Ştiri Europene – 21 martie “Moscova se distanţează de Damasc”

Posted on 21/03/2012 by

1


Megafondul suveran de investiţii al Norvegiei a pierdut 15 mld. $ anul trecut. Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare investitor european în acţiuni, a înregistrat pierderi de 15 miliarde dolari anul trecut din cauza reducerii valorii acţiunilor în condiţiile în care pe burse s-au resimţit şocurile crizei datoriilor din zona euro, scrie Financial Times. Fondul, Government Pension Global, are active de 600 miliarde dolari şi a scăzut cu 2,5%, a treia cea mai mare pierdere anuală de după 1998. Maşina norvegiană de investiţii are ca resurse veniturile percepute de stat din taxarea activităţilor legate de petrol şi gaze naturale. Yngve Slyngstad, directorul executiv al Norges Bank Investment Management – administratorul fondului, a explicat că pierderile masive “reflectă declinul substanţial al preţului acţiunilor în 2011 şi incertitudinile în creştere legate de criza datoriilor din zona euro”. Investiţiile în acţiuni, care au o pondere de 60% în fond, şi-au pierdut aproape 9% din valoare în cursul anului trecut. Titlurile cu cele mai slabe performanţe sunt cele ale băncii franceze Société Générale, ale producătorului auto german Daimler şi instituţiei de credit britanice HSBC. Acţiunile care au evoluat cel mai bine sunt cele ale grupului american de tehnologie Apple, ale producătorului britanic de medicamente GlaxoSmithKline şi companiei petroliere americane ExxonMobil. În septembrie 2010, Norvegia anunţa că este sigură că Grecia nu va ajunge la default şi că investeşte masiv în obligaţiuni elene, apreciind că randamentele care vor fi obţinute pe termen lung justifică riscurile asumate. Government Pension Fund Global s-a mai “aprovizionat” atunci cu obligaţiuni emise de Spania, Italia şi Portugalia, alte state europene care s-au dovedit a fi vulnerabile la criza datoriilor de stat din cauza posibilelor problemelor financiar-fiscale. “Problema se pune în felul următor: te aştepţi la default? Norvegia şi-a asumat prognoza că aceste ţări nu vor ajunge acolo. În special obligaţiunile greceşti sunt interesante, pentru că piaţa a ajuns la un consens că aceste datorii vor fi la un moment dat restructurate sau vor intra în incapacitate de plată”, comenta, în septembrie 2010, pentru Bloomberg un analist al Royal Bank of Scotland. Ziarul Finanaciar

Atacul de la Toulouse: un suspect înconjurat, operaţiune a poliţiei în curs de desfăşurare. O operaţiune a RAID, unitate de elită a poliţiei franceze, este în curs de desfăşurare miercuri dimineaţă într-o zonă rezidenţială la Toulouse (sud-vest) împotriva unui individ suspectat că ar fi autorul celor şapte asasinate comise în ultimele zile în acest oraş şi într-o suburbie a sa, transmit AFP şi Reuters, citând surse apropiate anchetei. Poliţia a înconjurat o casă din cartierul Croix-Daurade, unde se ascunde un rezident din Toulouse de origine algeriană, în vârstă de 24 de ani, care se revendică din Al Qaida. Unu sau doi poliţişti au fost răniţi deja în operaţiunea de capturare a suspectului. Reporterul AFP la faţa locului a auzit şase sau şapte împuşcături. Persoana vizată s-ar fi întors recent dintr- zona tribală de la frontiera dintre Pakistan şi Afganistan, fieful Al Qaida. ‘În discuţia cu RAID, el s-a revendicat din Al Qaida’, a declarat o sursă apropiată anchetei, care a spus că ‘suspectul a spus că a vrut să-i răzbune pe copiii palestinieni’. Asasinarea cu sânge rece a trei militari la Toulouse şi Montauban, în 11 şi 15 martie, precum şi a trei copii şi a unui rabin în curtea unei şcoli iudaice luni la Toulouse de către un individ pe scuter au generat o vie emoţie în Franţa, unde campania prezidenţială a fost suspendată. De asemenea, atacurile au suscitat condamnarea internaţională. Suspectul vizat de RAID ‘face parte din acele persoane care se întorc din zonele de luptă şi care au fost întotdeauna o preocupare pentru servicii’, conform AFP. Serviciile de informaţii occidentale estimau recent la câteva zeci de tineri jihadişti persoanele întoarse din zona de frontieră dintre Pakistan şi Afganistan, între care unele au venit în Franţa. Franţa nu s-a confruntat cu atacuri de natură islamistă de la valul de atentate cu bombă din 1995, dar posibilitatea ca astfel de persoane să treacă la fapte a fost considerată întotdeauna drept o ameninţare majoră. Agerpres

