Ştiri Europene – 31/3 “Scandal la vârful finanţelor din UE”

Posted on 31/03/2012 by

0


Spania prezintă cel mai auster buget de la revenirea ţării la democraţie în 1978. Guvernul spaniol a aprobat vineri proiectul de buget pentru anul 2012, în care sunt prevăzute reduceri de cheltuieli şi venituri noi însumând peste 27 de miliarde de euro, inclusiv prin îngheţarea salariilor angajaţilor publici şi diminuarea bugetelor ministerelor în medie cu 16,9%, transmite AFP. “Ne confruntăm cu o situaţie extremă, iar prima noastră obligaţie este să stabilizăm finanţele publice”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului, după încheierea unei şedinţe de guvern. Spania s-a angajat faţă de liderii europeni să coboare deficitul bugetar de la 8,51% anul trecut la 5,3%. Această ţintă nu va fi atinsă “cu orice preţ”, a afirmat purtătorul de cuvânt, subliniind necesitatea de “a-i susţine pe cei ce au nevoie de ajutor şi de a nu bloca înfiinţarea de locuri de muncă şi creşterea economică”. Şomajul din Spania se situează la circa 23%. Guvernul a decis să nu reducă pensiile şi să nu scadă salariile angajaţilor publici, acestea urmând să fie menţinute la nivelul actual. De asemenea, vor fi îngheţate ajutoarele de şomaj şi cheltuielile sociale. “Spania nu va creşte TVA pentru a nu afecta consumatorii şi recuperarea economică, dar va majora taxa pentru marile companii”, a spus reprezentantul Consiliului de Miniştri. Majoritatea analiştilor estimau că Spania are nevoie de reduceri de cheltuieli şi creşteri de venituri echivalente cu 50 de miliarde de euro, luând în calcul recesiunea prognozată pentru acest an la 1,7%. Ziarul Financiar

Numărul permiselor de muncă acordate de Olanda românilor şi bulgarilor a scăzut drastic.  Numărul permiselor de muncă acordate de Olanda cetăţenilor români şi bulgari a scăzut drastic în primele luni ale acestui an, comparativ cu anii trecuţi, relatează site-ul postului Radio Netherlands. Conform postului de radio citat, în primele trei luni ale acestui an, Agenţia forţei de muncă a primit doar 57 de aplicaţii pentru acordarea de permise unor muncitori români sau bulgari, comparativ cu 768 în 2011 şi 569 in 2010. Ministrul olandez al Afacerilor Sociale, Henk Kamp, îndemnase anul trecut fermierii să angajeze mai mulţi sezonieri care să nu aibă nevoie de permise de muncă. Mediafax.

Președintele Ungariei refuză să demisioneze. Într-o intervenție la televiziunea publică maghiară, președintele Pal Schmitt, implicat într-un caz de plagiat legat de teza lui de doctorat, a declarat, astăzi, că nu va demisiona, pentru că nu consideră că există vreo legătură între lucrarea lui și funcția pe care o exercită. Şefului statului ungar i s-a retras la 29 martie titlul de doctor de către Universitatea Semmelweis, care a calificat drept “plagiat” teza lui asupra istoriei Jocurilor Olimpice, susţinută cu douăzeci de ani în urmă, aminteşte AFP. Partidele de opoziţie au cerut demisia preşedintelui. Acesta s-a întors ieri în țară după ce a efectuat o vizită de lucru în Coreea de Sud. La sosirea pe aeroportul din Budapesta, el i-a evitat pe jurnaliștii care îl așteptau, precizează Agerpres. Săptămânalul ungar HVG a publicat la începutul lunii ianuarie fragmente din teza lui Pal Schmitt care pare a fi o traducere din limba franceză a unei lucrări aparţinând unui expert bulgar, Nikolai Gheorgiev. “Reproducerea lucrării bulgarului Gheorgiev, pe 180 de pagini din cele 215 ale tezei lui Pal Schmitt, permite să se presupună că este vorba despre un plagiat”, a scris publicaţia amintită. Adevarul

Parteneriat vs confruntare. Chiar înaintea reuniunii de astăzi, de la Copenhaga, a miniştrilor de Finanţe din zona euro, declaraţiile ministrului francez de resort încing şi mai mult spiritele în controversata chestiune a fondurilor de salvare. Ministrul francez de Finanţe, François Baroin, s-a pronunţat pentru un fond de salvare de un bilion de euro. Prin această propunere, notează cotidianul berlinez Die Welt, pe prima sa pagină, Franţa, principalul partener al Germaniei în soluţionarea crizei euro, “sporeşte presiunile asupra cancelarei Angela Merkel”, adoptând un “curs al confruntării”. Berlinul a acceptat până la urmă suplimentarea noului fond de salvare, ESM, dar nu în aşa măsură. Die Welt mai menţionează între altele că François Baroin compară fondurile de salvare cu armele atomice în plan militar. Scopul lor nu ar fi acela de fi folosite, ci reprezintă doar o demonstraţie de forţă. Cu alte cuvinte de a calma pieţele financiare internaţionale. Şi Süddeutsche Zeitung din München îl citează pe ministrul francez de Finanţe, care compară “umbrela de salvare” cu armele nucleare şi subliniază, la rândul său, că suma propusă de Paris o depăşeşte cu mult pe cea dorită de Berlin. Frankfurter Allgemeine Zeitung îşi opreşte atenţia asupra declaraţiilor făcute, tot în preajma reuniunii miniştrilor de Finanţe, de la Copenhaga, de către ministrul german de resort, Wolfgang Schäuble. Potrivit lor, nu un fond de salvare mai mare ar putea rezolva problema ci combaterea cauzelor care au declanşat criza euro. Acestea sunt, înainte de toate, o masivă împovărare a statului şi slaba competitivitate a unor ţări. Dacă aceste probleme se rezolvă, mai spune Schäuble, atunci nici nu e nevoie de un firewall atât de puternic. Deutsche Welle

