europeana atacă metodele prin care UE restructurează băncile

Posted on 10/03/2012 by

2


Ungaria: Guvernul Orban modifică o primă lege controversată sub presiunea UE. Guvernul ungar a depus la Parlament o lege privind întărirea independenţei Autorităţii naţionale de protecţie a datelor, în conformitate cu cerinţele Bruxellesului, transmite AFP. ‘Guvernul ungar a depus la Parlament o lege privind întărirea independenţei Autorităţii naţionale ungare de protecţie a datelor. Modificările ţin cont de solicitările Bruxellesului şi guvernul a cerut adoptarea lor cât mai repede posibil’, a informat agenţia naţională de presă MTI. Cererile formulate de Bruxelles se referă la o adoptare cât mai rapidă pentru ‘a se ţine cont de procesul în curs în cadrul Uniunii Europene (UE)’. Comisia Europeană a dat miercuri guvernului ungar un termen de o lună pentru a modifica două controversate texte de lege privind sistemul judiciar şi protecţia datelor cetăţenilor, cu avertismentul trimiterii în faţa Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg. După ce a lansat la 17 ianuarie procedurile de infringment împotriva Ungariei, executivul european a trecut miercuri la următoarea etapă, prin trimiterea unui ‘aviz motivat’ guvernului de la Budapesta, în care cerea modificarea prevederilor legale contestate. În dosarul prezent, Comisia i-a acordat o lună premierului Viktor Orban pentru a schimba legislaţia privind Autoritatea naţională ungară de protecţie a datelor, cu scopul de a se asigura de independenţa totală a acesteia, în conformitate cu Tratatul Uniunii Europene şi Carta drepturilor fundamentale. Una dintre modificări elimină dreptul şefului statului de a-l demite pe preşedintele Autorităţii de protecţie a datelor la propunerea prim-ministrului, în timp ce a doua măreşte durata experienţei profesionale necesare pentru această funcţie la zece ani faţă de cinci ani în versiunea originală. Agerpres.

Lagarde păstrează tăcerea în privinţa contribuţiei FMI la al doilea program de sprijin al Greciei. Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a salutat vineri restructurarea datoriilor Greciei, acceptată de marea majoritate a creditorilor privaţi, dar a păstrat tăcerea în privinţa contribuţiei instituţiei la al doilea program de susţinere, de 130 de miliarde de euro, transmite AFP. “Salutăm cooperarea sectorului privat care a participat la oferta de schimb de obligaţiuni a autorităţilor elene”, a afirmat Lagarde într-un comunicat. Ea a arătat că este o etapă importată, care va reduce spectaculos nevoia de finanţare a Greciei pe termen mediu şi va contribui la sustenabilitatea datoriilor. “Susţinerea sectorului privat este o componentă esenţială a contribuţiei tuturor părţilor la readucerea Greciei la creştere şi stabilitate financiară”, a spus Lagarde. FMI considera că reuşita operaţiunii este o condiţie indispensabilă pentru acordarea unui nou împrumut Greciei, după cel de 30 de miliarde de euro aprobat în mai 2010. Primul program de susţinere a Greciei a fost în valoare totală de 110 miliarde de euro. Board-ul FMI va discuta contribuţia instituţiei la al doilea program internaţional de susţinere de 130 de miliarde de euro pe 15 martie. Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble a indicat în februarie că FMI ar putea aproba un împrumut de 23 de miliarde de euro Greciei, din care 10 miliarde de euro din programul anterior şi 13 miliarde de euro finanţare suplimentară. Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a cerut vineri, într-un comunicat, ca FMI să aibă “o contribuţie importantă” la noul program de susţinere a Greciei, dar nu a precizat la ce sumă se aşteaptă. După mai multe luni de negocieri internaţionale dificile, guvernul grec a anunţat vineri că 83,5% dintre creditori privaţi au acceptat schimbul de obligaţiuni, care va înjumătăţi practic datoriile de 206 miliarde de euro către aceştia. Ziarul Financiar.