În Ungaria se cere reintroducerea pedepsei capitale. Partidul naţionalist radical Jobbik a cerut Guvernului să reintroducă pedeapsa capitală în Ungaria, conform unor reprezentanţi ai acestui partid, relatează Mto, citată de Mediafax. Ungaria se confruntă cu o creştere puternică a criminalităţii, faţă de care societatea şi statul sunt fără apărare. Un politician, membru al partidului menţionat, a declarat că legea privind abaterile repetate de trei a partidului Fidesz, introdusă în 2011, nu reprezintă o soluţie, deoarece nici măcar o condamnare la închisoare pe viaţă nu reprezintă un factor de descurajare suficient de puternic. Acesta e de părere că pedeapsa cu moartea ar trebui impusă în cazul unor omucideri deosebit de brutale, care ar justifica faptul că autorul “nici măcar nu ar trebui să fie ţinut închisoare”. Proiectul noului Cod Penal din Ungaria, care va fi dezbătut şi supus aprobării în această primăvară, încearcă să păstreze legea celor “trei abateri”, prin care se dublează sentinţa de închisoare în cazul unor persoane condamnate anterior de cel puţin trei ori pentru infracţiuni grave. Codul prevede pedepse mai stricte pentru atacurile asupra funcţionarilor şi autorilor unor infracţiuni violente. În Ungaria, pedeapsa cu moartea a fost abolită în 1990. EVZ.

Regina Elisabeta s-a adresat Parlamentului britanic, cu prilejul jubileului de diamant. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord a promis să-și reînnoiască serviciul în slujba țării, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a urcării sale pe tron. Într-un discurs rostit în fața membrilor celor două Camere ale Parlamentului britanic, suverana a afirmat că anul jubiliar reprezintă un prilej de reunire și sărbătorire într-un spirit de bună vecinătate. Regina Elisabeta se află la a treia astfel de ceremonie, după cele din 1977 (Jubileul de Argint) și 2002 (Jubileul de Aur), seria acestor adresări fiind inaugurată de bunicul actualei suverane, George al V-lea, în 1935.  Monarhul a reamintit că legăturile sale cu puterea legislativă sunt extrem de strânse, dând ca exemplu promulgarea a peste trei mii de proiecte de lege și consultările aproape săptămânale cu 12 prim-miniștri. Regina a mulțumit pentru sprijin familiei sale, în special Prințului consort Filip, care a împlinit anul trecut 90 de ani, remarcând în trecere că acesta e cunoscut pentru aversiunea sa față de orice compliment. Ea a reamintit că mai mulți membri ai familiei regale vor face tururi în acest an jubiliar prin cele 56 de state membre ale Commonwealth-ului-fostul Imperiu Britanic, dintre care în 16 este în continuare șefă a statului-țări care cuprind o treime din populația globului. Regina Elisabeta nu a uitat să aducă un omagiu forţelor armate, al căror comandant suprem este şi a accentuat asupra caracterului comunitar al sărbătoririi jubileului. În luna iunie vor avea loc serbări populare de stradă în întreg Regatul Unit, ocazionate de cea de-a 60-a aniversare a urcării pe tron, pe 6 februarie 1952. RFI