Val de arestări în Franţa în mediile islamiste. Poliţia franceză a efectuat vineri dimineaţă aproximativ 20 de arestări în mediile islamiste radicale din Franţa, în special la Toulouse (sud-vest), la mai mult de o săptămână după moartea lui Mohamed Merah au informat surse apropiate anchetei, citate de Mediafax. Această vastă operaţiune nu are “legătură directă” cu ancheta în cazul crimelor comise de Merah, a explicat una dintre aceste surse. Ea are ca scop “anihilarea unor filiere”, potrivit sursei. Imediat după moartea lui Merah la 22 martie, procurorul din Paris, Francois Molins, a declarat că investigaţiile “vor viza de acum înainte căutarea oricărui complice”. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a cerut de asemenea poliţiei să evalueze pericolul reprezentat de persoanele cunoscute că au simpatii pentru islamul radical. Operaţiunea este efectuată de anchetatorii Direcţiei Centrale de Informaţii Interne (DCRI), în unele cazuri cu sprijinul unităţii de elită a poliţiei naţionale, RAID. Aceasta se desfăşura în special la Toulouse, în cartierul Mirail, potrivit uneia dintre sursele citate. Poliţia a intervenit de asemenea în regiunea Nantes. Liderii grupării desfiinţate Forsane Alizza sunt instalaţi în regiunea Nantes, a precizat o sursă apropiată anchetei. Arestările intervin la o zi după înhumarea lui Merah la cimitirul din Cornebarrieu, la periferia oraşului Toulouse, în prezenţa a circa 15 de tineri din cartierul său şi în lipsa membrilor familiei. Mohamed Merah, un islamist francez de origine algeriană în vârstă de 23 de ani, a fost ucis joia trecută în cadrul intervenţiei poliţiştilor de la unitatea de elită RAID, în apartamentul său din Toulouse, după 32 de ore de asediu. La 11, 15 şi 19 martie, acesta a ucis şapte persoane la Toulouse şi Montauban, dintre care trei paraşutişti, trei elevi şi un profesor de la o şcoală evreiască. El a explicat că a comis aceste crime în numele Al-Qaida, iar fratele său mai mare, Abdelkader Merah, a fost inculpat şi reţinut, fiind suspectat de complicitate. RFI

Scandal la vârful finanţelor din UE: Conferinţa Eurogroup, anulată din cauza unui conflict între Juncker şi Fekter. Preşedintele Eurogroup Jean-Claude Juncker, supărat pe ministrul austriac Maria Fekter, a întrerupt reuniunea de la Copenhaga şi a lăsta nerezolvată problema viitorului şef al acestui for, precum şi cea a numirii sau nu a luxemburghezului Yves Mersch în conducerea Băncii Centrale Europene (BCE). Juncker a pus capăt mai devreme întâlnirii celor 17 miniştri de Finanţe din zona euro, a BCE şi a Comisiei Europene, înainte ca problema posturilor să poată fi discutată, nervos că ministrul austriac Maria Fekter a anunţat înaintea sa acordul de majorare a fondurilor de salvare, relatează Reuters. “Decizia nu a fost posibilă, a fost amânată până la jumătatea lui aprilie”, a declarat Juncker, vizibil supărat, la ieşirea din clădirea unde a avut loc întâlnirea. Conferinţa de presă care ar fi trebuit să aibă loc la sfârşitul reuniunii a fost anulată, eveniment rar pentru Eurogroup. “Nu avea rost să susţinem o conferinţă de presă pentru că ministrul austriac de Finanţe a anunţat deja acordul în timp ce reuniunea era încă în desfăşurare”, a spus Juncker jurnaliştilor, în timp ce aştepta liftul la hotel. Fekter a declarat anterior anunţului oficial că guvernele ţărilor din zona euro au convenit plafonarea capacităţii fondurilor de urgenţă la 800 de miliarde de euro, respingând cereri pentru resurse mai ample destinate protejării statelor cu probleme împotriva crizei datoriilor.  Eurogroup a anunţat ulterior că statele din zona euro au crescut capacitatea de sprijinire a ţărilor cu probleme financiare de la 500 de miliarde de euro la 700 de miliarde de euro, însă totalul fondurilor mobilizate pentru combaterea crizei din zona euro se ridică la 800 de miliarde de euro, incluzând împrumuturi de 106 miliarde de euro pentru Grecia de la statele din zona euro şi UE, care se vor încheia până la intrarea în vigoare a noului sistem de siguranţă. Integral in Ziarul Financiar.

Advertisements