Finlanda amână ratificarea ACTA. Comisia Europeană a hotărât să trimită acordul ACTA la Curtea Europeană de Justiţie pentru a se asigura  că el nu încalcă în nici un fel drepturile fundamentale ale cetăţenilor . În aşteptarea unei decizii a Curţii Europene de Justiţie privind ACTA, Parlamentul finlandez a decis să amâne ratificarea ACTA. Comisia Europeană a hotărât să trimită acordul ACTA la Curtea Europeană de Justiţie pentru a se asigura  că el nu încalcă în nici un fel drepturile fundamentale ale cetăţenilor . În aşteptarea unei decizii a Curţii Europene de Justiţie privind ACTA, Parlamentul finlandez a decis să amâne ratificarea ACTA. Decizia a fost luată vineri de către Comitetul Parlamentar pentru Afaceri Europene. Deoarece ACTA este de competenţa Uniunii Europene, Parlamentul a considerat că nu este judicios pentru Finlanda să ratifice acordul înainte ca Uniunea Europeană să se angajeze în procesul de ratificare a ACTA.  Decizia asupra ACTA a Curţii Europene de Justiţie  va putea fi luată chiar şi peste un an şi jumătate. În plus, şi poziţia Parlamentului European va fi cunoscuta cel mai devreme anul viitor. Finlanda a semnat ACTA in 26 ianuarie anul acesta, împreuna cu alte 30 de state. Semnarea tratatului nu înseamnă însă şi intrarea lui automată în vigoare. Pentru a intra în vigoare, tratatul trebuie întîi supus spre aprobare Parlamentului, care trebuie să îl aprobe, iar apoi trebuie semnat şi de presedintele statului. Şi în Finlanda, ca şi în alte ţări, există o mişcare civilă de respingere a ACTA, cu proteste şi marşuri precum şi cu petiţii pe internet.  Deşi ACTA a fost semnată până acum de 31 de state, între care Uniunea Europeana,  Australia, Coreea de Sud, Japonia, Canada, Maroc, Singapore, Noua Zeelanda şi Statele Unite, tratatul nu a intrat încă în vigoare în niciuna din ţări. Când şase semnatari vor anunţa intrarea in vigoare, tratatul va deveni valabil între aceste şase ţări. Iniţiativa ACTA a plecat în 2006 de la Statele Unite şi Japonia, care au început să lucreze la un tratat bilateral. Cu timpul numărul participanţilor a început să crească, în timp ce unele ţări, precum Mexicul, deşi a participat iniţial la negocieri, s-a retras in 2010. Deşi textul nu prevede ca ţările semnantare să aplice anumite sancţiuni celor care încalcă copyrightul , el oferă o bază de care se poate prevala orice stat semnatar pentru a accentua de fapt accesul la anumite informaţiii. În plus, de frica de a încălca o legislaţie pe care nu o cunosc, o parte din cetăţeni se vor cenzura singuri, limitindu-şi  exprimarea şi creativitatea.Cei care au trăit în dictatură ştiu că în mâinile unui guvern rău intenţionat  ACTA este un instrument puternic. Sub pretexul interzicerii accesului la situri cu produse piratate, unele state pot interzice situri pe care le considera deranjante, precum cele privind drepturile omului, ale asociaţiilor de protecţie a mediului sau al celebrei Wikileaks, care publică documente pe care diverse guverne le-ar prefera secrete, din motive reale sau imaginare de siguranţa a statului. RFI