Ministrul Afacerilor Externe: Avem un litigiu cu Bulgaria in ceea ce priveste delimitarea platoului continental si a marii teritoriale. “Exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala dintre cele 2 state [n.r. Romania si Bulgaria]. E drept, este vorba de 17 km patrati, nu e foarte mult, dar intre state europene, state cat se poate de cooperante in foarte multe planuri, nu vad de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate” a declarat ministrul Afacerilor Externe, invitat in emisiunea “24 intr-o ora” difuzata de Digi24. Ministrul a precizat ca este vorba despre o problema mai veche ce face parte dintr-o serie de aspecte nesolutionate ce trebuie abordate in discutiile cu vecinul sudic. “Vreau sa va spun ca nu am intrat noi, Romania, intr-o etapa revendicativa, oarecum de neinteles. Pur si simplu sunt teme care au ramas nesolutionate de foarte mult timp, marea lor majoritate de natura politico-jurica, pe care dorim sa le rezolvam in interesul raporturilor de buna vecinatate cu toate aceste state. Nu trebuie nimeni sa se supere sau sa se enerveze, pentru ca repet, sunt domenii de interes national pentru ambele state si care la un moment dat ar trebui sa fie rezolvate pentru ca iata, apar, sa spunem probleme de exploatare, de concesiune”, a declarat ministrul Afacerilor Externe. Intrebat cum va fi facuta negocierea, Cristian Diaconescu a precizat ca va fi invitata partea bulgara pentru discutii la nivel de experti, intr-un cadru agreat la nivel bilateral. HotNews

Moscova se distanţează de Damasc. În problema Siriei, Rusia pare să-şi schimbe poziţia. În opinia conducerii moscovite, o intervenţie militară nu intră în discuţie. Însă criticile la adresa regimului Assad sporesc. Rusia a anunţat că sprijină rezoluţia ONU privind încetarea violenţelor în Siria. În Siria au demarat reforme politice, dar, în acelaşi timp, lupta între trupele lui Assad şi insurgenţi continuă. Pe un post de televiziune, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a condamnat violenţele. Criticile lui Lavrov marchează “începutul unei schimbări politice la Moscova faţă de preşedintele sirian al-Assad”, a apreciat ministrul federal de externe, Guido Westerwelle. De aceeaşi părere este şi omologul său francez Alain Juppe. Într-adevăr toate indiciile conduc către modificarea atitudinii, până acum rigide, a Rusiei faţă de conflictul sirian. De curând, şeful diplomaţiei ruse regreta faptul că guvernul de la Damasc nu a ţinut seama la timp de recomandările Moscovei. Ţara sa nu sprijină regimul Assad, ci principiul dreptăţii – a declarat Lavrov. Între timp, ruşii susţin şi misiunea fostului secretar general al ONU, Kofi Annan, care încearcă să medieze în conflictul dintre guvern şi forţele de opoziţie. Acum câteva săptămâni, la reuniunea aşa-numiţilor “Prieteni ai Siriei”, în care Annan a fost numit emisar de către reprezentanţii celor 60 de state prezente, diplomaţia rusă s-a abţinut. Observatorii occidentali pun atitudinea de până acum a Moscovei pe seama strategiilor politice de ordin intern. Iată că, la scurtă vreme de la alegerile prezidenţiale, Rusia pare dornică să acţioneze şi pe plan extern, mai precis în problema Siriei. Fiodor Lukianov, editor al publicaţiei moscovite “Rusia în politica globală” confirmă această schimbare, dar respinge legătura dintre scrutinul prezidenţial şi noile demersuri în politica externă. “Mai degrabă Moscova a început să conştientizeze sfârşitul iminent al regimului Assad”, explică Lukianov. Presiunile asupra preşedintelui sirian sunt prea mari. În plus, Assad “a făcut prea multe greşeli”, mai spune el. Dar şi atitudinea occidentului, mai ales a SUA, s-a schimbat – este de părere politologul rus. “Vestul este îngrijorat de ceea ce ar putea veni după dispariţia actualului regim sirian”, lucru care îi uşurează Moscovei adoptarea unei poziţii similare cu cea a occidentului. Integral in Deutsche Welle

Advertisements