Se pregăteşte schimbarea şefei diplomaţiei europene? Ministrul francez de Externe Alain Juppe a criticat joi bilanţul serviciului diplomatic european, condus de peste doi ani de britanica Catherine Ashton. „Trebuie să ameliorăm funcţionarea Serviciului European de Acţiune Externă şi articularea sa cu diplomaţiile statelor membre ale Uniunii Europene”, scrie ministrul de Externe francez într-o scrisoare adresată , Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton . Scrisoarea i-a fost adresată în vederea unei reuniuni a miniştrilor europeni de Externe prevăzută vineri şi sâmbătă la Copenhaga, care urmează să analizeze viitorul diplomaţiei europene. „Serviciul diplomatic european trebuie să fie mai interactiv cu statele membre şi să îşi dezvolte capacităţile şi propunerile”, mai scrie Juppe. „În afară de abordarea problemelor geografice, Serviciul trebuie să îşi consolideze de asemenea expertiza asupra problemelor globale şi multilaterale, ca neproliferarea, lupta împotriva terorismului, acţiunea UE în instituţiile internaţionale”, apreciază şeful diplomaţiei franceze. Totuşi, ministerul francez a respins ideea unor critici la adresa serviciului diplomatic european. Lady Ashton, căreia i-a fost încredinţat postul, întârzie de doi ani să se impună în această funcţie. Ea face uneori obiectul unor critici cu privire la lipsa sa de vizibilitate sau de reacţie, în pofida unor progrese obiective, spre exemplu în Balcani, unde serviciile sale au contribuit în mod activ la semnarea unor acorduri între Serbia şi Kosovo şi la apropierea lor de UE. Integral in Adevarul.

Tensiuni între Roma şi Londra după o operaţiune eşuată a trupelor britanice în Nigeria, soldată cu moartea a doi ostatici. Premierul italian Mario Monti a întrunit astăzi comitetul de securitate naţională, din care fac parte miniştrii apărării, justiţiei, internelor şi şefii serviciilor secrete, după decesul unui ostatic italian în Nigeria în cursul unei operaţiuni întreprinse de forţe britanice şi nigeriene fără informarea prealabilă a autorităţilor de la Roma, o decizie care a provocat indignare în Italia. La rândul său, preşedintele italian Giorgio Napolitano a calificat drept “inexplicabil” comportamentul Marii Britanii, care “nu a informat, nici nu a consultat Italia” înainte de a lansa tentativa de eliberare a celor doi ostatici din Nigeria. Mario Monti i-a telefonat aseară preşedintelui nigerain Goodluck Jonathan pentru a-i solicita “reconstituirea detaliată şi cât mai rapidă a circumstanţelor care au condus la moartea ostaticilor Franco Lamolinara şi Christopher McManus”, transmite AFP, preluată de Agerpres.  Comunicatul oficial italian precizează, laconic, că “autorităţile italiene au fost informate doar după ce operaţiunea fusese lansată”. Monti a fost informat “despre rezultatul tragic al operaţiunii” printr-un telefon primit de la David Cameron, şeful guvernului britanic, în avionul care îl aducea de la Belgrad la Roma, afirmă comunicatul. Christopher McManus şi Franco Lamolinara, ambii ingineri, au fost ucişi, potrivit primelor informaţii, de răpitorii lor, înainte de a putea fi salvaţi, în cursul operaţiunii comune a trupelor britanice şi nigeriene, în nord-vestul Nigeriei, a anunţat aseară premierul britanic. EVZ.

Curtea Europeană de Justiţie atacă metodele prin care UE restructurează băncile. Curtea Europeană de Justiţie a pus în discuţie reducerea masivă a valorii activelor impusă multor bănci din Europa hotărând că termenii dictaţi de Comisia Europeană (CE) Olandei pentru restruc­turarea grupului bancar şi de asigurări ING sunt exageraţi, scrie The Wall Street Journal. Restructuarea reprezintă preţul pe care instituţiile de credit trebuie să-l plătească pentru ajutoarele financiare pe care le-au primit în timpul crizei. Hotărârea statuează că CE, organismul executiv al UE, a greşit şi şi-a depăşit atribuţiile în discuţiile cu Olanda privind ING. CE a dictat termenii restructurărilor bancare folosindu-şi puterea aproape unilateral pentru a reglementa condiţiile ajutorului financiar pe care companiile din sectorul privat l-au primit de la guvernele naţionale. Avocaţii implicaţi şi în alte restructurări spun că această decizie arată că strategia Europei de a încerca să reducă semnificativ dimensiunile băncilor care au primit ajutoare financiare, criticată deja de unii economişti pentru că va pricinui pagube economiei europene, a fost aplicată foarte dezordonat. Integral in ZF

Advertisements